România Liberă, decembrie 1966 (Anul 24, nr. 6881-6907)
1966-12-01 / nr. 6881
între teorie şi practică In satele regiunii BRAŞOV funcţionează în prezent 351 de mori, dintre care 211 aparţin întreprinderilor de industrie locală, 92 funcţionează pe lingă diferite cooperative agricole de producţie, iar 59 sunt particulare. Dacă teoretic , după părerea specialiştilor de la sfatul popular regional — numărul morilor de la sate este mare faţă de cerinţe, practic însă lucrurile nu stau aşa. In diferite raioane, ca Făgăraş de pildă, cea mai mare parte a morilor sunt acţionate de apă, iar iarna — în timpul îngheţului — ca şi în perioadele secetoase, stau. Datorită acestui fapt, în regiune funcţionează în toată perioada anului doar cele 98 de mori cu valţuri, la care se string — în cea mai mare parte a cazurilor — locuitorii satelor de pe o rază de 10—15 km şi chiar mai mult. Nici repartizarea morilor — fie ele şi acţionate de apă — pe localităţi, nu s-a făcut după un plan bine întocmit. Dacă în unele localităţi — şi în special în cele din jurul oraşelor funcţionează trei-cinci mori, în altele nu există nici o asemenea unitate. La Săcele, de pildă, sunt în prezent trei mori, la Hălchiu, de asemenea, trei, iar la Intorsura Buzăului funcţionează şase mori particulare şi una a cooperaţiei de consum; în acelaşi timp, la Vîlcele, Tîrlungeni, Budila, Teliu etc., nu funcţionează nici o moară ! In felul acesta, locuitorii satelor respective sunt obligaţi să străbată distanţe mari pînă la morile mai apropiate, mărul de mori pentru măcinat grîu este mic. Sînt raioane — ca Moinești și Tg. Ocna —, unde nu există nici o moară dotată cu minimum de utilaje necesare pentru măcinarea griului. Din acest motiv, la morile de grîu — și îndeosebi la cele sistematice — se produc aglomerări. Locuitorii satelor care vin să macine la morile din Răcăcini, Buhuşi, Dulceşti, Plopana, străbat adeseori distanţe de 20—25 km, fiind nevoiţi să-şi aştepte uneori rîndul dite două-trei zile. Morile din regiunea DOBROGEA — în general —■ sunt suficiente numeric ; totuşi, la unele din ele se pierde mult timp. Explicaţia ? Profilul. Nu toate sînt profilate citit pe grîu, cit şi pe, porumb; din acest motiv, locuitorii satelor trebuie să meargă mai întîi la o moară pentru făină de grîu şi la alta pentru măcinat porumbul, creîndu-se aglomerări artificiale şi o sursă de pierdut vremea. Considerăm că problema profilului morilor ar trebui să stea mai mult în atenţia comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi a secţiilor de industrie locală respective. Ca la moară, dar cum ? Cunoaştem cu toţii vorba din popor „pe rînd ca la moară“. Sînt unele cazuri însă cînd se poate aştepta oricît dar dacă nu-i morarul la post, degeaba... In comuna Topolog din regiunea DOBROGEA, de pildă, ţăranii cooperatori au aşteptat pe morar o zi întreagă, fiindcă acesta era plecat la o nuntă. In comuna Gîrliciu, din aceeaşi regiune, morarul Ion Pungă obişnuieşte de asemenea să întîrzie multe ceasuri, iar la morile din Băneasa, Cerna, Dăeni, se înregistrează întreruperi în funcţionare fie datorită defecţiunilor, a slabei întreţineri a utilajelor, fie din lipsa unor cantaragii. (Continuare in pag. a 3-a) Raid anchetă CUM FUNCŢIONEAZĂ MORILE DE LA SATE? In configuraţia satului nostru, morile au un rol economic important. In numeroase comune şi sate, au fost luate măsuri pentru sporirea unităţilor de morărit, pentru repararea şi utilarea unor localuri, pentru buna organizare a servirii populaţiei săteşti. Mai sînt însă cazuri cînd cerinţele de acest fel sînt neglijate, cînd organele locale nu manifestă atenţia cuvenită faţă de aceste prestări pentru populaţie. Profil şi cerinţe In regiunea BACĂU, o greutate o constituie faptul că nu Joi 1 decembrie 1966 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXIV nr. 6881 4 pagini 30 bani REDACȚIA I Plata Botuteti Telefon 17 60 16 Administraţia 17 6010 Interior 14 00 Telex 1790 Bucureţti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA y : ■ . Deceniul unui muzeu comunal ORADEA (coresp. R.l.) Muzeul de ştiinte naturale din comuna Iinea, regiunea Crişana, a împlinit recent 10 ani de la fondarea lui de amatorul Coloman Cioc, muncitor morar, rămas în continuare un pasionat colecţionar. In deceniul de activitate, cele două secţii ale muzeului, de geologie şi zoologie, s-au dezvoltat considerabil, numărul exponatelor ajungînd de la 3 000 cite erau la înfiinţare la 22 000. Exponatele reprezintă structura şi evoluţia rocilor şi fauna din bazinul Crişului Negru. De la înfiinţare şi pînă în prezent, muzeul a fost vizitat de peste 50 000 de cetățeni. Şosea nouă pe platoul Bucegilor SINAIA (coresp. R.I.) In ciuda ninsorii ce a început să cadă, la poalele masivului Bucegi s-a deschis un nou şantier. Muncitorii unei întreprinderi forestiere din Buzău, specializată în construcţii de drumuri alpine, au început lucrările de asfaltare a drumului ce traversează masivul din Valea Prahovei pînă aproape de Valea Ialomiţei. Este vorba de porţiunea Sinaia — Şaua Dichiului desfăşurată pe o distanţă de peste 10 km şi care va atinge o altitudine de 1 700 de metri. Asfaltarea acestui drum, împreună cu lucrările de construcţie a altuia, pe platoul Bucegilor, pînă dincolo de cabana Babele, anunţă pentru anul viitor un veritabil sezon automobilistic montan. Despre construcţia marelui drum pe platou vom reveni într-unul din numerele noastre viitoare. In locul discuţiilor inutileechipament de protecţie O ştire apărută marţi în jurul nostru informa cititorii ă la Comitetul de stat pentru rotecţia muncii a fost orgaizată o şedinţă de lucru în adrul căreia s-au analizat osibilităţile de satisfacere a ecesarului de echipament de rotecţie şi de lucru pentru aul 1957, şedinţă la care amost şi noi invitaţi. Fiind prezente cadre de conucere din ministere şi altergane centrale interesate în roblema înscrisă la ordinea e zi, era de presupus că măar în parte, sarcinile evidentomplexe, ce se pun în acest aportant compartiment al rotecţiei muncii, cum este ehipamentul de protecţie şi de bcru, să-şi poată găsi o soluionare imediată. Numai că, spre surprinderea noastră, şi desigur nu numai a noastră, în decursul a nu mai puţin de trei ore, participanţii s-au complăcut în discuţii sterile, ineficiente. Însemnări S-a vorbit despre neacoperirea cantitativă a unor sortimente de materiale de protecţie de către industria uşoară — unul din producători — propunîndu-se abia de aici încolo arbitrarea ulterioară a acestei situaţii. S-a insistat asupra caracteristicilor tehnice ale echipamentului — de altfel problema esenţială în acest domeniu — care sunt inferioare cerinţelor, exemplificîndu-se că : tradiţionala centură de siguranţă continuă să fie grea, incomodă, nerezistentă la sarcina greutăţii corpului, că lentilele ochelarilor de protecţie împiedică vizibilitatea ca şi alte asemenea observaţii judicioase şi reale, dar din păcate, cunoscute şi arhicunoscute de multă vreme. S-a subliniat de asemenea faptul că numeroase mostre de materiale de protecţie se asimt-CLEOPATRA RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Frumuseţea milenară a Porţilor de Fier capătă în aceşti ani noi atribute. Printre acestea se numără şi viaductele aflate în construcţie, cum este cel de la Slătinicu Mare, pe care vi-l prezentăm în imagine Foto : AGERPRES Primirea la C. C. al P. C. R. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, au primit miercuri dimineaţa delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Democratic, ministrul comerţului exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Gheorghe Cioară, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej a avut loc o discuţie care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. COMUNICAT La invitaţia Majestăţii Sale Imperiale Haile Sellassie I, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Măsuri privind ocrotirea mamei şi copilului Interviu cu dr. Maria Missir director general al asistenţei medicale curativo-profilactice din Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale Ca urmare a recentelor măsuri luate de partid şi guvern pentru stimularea natalităţii, Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale ii revin o serie de sarcini importante privind materializarea prevederilor legate de îmbunătăţirea ocrotirii mamei şi copilului. In acest scop, la Direcţia generală a asistenţei medicale curativo-profilactice a fost fixat un plan de măsuri tehnico-organizatorice, pe care îl detaliem cu concursul tov. dr. MARIA MISSIR, director general. — Cum a fost firesc — ne spune interlocutoarea — noile măsuri ale partidului şi guvernului au reprezentat pentru întregul corp medical din ţara noastră un veritabil eveniment profesional, determinînd, prin implicaţiile sale umaniste, dezbateri complexe ce au îmbrăţişat un cîmp larg de discuţie , de la probleme de pură specialitate, pînă la cele de ordin etic. Intr-adevăr, în toate unităţile sanitare din ţară cu prilejul unor şedinţe de lucru, medicii şi-au spus cuvîntul în legătură cu profundele îmbunătăţiri pe care măsurile partidului şi guvernului le vor aduce dezvoltării vieţii noastre sociale. Ce măsuri au fost luate în vederea creşterii bazei materiale şi de cadre a reţelei de ginecologie obstetrică şi a celei de pediatrie ? — In vederea îmbunătăţirii continue a asistenţei medicale a mamei şi copilului, în întreaga ţară a început să se aplice una din prevederile planului nostru privind creşterea capacităţii de spitalizare în maternităţi prin mijloace gospodăreşti locale. In acest fel, numărul total al paturilor existente vor spori cu încă circa o mie. Concomitent, ne preocupă creşterea numărului de cadre medicale şi medii sanitare de pediatrie şi obstetrică-ginecologie. De asemenea, ne vom îngriji ca, în fiecare circumscripţie sanitară de pediatrie din ţară, să funcţioneze o bucătărie dietetică pentru alimentarea raţională a sugarilor. — Care sunt prevederile referitoare la îmbunătăţirea îngrijirii copiilor în creşe? — Pentru a se asigura o funcţionalitate optimă creşe-GRAZIELA VINTU (Continuare in pag. a 3-a) TELEGRAME Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Profund întristaţi de tragica catastrofă aeriană din 24 noiembrie a.c., în urma căreia şi-au pierdut viaţa numeroase persoane, vă transmitem de şi familiilor bulgare îndoliate expresia sincerei noastre compasiuni. Comitetul Central al Partidului Comunist Român a adresat, de asemenea, telegrame de compasiune Comitetelor Centrale ale Partidelor Comuniste din Argentina, Brazilia, Chile, Honduras şi Japonia în legătură cu încetarea din viaţă a unor membri ai delegaţiilor acestor partide, participante la Congresul al IX-lea al P.C. Bulgar, care s-au aflat în avion. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Cum va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie se anunţă următorul timp probabil: Vreme relativ umedă, cu cer variabil, mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii temporare. Vînt potrivit. Temperatura uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2 grade, iar maximele între minus 1 şi plus 9 grade. Local ceaţă. La munte . Vreme relativ umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii temporare. Vînt potrivit din vest. Temperatura în creştere uşoară. Local ceaţă. Vizita tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră La invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a.c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kire Gligorov, secretar federal pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. Cu planul anual îndeplinit COLECTIVUL DE MUNCĂ DE LA TURNĂTORIA NR. 1 A UZINEI „VICTORIA“ din Călan a îndeplinit planul de producţie pe anul 1966. Pînă acum, la turnătoria respectivă s-au produs peste plan mai mult de 370 cazane pentru băi, importante cantităţi de piese mecanice şi alte produse. In rîndul colectivelor de muncă din regiunea Cluj care raportează îndeplinirea planului anual la producţia globală şi marfă se află şi cel al FABRICII DE MEDICAMENTE „TERAPIA“ din localitate. In primul an al cincinalului fabrica clujeană a livrat beneficiarilor săi produse medicamentoase a căror valoare întrece cu 11 milioane lei sarcinile prevăzute în planul de producţie. ★ COLECTIVUL FABRICII CHIMICE „SINTEZA“ din Oradea a obţinut un deosebit succes în producţie : îndeplinirea sarcinilor planului anual cu 35 de zile înainte de termen. FABRICA DE CONSERVE „11 IUNIE“ din Dej şi-a îndeplinit sarcinile prevăzute pentru primul an al cincinalului. In perioada ce a trecut din acest an, unităţile comerciale au primit din partea acestei fabrici un plus de 133 tone conserve de legume şi 186 tone conserve de fructe peste cantitățile prevăzute în planul anual. ★ ★ EDITURILE ŞI CERINŢELE ŞCOLII Şcoala, principal izvor de cultură şi factor de civilizaţie, cum a fost definită la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, se bucură în statul nostru socialist de un larg sprijin din partea forurilor competente. Instruirii şi educării elevilor li s-au asigurat condiţii optime. Fonduri importante sunt alocate pentru dotarea şcolilor cu material didactic necesar în predarea obiectelor de învăţămînt. Laboratoare şcolare, muzee de ştiinţe biologice din unităţile şcolare, hărţi istorice şi geografice, diverse mijloace audio-vizuale constituie auxiliare de mare preţ pentru profesori în comunicarea cunoştinţelor, precum şi pentru elevi în însuşirea temeinică a acestora. O latură, însă, a dotării cu materiale absolut necesare, care ni se pare încă precară este strîns legată de tipărirea şi difuzarea operelor literare ce se studiază în şcoală. Este adevărat, literatura noastră clasică şi actuală a fost editată în ultimele două decenii în tiraje de masă. Şi totuşi bibliotecile şcolare, librăriile nu pot împlini integral cerinţele generaţiilor de elevi ce se succed an de an pe băncile şcolii. Aceasta în primul rînd, pentru că numărul elevilor a crescut considerabil în perioada actuală iar tirajele stabilite pentru colecţiile literare se dovedesc a fi sub nivelul numărului solicitatorilor. Pe de altă parte, organizarea riguroasă a învăţămîntului face ca, în aceeaşi epocă din timpul anului şcolar, să se predea opera aceluiaşi scriitor, fapt care generează o cerere concomitentă maximă a operelor aceluiaşi scriitor, din partea zecilor de mii de elevi. Această problemă ia un caracter deosebit de acut în mediul rural, unde difuzarea creaţiilor literare ce se studiază în şcoală are loc cu lipsuri şi întîrzieri. Amploarea pe care o ca _____________AL BOJIN (Continuare in pag. a 2 a) 1 VJ din toată lumea însemnări din R. S. F. Iugoslavia Privind Belgradul••• 1 m privit Belgradul de la /J fereastra hotelului în punctul cel mai aglomerat al oraşului, in locul unde traficul maşinilor începe pe la cinci dimineaţa şi continuă, neîntrerupt, pină aproape de miezul nopţii cu o aglomerare enormă, pînă la strangulare, în ceasurile amiezii şi pe la şapte seara. Era o imagine —■ îmi explicau mîndri belgrădenii — a modernizării vieţii urbane, modernizare oglindită în trafic, în numărul automobilelor în continuă creştere... Am privit Belgradul din turnul postului de televiziune, Înfipt în culmea unui monticul celebru: Avala. E vecin monumentului eroului necunoscut, operă a lui Mestrovici, copleşitor prin simplitate şi grandoare. Patru uriaşe cariatide de marmură vineţie, susţin un templu tăiat din acelaşi material cu luciu solemn şi funerar in sobre linii atice. Accesul spre monument e o lungă scalinată care dă pasului cadenţe rare, gradînd, în urcuş, emoţia. Deşi destinat exclusiv unui scop utilitar, turnul antenei de televiziune e şi el frumos, înalt aproape de 200 de metri, pe o culme la rîndul ei înaltă de 497 de metri, domină împrejurimile, sugerînd, privit mai de departe, rampa de lansare a unei rachete cosmice. De aproape pare un element de roman-ficţiune. Picioarele sale enorme încălecînd punţi şi drumuri asfaltate cuprind locul şi dau construcţiei o inimaginabilă forţă. De la picioarele turnului, un lift auriu lunecă prin mijlocul lui cu o viteză de 3 metri pe secundă. Sus, în vîrf, o platformă circulară de sticlă a devenit punct de atracţie turistică, oferă o splendidă panoramă şi o vedere a Belgradului, la dimensiunile unei stampe, prins între Dunăre şi Sava. Se vede aglomerarea vechiului oraş în care albesc în oaze de verdeaţă câteva edificii şi-n zare, dincolo de apele plumburii, răsfi-VIRGIL DANCIULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Corespondenţă din New York P.A.C. intra in acţiune (Amănunte în pag. a 4-a)