România Liberă, decembrie 1966 (Anul 24, nr. 6881-6907)

1966-12-01 / nr. 6881

între teorie şi practică In satele regiunii BRAŞOV funcţionează în prezent 351 de mori, dintre care 211 aparţin întreprinderilor de industrie locală, 92 funcţionează pe lingă diferite cooperative agricole de producţie, iar 59 sunt parti­culare. Dacă teoretic , după părerea specialiştilor de la sfatul popular regional — nu­mărul morilor de la sate este mare faţă de cerinţe, practic însă lucrurile nu stau aşa. In diferite raioane, ca Făgăraş de pildă, cea mai mare parte a morilor sunt acţionate de apă, iar iarna — în timpul în­gheţului — ca şi în perioadele secetoase, stau. Datorită ace­stui fapt, în regiune funcţio­nează în toată perioada anu­lui doar cele 98 de mori cu valţuri, la care se string — în cea mai mare parte a cazuri­lor — locuitorii satelor de pe o rază de 10—15 km şi chiar mai mult. Nici repartizarea morilor — fie ele şi acţionate de apă — pe localităţi, nu s-a făcut după un plan bine întocmit. Dacă în unele localităţi — şi în spe­cial în cele din jurul oraşelor funcţionează trei-cinci mori, în altele nu există nici o ase­menea unitate. La Săcele, de pildă, sunt în prezent trei mori, la Hălchiu, de aseme­nea, trei, iar la Intorsura Bu­zăului funcţionează şase mori particulare şi una a coopera­ţiei de consum; în acelaşi timp, la Vîlcele, Tîrlungeni, Budila, Teliu etc., nu func­ţionează nici o moară ! In fe­lul acesta, locuitorii satelor respective sunt obligaţi să străbată distanţe mari pînă la morile mai apropiate, mărul de mori pentru măcinat grîu este mic. Sînt raioane — ca Moinești și Tg. Ocna —, unde nu există nici o moară dotată cu minimum de utilaje necesare pentru măcinarea griului. Din acest motiv, la morile de grîu — și îndeosebi la cele sistematice — se pro­duc aglomerări. Locuitorii sa­telor care vin să macine la morile din Răcăcini, Buhuşi, Dulceşti, Plopana, străbat ade­seori distanţe de 20—25 km, fiind nevoiţi să-şi aştepte une­ori rîndul dite două-trei zile. Morile din regiunea DO­­BROGEA — în general —■ sunt suficiente numeric ; to­tuşi, la unele din ele se pierde mult timp. Explicaţia ? Profi­lul. Nu toate sînt profilate ci­tit pe grîu, cit şi pe, porumb; din acest motiv, locuitorii sa­telor trebuie să meargă mai întîi la o moară pentru făină de grîu şi la alta pentru mă­cinat porumbul, creîndu-se a­­glomerări artificiale şi o sursă de pierdut vremea. Conside­răm că problema profilului morilor ar trebui să stea mai mult în atenţia comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare regionale şi a secţiilor de industrie locală respective. Ca la moară, dar cum ? Cunoaştem cu toţii vorba din popor „pe rînd ca la moa­ră“. Sînt unele cazuri însă cînd se poate aştepta oricît dar dacă nu-i morarul la post, degeaba... In comuna Topolog din regiunea DOBROGEA, de pildă, ţăranii cooperatori au aşteptat pe morar o zi întrea­gă, fiindcă acesta era plecat la o nuntă. In comuna Gîrli­­ciu, din aceeaşi regiune, mo­rarul Ion Pungă obişnuieşte de asemenea să întîrzie multe ceasuri, iar la morile din Bă­­neasa, Cerna, Dăeni, se înre­gistrează întreruperi în func­ţionare fie datorită defecţiu­nilor, a slabei întreţineri a u­­tilajelor, fie din lipsa unor cantaragii. (Continuare in pag. a 3-a) Raid anchetă CUM FUNCŢIONEAZĂ MORILE DE LA SATE? In configuraţia satului nostru, morile au un rol economic important. In numeroase comune şi sate, au fost luate mă­suri pentru sporirea unităţilor de morărit, pentru repararea şi utilarea unor localuri, pentru buna organizare a servirii populaţiei săteşti. Mai sînt însă cazuri cînd cerinţele de acest fel sînt neglijate, cînd organele locale nu manifestă atenţia cuvenită faţă de aceste prestări pentru populaţie. Profil şi cerinţe In regiunea BACĂU, o greu­tate o constituie faptul că nu­ Joi 1 decembrie 1966 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXIV­­ nr. 6881 4 pagini 30 bani REDACȚIA I Plata Botuteti Telefon 17 60 16 Administraţia 17 6010 Interior 14 00 Telex 179­0 Bucureţti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ­y : ■ . Deceniul unui muzeu comunal ORADEA (coresp. R.l.) Muzeul de ştiinte naturale din comuna Iinea, regiunea Crişana, a împlinit recent 10 ani de la fondarea lui de amatorul Coloman Cioc, muncitor morar, rămas în continuare un pasionat co­lecţionar. In deceniul de ac­tivitate, cele două secţii ale muzeului, de geologie şi zoologie, s-au dezvoltat considerabil, numărul ex­ponatelor ajungînd de la 3 000 cite erau la înfiinţare la 22 000. Exponatele repre­zintă structura şi evoluţia rocilor şi fauna din bazi­nul Crişului Negru. De la înfiinţare şi pînă în prezent, muzeul a fost vizitat de peste 50 000 de cetățeni. Şosea nouă pe platoul Bucegilor SINAIA (coresp. R.I.) In ciuda ninsorii ce a început să cadă, la poalele masivului Bu­­cegi s-a deschis un nou şan­tier. Muncitorii unei între­prinderi forestiere din Buzău, specializată în construcţii de drumuri alpine, au început lucrările de asfaltare a dru­mului ce traversează masivul din Valea Prahovei pînă a­­proape de Valea Ialomiţei. Este vorba de porţiunea Si­naia — Şaua Dichiului desfă­şurată pe o distanţă de peste 10 km şi care va atinge o al­titudine de 1 700 de metri. As­faltarea acestui drum, împre­ună cu lucrările de construc­ţie a altuia, pe platoul Buce­gilor, pînă dincolo de cabana Babele, anunţă pentru anul viitor un veritabil sezon au­tomobilistic montan. Despre construcţia marelui drum pe platou vom reveni într-unul din numerele noas­tre viitoare. In locul discuţiilor inutile­­echipament de protecţie O ştire apărută marţi în jurul nostru informa cititorii ă la Comitetul de stat pentru rotecţia muncii a fost orga­­izată o şedinţă de lucru în adrul căreia s-au analizat osibilităţile de satisfacere a ecesarului de echipament de rotecţie şi de lucru pentru aul 1957, şedinţă la care am­ost şi noi invitaţi. Fiind prezente cadre de con­­ucere din ministere şi alte­rgane centrale interesate în roblema înscrisă la ordinea e zi, era de presupus că mă­­ar în parte, sarcinile evident­omplexe, ce se pun în acest aportant compartiment al rotecţiei muncii, cum este e­­hipamentul de protecţie şi de bcru, să-şi poată găsi o solu­­ionare imediată. Numai că, spre surprinderea noastră, şi desigur nu numai a noastră, în decursul a nu mai puţin de trei ore, participanţii s-au complăcut în discuţii sterile, ineficiente. Însemnări S-a vorbit despre neacope­­rirea cantitativă a unor sorti­mente de materiale de protec­ţie de către industria uşoară — unul din producători — propunîndu-se abia de aici încolo arbitrarea ulterioară a acestei situaţii. S-a insistat a­­supra caracteristicilor tehnice ale echipamentului — de alt­fel problema esenţială în acest domeniu — care sunt in­ferioare cerinţelor, exemplifi­­cîndu-se că : tradiţionala cen­tură de siguranţă continuă să fie grea, incomodă, nerezisten­tă la sarcina greutăţii corpu­lui, că lentilele ochelarilor de protecţie împiedică vizibilita­tea ca şi alte asemenea obser­vaţii judicioase şi reale, dar din păcate, cunoscute şi arhi­cunoscute de multă vreme. S-a subliniat de asemenea faptul că numeroase mostre de ma­teriale de protecţie se asimt-CLEOPATRA RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Frumuseţea milenară a Porţilor de Fier capătă în aceşti ani noi atribute. Printre acestea se numără şi viaductele aflate în construcţie, cum este cel de la Slătinicu Mare, pe care vi-l prezentăm în imagine Foto : AGERPRES Primirea la C. C. al P. C. R. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, au primit miercuri dimineaţa delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Re­publicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Democratic, mini­strul comerţului exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat to­varăşii Petre Blajovici, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Gheorghe Cioa­ră, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej a avut loc o discuţie care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. COMUNICAT La invitaţia Majestăţii Sale Imperiale Haile Sellassie I, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, îm­preună cu soţia, va face o vi­zită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Măsuri privind ocrotirea mamei şi copilului Interviu cu dr. Maria Missir director general al asistenţei medicale curativo-profilactice din Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale Ca urmare a recentelor măsuri luate de partid şi guvern pentru stimularea natalităţii, Ministerului Sănătăţii şi Preve­derilor Sociale ii revin o serie de sarcini importante privind materializarea prevederilor legate de îmbunătăţirea ocrotirii mamei şi copilului. In acest scop, la Direcţia generală a asis­tenţei medicale curativo-profilactice a fost fixat un plan de măsuri tehnico-organizatorice, pe care îl detaliem cu con­cursul tov. dr. MARIA MISSIR, director general. — Cum a fost firesc — ne spune interlocutoarea — noile măsuri ale partidului şi gu­vernului au reprezentat pentru întregul corp medical din ţara noastră un veritabil eveniment profesional, determinînd, prin implicaţiile sale umaniste, dezbateri complexe ce au îm­brăţişat un cîmp larg de dis­cuţie , de la probleme de pură specialitate, pînă la cele de ordin etic. Intr-adevăr, în toate unităţile sanitare din ţară cu prilejul unor şedinţe de lucru, medicii şi-au spus cuvîntul în legătură cu pro­fundele îmbunătăţiri pe care măsurile partidului şi guver­nului le vor aduce dezvoltării vieţii noastre sociale.­­ Ce măsuri au fost luate în vederea creşterii bazei materiale şi de cadre a reţelei de ginecologie­ ob­­stetrică şi a celei de pe­diatrie ? — In vederea îmbunătăţirii continue a asistenţei medicale a mamei şi copilului, în în­treaga ţară a început să se aplice una din prevederile planului nostru privind creş­terea capacităţii de spitalizare în maternităţi prin mijloace gospodăreşti locale. In acest fel, numărul total al paturilor existente vor spori cu încă circa o mie. Concomitent, ne preocupă creşterea numărului de cadre medicale şi medii sa­nitare de pediatrie şi obstetri­­că-ginecologie. De asemenea, ne vom îngriji ca, în fiecare circumscripţie sanitară de pe­diatrie din ţară, să funcţione­ze o bucătărie dietetică pentru alimentarea raţională a suga­rilor. — Care sunt prevederile re­feritoare la îmbunătăţirea îngrijirii copiilor în creşe? — Pentru a se asigura o funcţionalitate optimă creşe-GRAZIELA VINTU (Continuare in pag. a 3-a) TELEGRAME Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Profund întristaţi de tragica catastrofă aeriană din 24 noiem­brie a.c., în urma căreia şi-au pierdut viaţa numeroase persoane, vă transmitem de­ şi familiilor bulgare îndoliate expresia sincerei noastre compasiuni. Comitetul Central al Partidului Comunist Român a adresat, de asemenea, telegrame de compasiune Comitetelor Centrale ale Partidelor Comuniste din Argentina, Brazilia, Chile, Honduras şi Japonia în legătură cu încetarea din viaţă a unor membri ai delegaţiilor acestor partide, participante la Congresul al IX-lea al P.C. Bulgar, care s-au aflat în avion. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Cum va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie se anunţă următorul timp probabil: Vreme relativ ume­dă, cu cer variabil, mai mult acoperit. Vor că­dea precipitaţii temporare. Vînt potrivit. Tem­peratura uşor variabilă. Minimele vor fi cu­prinse între minus 8 şi plus 2 grade, iar maximele între minus 1 şi plus 9 grade. Local ceaţă. La munte . Vreme relativ umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii tem­porare. Vînt potrivit din vest. Temperatura în creştere uşoară. Local ceaţă. Vizita tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră La invitaţia secretarului ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele R.S.F. Iugoslavia şi pre­şedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 de­cembrie a.c. o vizită neoficia­lă în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Execu­tiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pen­tru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kire Gli­­gorov, secretar federal pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. Cu planul anual îndeplinit COLECTIVUL DE MUN­CĂ DE LA TURNĂTORIA NR. 1 A UZINEI „VIC­TORIA“ din Călan a înde­plinit planul de producţie pe anul 1966. Pînă acum, la turnătoria respectivă s-au produs peste plan mai mult de 370 cazane pentru băi, importante cantităţi de piese mecanice şi alte produse. In rîndul colectivelor de muncă din regiunea Cluj care raportează îndeplini­rea planului anual la pro­ducţia globală şi marfă se află şi cel al FABRICII DE MEDICAMENTE „TERA­PIA“ din localitate. In pri­mul an al cincinalului fa­brica clujeană a livrat be­neficiarilor săi produse medicamentoase a căror valoare întrece cu 11 mili­oane lei sarcinile prevăzu­te în planul de­ producţie. ★ COLECTIVUL FABRI­CII CHIMICE „SINTEZA“ din Oradea a obţinut un deosebit succes în produc­ţie : îndeplinirea sarcini­lor planului anual cu 35 de zile înainte de termen. FABRICA DE CONSER­VE „11 IUNIE“ din Dej şi-a îndeplinit sarcinile prevă­zute pentru primul an al cincinalului. In perioada ce a trecut din acest an, uni­tăţile comerciale au pri­mit din partea acestei fa­brici un plus de 133 tone conserve de legume şi 186 tone conserve de fructe pes­te cantitățile prevăzute în planul anual. ★ ★ EDITURILE ŞI CERINŢELE ŞCOLII Şcoala, principal izvor de cultură şi factor de civilizaţie, cum a fost definită la Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, se bucură în statul nostru socialist de un larg sprijin din partea fo­rurilor competente. Instruirii şi educării elevilor li s-au asi­gurat condiţii optime. Fonduri importante sunt alocate pen­tru dotarea şcolilor cu mate­rial didactic necesar în pre­darea obiectelor de învăţă­­mînt. Laboratoare şcolare, muzee de ştiinţe biologice din unităţile şcolare, hărţi istorice şi geografice, diverse mij­loace audio-vizuale constituie auxiliare de mare preţ pentru profesori în comunicarea cu­noştinţelor, precum şi pentru elevi în însuşirea temeinică a acestora. O latură, însă, a dotării cu materiale absolut necesare, care ni se pare încă precară este strîns legată de tipărirea şi difuzarea operelor literare ce se studiază în şcoală. Este adevărat, literatura noastră clasică şi actuală a fost edi­tată în ultimele două decenii în tiraje de masă. Şi totuşi bi­bliotecile şcolare, librăriile nu pot împlini integral cerinţele generaţiilor de elevi ce se succed an de an pe băncile şcolii. Aceasta în primul rînd, pentru că numărul elevilor a crescut considerabil în peri­oada actuală iar tirajele sta­bilite pentru colecţiile literare se dovedesc a fi sub nivelul numărului solicitatorilor. Pe de altă parte, organizarea ri­guroasă a învăţămîntului face ca, în aceeaşi epocă din timpul anului şcolar, să se predea opera aceluiaşi scrii­tor, fapt care generează o ce­rere concomitentă maximă a operelor aceluiaşi scriitor, din partea zecilor de mii de ele­vi. Această problemă ia un caracter deosebit de acut în mediul rural, unde difuzarea creaţiilor literare ce se stu­diază în şcoală are loc cu lip­suri şi întîrzieri. Amploarea pe care o ca­ _____________AL BOJIN (Continuare in pag. a 2 a) 1 VJ din toată lumea însemnări din R. S. F. Iugoslavia Privind Belgradul••• 1 m privit Belgradul de la /J fereastra hotelului în punctul cel mai aglome­rat al oraşului, in locul unde traficul maşinilor începe pe la cinci dimineaţa şi continuă, neîntrerupt, pină aproape de miezul nopţii cu o aglomerare enormă, pînă la strangulare, în ceasurile amiezii şi pe la şapte seara. Era o imagine —■ îmi explicau mîndri belgrăde­­nii — a modernizării vieţii urbane, modernizare oglindită în trafic, în numărul automo­bilelor în continuă creştere... Am privit Belgradul din turnul postului de televiziune, Înfipt în culmea unui monti­­cul celebru: Avala. E vecin monumentului eroului necu­noscut, operă a lui Mestrovici, copleşitor prin simplitate şi grandoare. Patru uriaşe caria­tide de marmură vineţie, sus­ţin un templu tăiat din ace­laşi material cu luciu solemn şi funerar in sobre linii atice. Accesul spre monument e o lungă scalinată care dă pasu­lui cadenţe rare, gradînd, în urcuş, emoţia. Deşi destinat exclusiv unui scop utilitar, turnul antenei de televiziune e şi el frumos, înalt aproape de 200 de metri, pe o culme la rîndul ei înaltă de 497 de metri, domină îm­prejurimile, sugerînd, privit mai de departe, rampa de lan­sare a unei rachete cosmice. De aproape pare un element de roman-ficţiune. Picioarele sale enorme încălecînd punţi şi drumuri asfaltate cuprind locul şi dau construcţiei o ini­maginabilă forţă. De la pi­cioarele turnului, un lift auriu lunecă prin mijlocul lui cu o viteză de 3 metri pe secundă. Sus, în vîrf, o platformă cir­culară de sticlă a devenit punct de atracţie turistică, o­­feră o splendidă panoramă şi o vedere a Belgradului, la di­mensiunile unei stampe, prins între Dunăre şi Sava. Se vede aglomerarea vechiului oraş în care albesc în oaze de verdea­ţă câteva edificii şi-n zare, din­colo de apele plumburii, răsfi-VIRGIL DANCIULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Corespondenţă din New York P.A.C. intra in acţiune (Amănunte în pag. a 4-a)

Next