România Liberă, iulie 1967 (Anul 25, nr. 7061-7086)

1967-07-01 / nr. 7061

„Románia libera“ nr. 7061 —­­ VII 1967 — pag. a 2-a FILĂ JUBILIARĂ A­m nutrit întotdeauna con­vingerea pe care am şi exprimat-o, de altfel, că o istorie literară, concepută în afara publicaţiilor de specialita­te şi chiar numai în afara pre­sei zilnice, ar fi ca o pădure se­culară într-un sfîrşit de toamnă, cu copaci desfrunziţi şi solitari, pustiită de ierburi şi flori, de păsări şi chiote de copii, lipsită de animaţia menită să transmi­tă senzaţia vieţii autentice. Căci o literatură modernă nu trăieş­te numai prin cărţi , ca să-i pă­trunzi tainele ei adinei şi sen­surile dezvoltării e nevoie de o cunoaştere minuţioasă a revis­telor şi ziarelor care păstrează vie atmosfera unei epoci lite­rare, fizionomia ei ideologică, gustul publicului, nota con­cretă, proaspătă, a luptei de opinii, semnificaţiile adevărate ale înfruntărilor dintre diverse orientări estetice şi grupuri so­ciale. Toate momentele mari ale dezvoltării literaturii noastre moderne s-au afirmat mai intîi în paginile unor publicaţii. Cu­rentul naţional al lui Kogălni­­ceanu în „Dacia literară“, „Ju­nimea“ în Convorbiri literare, al căror prin mentor a fost Titu Maiorescu, mişcarea simbo­listă în Literatorul lui Mace­­donski ori Viaţa nouă a lui D livid Densuşianu, sămănătoris­mul în Sămănătorul, Făt-Fru­­mos, Luceafărul, Ramuri, popo­ranismul în Evenimentul lite­rar, Viaţa Românească, Curen­tul nou, gîndirismul în Gîndi­­rea, mişcarea modernistă în Sburătorul lui Lovinescu şi Contimporanul lui Ion Vinea, tendinţele avangardiste în Unu, Punct, Integral etc, literatura cu caracter revoluţionar în Bluze albastre, Veac nou, Era nouă ş.a. De revista Convorbiri litera­re, de la a cărei apariţie s-a împlinit anul acesta, în martie, un veac, se leagă cele mai stră­lucite nume ale literaturii ro­mâne clasice , acela al lui Mi­­hai Eminescu, care însoţeşte li­rismul profund şi poezia grea de sensuri adinei a ultimului mare romantic din literatura u­­niversală, al lui Ion Creangă, cel ce impune o genială vervă narativă cu bogate implicaţii naţionale şi populare, al lui I. L. Caragiale, cu necruţătoa­­rea sa şfichiuire satirică şi a lui Ion Slavici, care aducea în creaţia sa, pe lingă o concepţie etică sănătoasă şi imaginea ve­ridică, plină de dramatism a sa­tului ardelean. Dar aproape toată literatura acestei epoci, cu toate formele ei de relief, de la acel rege al poeziei, Vasile Alecsandri care-şi publică aci Pastelurile şi o bună parte din opera sa dramatică, de la C. Negruzzi cu Flora română, la Ion Dodu Bălan Teodor Rosetti, Vasile Pogor, Petre Carp, G. Creţianu, Niculae Schelitti, Mihail Cor­nea, Samson Bodnărescu, Dimi­­trie Petrino, Teodor Şerbănescu, Veronica Micle, Nicoleanu Olă­­nescu Ascanio, Duilcu Zam­­firescu, Vlahuţă, G. Coşbuc, Ni­­colae Beldiceanu, Leon Negruz­zi, N. Gane, Ion Ghica şi atîţi alţi poeţi, prozatori, traducători folclorişti, istorici, lingvişti, geografi, cu toţii s-au simţit mîndri să colaboreze la Con­vorbiri literare, unde guverna luminosul spirit critic al lui Titu Maiorescu. Desigur, Convorbirile literare au avut o evoluţie sinuoasă şi contradictorie ca de altfel în­săşi viaţa şi opera mentorului lor Titu Maiorescu şi a acelora ce i s-au succedat la conducere. Alături de elanuri nobile patri­otice, de un remarcabil simţ al valorilor, de lupta pentru cul­tivarea limbii române şi dezvol­tarea ei pe făgaşurile fireşti, de deschiderea largă, comprehensi­vă faţă de folclorul naţional şi cultura universală, întîlnim şi atitudini retrograde în concep­ţiile estetice, în atitudinile poli­tice, în exprimarea judecăţilor de valoare. Revista evoluează de la o ţinută estetică şi litera­ră înaltă, spre un eclectism exagerat, care-i dă uneori un caracter de magazin, sau în ori­ce caz de revistă cu un profil literar prea sărac. Cu toate aceste contradicţii şi inegalităţi, ecoul ei în epocă a fost deosebit de puternic. E semnificativă, în acest sens, o scrisoare a lui Octavian Goga, din 29 iunie 1907, către Simion Mehedinţi : „De mult — zicea Goga — am fost învăţat să so­cotesc revista Convorbiri ca o încorporare a unei năzuinţi li­terare superioare a altor încer­cări trecătoare din puzderia de tiparuri de la noi şi din ţară. Pe lingă tradiţia frumoasă a „Junimei", care în mintea noas­tră, a celor de astăzi, pare o po­veste senină, această revistă a fost singura din multele publi­caţii periodice care a găzduit totdeauna o fermitate de idei şi n-a fost supusă capriciilor per­sonale. Şi pe lingă aceasta, scrierile tuturor ardelenilor noştri au trecut prin proba de foc a Convorbirilor. Una din nădejdiile cele mai frumoase ale închipuirii mele de înce­pător era odinioară gîndul că voi putea odată să colaborez la Convorbiri“. într-o bună măsură revista cercului Junimea care-l avea în frunte pe Titu Maiorescu, n-a fost multă vreme numai o pu­blicaţie, ci o adevărată institu­ţie de cultură naţională. Prin Titu Maiorescu, Convorbirile literare au însemnat în cultura română o direcţie nouă şi nece­sară, pe care au putut-o impune şi prin inalta lor ţinută intelec­tuală şi prin talentul excepţio­nal al multor colaboratori, dar şi prin excepţionala lor longevi­tate. Această direcţie ilustrată de Titu Maiorescu, Simion Me­hedinţi, unul din directorii re­vistei, o sintetiza cu o rară pu­tere de pătrundere în felul ur­mător : „Voiţi să îndrumaţi neamul românesc spre o cultu­ră de un nivel superior ? Foar­te bine ! începeţi atunci cu res­pectul limbei adevărate a popo­rului. Nu puneţi in mîiniie ti­neretului cărţi cu vorbe pocite, neînţelese, îndărăt deci spre graiul cel viu al neamului şi spre tradiţiile sale de veacuri, în tot ce au ele mai omenesc şi mai durabil". Maiorescu şi Convorbirile li­terare au însemnat un moment înalt al conştiinţei de sine a li­teraturii române. Prin Critice­le sale de la această revistă s-a impus un spirit logic în evoluţia limbii şi un adevăr estetic de necontestat în privinţa sensuri­lor fundamentale ale culturii noastre. Maiorescu a disciplinat cultura română, i-a descoperit resursele ei intime, i-a dat o­­rientare estetică, a sprijinit ta­lentele şi valorile adevărate. Asta nu înseamnă că n-a greşit adeseori declarind scriitori mi­nori ca mari valori, dar ceea ce e semnificativ e faptul că, nu a greşit în sens invers. El a con­tribuit din plin la afirmarea lui Eminescu, Creangă, Slavici, Coşbuc, D. Zamfirescu etc., ceea ce nu înseamnă că aceştia nu se afirmau şi fără el. Ceea ce e semnificativ este faptul că dacă un scriitor sau altul s-ar fi putut afirma şi singur fără Maiorescu, cultura noastră din a doua jumătate a secolului XIX, în ansamblul ei, ar fi ară­tat cu totul altfel fără Maiores­­cu şi fără „Convorbirile litera­re“. Cineva spunea că rostul lui Maiorescu şi al revistei juni­miste a constat în aceea că a reuşit să îndrepte cultura ro­mână din haosul dominat de şcoala latinistă, spre Cosmos, spre spaţiile largi ale spiritului uman. Şi dacă ar fi să ne între­băm în sensul rîndurilor de la început, ce reprezintă Convor­birile literare şi Titu Maiores­cu in cultura română a secolu­lui al XIX-lea, ar trebui să, răs­pundem , un punct de­venit, în unghiul drept al căruia strălu­­cesc figurile clasice din toate domeniile spiritualităţii româ­neşti. Iniţiativă, competenţă, operativitate (Urmare din pag. I) cei care se afirmă, dar şi nor­me de sancţionare pentru cei care dovedesc superficialitate şi lipsă de interes în acest do­meniu. Un alt atribut esenţial al ac­tivităţii salariatului sfatului popular îl constituie respec­tarea legalităţii populare şi datoria de a fi exemplu în muncă şi în societate. Dacă cei mai mulţi dintre sala­riaţi au înţeles această cerinţă, în regiunea noastră s-au desco­perit şi unele cazuri contrarii. Fostul secretar al sfatului popu­lar regional şi fostul secretar al Sfatului popular raional Alba au primit sancţiuni pentru a­­bateri de la cerinţele legilor şi a normelor de serviciu. în alte cazuri, neglijenţa şi superficia­litatea au urmări şi mai gra­ve. Unii membri ai comitetelor executive din Petrila, Vulcan şi Iscroni au autentificat mai multe procuri care dădeau dreptul anumitor cetăţeni să încaseze bani pentru felurite terenuri cedate Combinatului carbonifer, fără să verifice dacă terenurile şi pretinşii po­sesori există. Din controalele făcute, s-a descoperit, de asemenea, că preşedintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular din Petrila şi alţii n-au plătit luni de zile chiria. Asemenea fapte sunt intr-adevăr izolate, dar merită consemnate fiindcă ele constituie abateri de la etica noastră nouă. Pentru a servi ca învăţăminte, diverse manifes­tări de acest gen au fost dez­bătute cu aparatul regional şi cu cadrele de conducere de la oraşe şi raioane. Organizarea ştiinţifică a muncii impune anumite studii şi în cadrul sfaturilor populare, iar folosirea raţionala a tim­pului de lucru este o necesita­te imperioasă. Mai mult ca oricînd, principiul „omul potri­vit la locul potrivit" îşi dove­deşte actualitatea, iar fiecare salariat trebuie să-şi confirme utilitatea. în ultima vreme, co­mitetul executiv desfăşoară o muncă organizată pentru re­ducerea şedinţelor şi a hîrtiilor inutile. Am citit în ziarele noastre li­nele păreri privind inspecţia pentru valorificarea produselor agricole, ORAD sau aparatul de îndrumare agricolă din ora­şele regionale care sînt de­păşite, ca formă de organiza­re, de cerinţele perioadei ac­tuale. Problema trebuie studia­tă temeinic şi, de la caz la caz, e bine să se intervină cu mă­suri. Socotesc că trebuie analizat puţin şi sistemul de premiere de la sfaturile populare care pre­zintă diferenţieri şi anacronis­me nejustificate. Bunăoară, sa­lariaţi de la serviciul de con­tabilitate unică de la sfatul popular regional au o cotă de 4 la sută pentru premiere, în timp ce salariaţii de la conta­bilitatea raioanelor au 6 la sută. Alte diferenţieri, după părerea noastră nejustificate, sunt cele existente între con­diţiile şi cotele de premiere pentru salariaţii sfaturilor populare şi cotele de premiere din sistemul bancar şi financiar, în general, normele de premie­re trebuie cristalizate mai bine, pentru a oferi două elemente esenţiale : o bază concretă de orientare în aprecieri şi stimu­lente reale pentru cei care se afirmă în muncă. Fără a avea pretenţia că prin aceste rânduri am epuizat problema jaloanelor de apre­ciere a salariatului de la sfa­tul popular, socotesc că princi­palele etaloane prin care se măsoară activitatea acestui sa­lariat râmîn în continuare ca­pacitatea şi rezultatele muncii, atenţia pentru nevoile oameni­lor iniţiativa, competenţa, ope­rativitatea. O fraudă subtilă (Urmare din pag. I)­sesc rezultatele concrete şi spiritul creator. Lucrul aces­ta însă determină nu o dată şi cite un nemulțumit: el vede în atmosfera proas­pătă o încălcare a propriu­lui său prestigiu şi nu e în stare să înţeleagă în ce con­stau meritele celuilalt; noul ritm de muncă îl sufocă, dar şi mai tare îl sufocă gloria altora; regretă lîncezeala de altădată şi respinge ori­ce idee care poate polariza în jurul ei spiritele înain­tate. Primul, preocupat de pro­bleme majore, îşi simte spa­tele acoperit de fapte şi-şi vede liniştit de treabă. Cel de-al doilea însă, pentru a-şi acoperi răminerea in urmă, ţese intrigi, lansează calomnii, construieşte o în­crengătură de documente trunchiate, de mărturii false, de argumente, date, cifre, care, la momentul potrivit, lansate cu pricepere, pot tăia aripile în zbor şi-l pot prăbuşi pe cel ce dorea să se înalţe, ducind după sine şi pe ceilalţi. Este, pe scurt, o poveste veche, dar care se reeditează, şi nu arareori cu mijloace moderne, pe baza unei experienţe mile­nare. In societatea noastră so­cialistă, intriganţii nu au perspective largi , mai de­vreme sau mai tîrziu, ca şi de fraudatorii de rind, ei sunt descoperiţi şi neutrali­zaţi. Dar momentul acesta, a­m­­deşi privit cu satisfacţie tunel cind se produce, di că problema unor respon­sabilităţi care nu totdeauna sint luate în seamă. Ei n-au furat pe nimeni, nu şi-au în­suşit nimic din ce nu-i al lor, dar au zdrobit oameni, au lipsit societatea de capa­citatea creatoare a acesto­ra, au zdruncinat încrede­rea unora şi au aplatizat e­­nergia altora. Şi totul, pen­tru ce ? Pentru că nu pu­teau suporta aerul tare pe care l-au introdus ceilalţi, pentru că tînjeau după pu­tere, o putere care să-i asi­gure de riscuri şi să menţi­nă în jurul lor un peisaj de baltă stătută. Nu-i oare asta o fraudă mare, o fraudă supremă, căci ea distruge nu un bun oarecare, ci ce! mai preţios capital, omul, în ceea ce are el mai bun, mai frumos ? De aceea, în clipa adevă­rului, care este imposibil să nu apară (oricit ar intîrzia) nu ajunge să se recunoască şi să se repare ceea ce in­triganţii şi calomniatorii au stricat ; ei trebuie să şi răs­pundă in asemenea măsură Incit să le piară gustul pentru totdeauna. Astfel in­cit, cei care, prin convin­geri şi prin structura lor su­fletească privesc mereu îna­inte, să nu simtă nevoia de a-şi consuma o parte din energie spre a se feri me­reu de ceea ce pun unii la cale in urma lor. AL. CORNESCU l­fCerie**1 oferte : ««rrviciu INSTITUŢIE centrală de stat an­gajează urgent mecanic pentru între­ţinerea maşinilor de scris şi calculat. Relaţii suplimentare la tel. 17 60 10, interior 1256.____________________(8263) OumfMtrcft't VlND Fiat 1300 nou. Elena Nicules­­cu, str. Florilor 13, ap. 5, raion T. Vladimirescu______ (25913) AUTOTURISM Tatra — 1939, ele­gant, vînd. Tel. 17 44 85, după ora 17. ________________________________(25932) FIAT 850, vînd. Tel. 33 52 95, orele 7­^9 dimineața. _________ (25736) FRIGIDER Electrolux, butelie a­­ragaz, radio Darclee picup, vînd. Tel. 21 52 30.________ (25821) OPEL Olimpia, perfectă stare vînd avantajos. Șos. Grozăvești 62, lîngă Casa de Cultură._______ (25825) SKODA Octavia, vînd. Str. matei nr. 10. SIMSON Sport bună stare vînd , orele 7—20­­ str. Doctor Felix 107 (mașina 34, statia Banu Manta). ________________________________(25157) RENAULT 10 major perfectă stare vînd­u tel. 37 18 05, după ora 16. ________________________________(25151) MANET nou dau contra televizor nou. Vînd televizor Temp 2, tub nou lei 1 600, tranzistor Spidola nou și MZ 250 perfectă stare. Str. Muzelor 12 (spatele Mitropoliei). ( 25135) BUTELIE aragaz vînd. Tel. 54 22 86, ora 10—17, (24445) bună. (25064) CASĂ cu 4 camere­­ libere, de­pendinţe, pivniţă, curte vînd­­ înles­niri plată prin schimb. Strada Mihail Foişoreanu 54 autobuz 35, staţia La­borator._________ (23742) VlND casă, două apartamente, par­ter, lemne, curte, Parcul Rahova, str. Soldat Cindea 24. (23839) VlND imobil 3 camere, bucătărie, cămară, singur curte, liber imediat , Piața Domenii. Tel. 18 23 56. (23984) FORD 4, 1938 vînd , str. Cercetăto­rilor 25, autobuz 44 statia Parincea Lazăr.__________________________(24271) Mica publicitate CASĂ liberă, curte mare, Hala Traian vînd. Tel. cartier 21 42 32. (25184) FIAT 850 perfectă stare vînd. Vi­zibil numai duminica , str. Mendeleev 19, curte garaj. (25177) VILĂ parter etaj lîngă grădina Bo­tanică, vînd etajul I, apartament 3 camere, baie, bucătărie, balcon, ves­tiar gaze, garaj, libere imediat. Tel. 18 66 08, ora 8—13 — 18—21. (25175) PIANINĂ marcă germană „Gersten­­berger", bicicletă Diamant franceză, bicicletă Steyer de damă, vînd. Tel. 18 27 79.________________________(25160) VlND Moskvici 407 stare Tel. 31 07 37, orele 17—20, masă, fotolii baroc, Singer vînd » tel. ________________(24321) WARTBURG 900 perfectă stare, as­pect ca nou, vînd sau schimb contra Trabant 601. Tel. 12 61 19. (24320) JAWA 350 cmc excepțională tel. 17 86 75, vînd » (24399) BIROU, bibliotecă florentine, stejar masiv, radio, tablouri, covoare, frigi­der, somieră metalică, șifonier, toale­tă vînd. Tel. 15 47 37.________ (24365) VÎND Moskvici 403, str. Chemări 19 (Șoseaua Ciorogîrla — Militari). ________________________________(24396) OPEL Radet, piese schimb, vând lei 20 000. Tel. 23 01 17.____________(24422) Cai­(25259) BROȘA aur, mașină cusut 22 35 00. CUMPĂR apartament central 3 ca­mere, hol sau 4 camere încălzire cen­trală. Ofer schimb. Tel. 35 21 19. ________________________________(24370) VlND motocicletă NSU cu ataș. Ro­man, str. Ec. Teodoroiu 1, Voluntari, raionul 1 Mai, mașina 51.______(24383) DOUĂ sobe teracotă, vioară model Stradivarius 2 500, vioară, cazan aro­mă baie complet, vînd. Tel. 61­41 36. 4_______________________________(24450) VlND urgent apartament central etaj 1 ocupat, 3 camere dependințe, terasă, cameră serviciu încălzire lemne, posibilități schimb. Tel. 14 09 89, între 9—14.___________(24452) VlND bufet, masă, covoare româ­nești, tablouri, lustrun import, lînă » tel. 54 26 99.____________________(24520) VlND casă , str. Livezilor 61 (Prelungirea Ferentari). (24517) VlND casă modestă 5 camere libe­re, curte­­ Calea Văcăreşti 288, după ora 16.______________ (24513) state, căsuţa FRIGIDER Saratov perfectă vînd convenabil. Răspundeţi agenţiei 24515.________ VlND răcitor, sobă email, piese mobilă, seturi, fuste tergal, rochie import. Tel. 57 15 72.___________(24509) CUMPĂR : Renault 10, 16 sau simi­lar­e noi. Ofer : înscriere noiembrie 1966 Renault 10, plus diferență. Tel. 57 59 52.________________________(24510) CUMPĂR dulap stil, mahon prefe­rabil cu oglindă. Tel. 12 95 84, orele 16—18._________________________(24511) VlND vilișoară, liber parterul, te­ren garaj , str. Demostene 37 (Cotro­ceni).__________________________(24503) TELEVIZOR Temp 2 perfectă stare ,vînd 1 500 lei. Tel. 11 63 22. (24504) WARTBURG 312/1 Lux — 15 000 km, vind . str. Galați 33 (Statuie). ________________________________(24505) MOTOCICLETĂ MZ 250 cu otaș, rulată 20 000 km, vînd. Zugravu, str. Hasdeu 2, Tecuci.__________ (24507) VlND mobilă sufragerie Chipenda­­le. Adamescu, str. Elena Matei Voe­vod 18 (Mătăsari)._____________(25550) WARTBURG bleu-alb vînd urgent 36 000 lei. Tel. 51 42 65. (25548) BUTELIE aragaz, cuptor, AEG vînd Tel. 13 15 98, aspirator (25544) CEAS aur (mină) nou extraplat vind­­ str. Caraiman 139, raionul Gr­viţa Roşie._____________________(25540) VÎND foarte ieftin mobilă. Tel. 11 53 59. (25542) SUFRAGERIE florentină 15 piese vînd urgent. Cal. Rahovei 5, Nicoles­cu._____________________________(24483) SUFRAGERIE nuc placată trandafir — 12 scaune, lustră cristal, covor persan și alte obiecte vînd. Tel. 57 33 76._________________________(24661) AUTOTURISM Volga ultimul tip, km 10 000 vînd , tel. 12 55 83. (24876) VIND convenabil casă bună, parter, trei camere, bucătărie, intrări sepa­rate, dependinţe, curînd instalaţie în­călzire — cartier liniştit Griviţa Basa­rab » liber prin schimb. Tel. 57 59 11. _______________________________(24935) VÎND casă liberă, 2 camere, sobe teracotă, bucătărie, magazie, curte, gaze poartă » Bucureștii Noi, prima statie după Pajura. Tel. 15 79 37. ______________________ (25665) «leu locuințte OFER apartament 5 camere depen­dinţe, gaze, curte, ultracentral, contra apartament 3 camere ,­ garsonieră, central, gaze, sau încălzire centrală. Tel. 14­52­72, orele 18—22. (24522) GIURGIU — ofer apartament 2 ca­mere ultracentral contra garsonieră Bucureşti. Răspundeţi căsuţa agenţiei 25541.________________________________ OFER cameră intrare separată, bal­con, debara exclusivitate, iar bucă­tăria, baia comune cu una persoană, perspectivă extindere, bloc nou, Drumul Taberei, doresc garsonieră sau locuință gaze, exclusivitate. Tel. 14­1191, orele 17.20.__________(24502) TIMIŞOARA — ofer cameră 20 mp acces, ultracentral, contra garsonieră sau cameră -acces, în București. Tel. 1­73­04 Timişoara.______________(24521) OFER apartament gaze demisol, 3 camere, hol, bucătărie dependințe, pentru 2 camere dependințe. Tel. 37­19 74.________________________(24453) Astăzi se deschide în sala Dalles, expoziţia triena­lă de scenografie, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor­­Plastici. Vor fi expuse peste 400 de lucrări : schiţe şi machete de decoruri de teatru, decoruri de filme, costume etc. în clişeu . Aspect din expoziţie Foto : NICU VASILE Timpul liber nu înseamnă doar „strada mare“ (Urmare din pag. I) cum pînă azi n-ar fi ştiut de existenţa acestor două locuri. Cite alte posibilităţi de rea­lă destindere nu sînt peste tot; pentru depistarea lor nu-i nevoie de investiţii, ci de puţină preocupare, iniţiativă. Economia în gîndire se reper­cutează direct asupra vieţii oraşului şi locuitorilor săi. Nu-i destul că fabrica „Ci­mentul" din Medgidia are un splendid club, dacă nu-i folo­sit decit pentru conferinţe sau simpozioane pe teme de pro­ducţie ; duminica, şi chiar în celelalte după-amieze, ar tre­bui să existe aici o asemenea afluenţă, incit să devină neîn­căpător. NICOLAE CARCIOC, secretarul organizaţiei de partid din fabrică, ne spunea că salariaţii nu vin din cauza... distanţei. Autobuze există, dar ce să-i atragă aici ? Ce s-ar întîmpla dacă una din încăpe­rile clubului ar fi transfor­mată în "­salon", unde să se servească cafea, prăjituri, bău­turi răcoritoare, unde să exis­te diverse jocuri de societate, să se danseze — chiar şi... ne­organizat, să se poată consulta şi citi reviste, cărţi ? Fanfara tace, iar stadionul e pustiu Grădina publică din Vaslui, care prin poziţie şi frumuseţe este comparată de către local­nici cu Copoul Iaşilor, era şi în duminica vizitei noastre, arhiplină, toate virstele îşi dăduseră întilnire la iarbă verde. Tinerii însă... oftau, cu ochii la locul împrejmuit, unde ar fi putut juca baschet, volei, popice, lămuriri despre această anomalie ne-a dat C. OANCEA■ secretar al Comi­tetului orăşenesc U.T.C.: — De ani de zile apelăm la sfatul popular pentru a se a­­menaja în parc un teren de sport — cheltuielile ar fi mi­nime şi un ştrand, a cărui lipsă ar resimte întreaga populaţie a oraşului, nu nu­mai tinerii. Nu-mi dau seama de ce nu se iau în considerare aceste necesităţi, ale cetăţeni­lor ; se vorbeşte de mult des­pre o adevărată artă în orga­nizarea timpului liber, dar la noi, pe semne, totul se reduce la promenadă, cinematograf şi televizor. Şi la Oraviţa stadionul este pustiu, de un an şi jumătate se află in renovare... Se pare că mentalitatea a­­ceasta este îmbrăţişată de multe foruri de conducere din oraşele mici. Odihna este vă­zută ca o amorţeală de 24 de ore. Medicul VASILE SEPE­­NIUC, din Vaslui, pescar a­­mator, îşi manifesta nedume­rirea in legătură cu inerţia c­­ăililor in amenajarea iazului Delea, unde nu numai pescui­tul in sine ar atrage, ci însăşi posibilitatea petrecerii unei zile in mijlocul naturii. A­­ceeaşi observaţie o făcea în­văţătorul VASILE VOIA• vor­­bindu-ne despre lacul din apropierea Orăştiei. „Nu tot­deauna ai plăcerea, dispoziţia şi posibilitatea, ne spune el, să pleci in excursie, dar simţi nevoia să te destinzi mai... a­­proape de casă. Spectacolele sunt puţine, sport n-ai unde face. Să ne mai mire că res­taurantele sunt pline, mai ales de tineri ?" EMIL ENE, secre­tarul Comitetului orăşenesc U.T.C. — Medgidia, releva necesitatea amenajării unei terase-scenă in pădurea de salcîmi de pe marginea şose­lei ce duce la Constanţa, unde s-ar putea organiza serbări cimpeneşti, spectacole popu­lare, reuniuni. Aici, sau in parc’ ar trebui să concerteze in fiecare duminică fanfara oraşului, care pînă acum tace! Şi toate acestea, în condi­ţiile in care oraşele respective s-au dezvoltat foarte mult sub aspect economic, urbanistic, social. Populaţia Medgidiei s-a dublat în ultimii ani, in schimb, din trei cinemato­grafe, două au fost închise ! Oraviţa, oraşul cu cel mai vechi teatru din ţară, pînă nu de mult cu o bogată mişcare artistică de amatori, lincezeş­­te pur şi simplu in zilele de sărbătoare, ba Casa de cultu­ră îşi desfăşoară activitatea doar taraful, restul formaţiilor­­participante şi premiate la diverse concursuri) : corul mixt, brigada artistică, echipa de dansuri, orchestra semi­­simfonică au intrat in anoni­mat ; puţinele spectacole care au loc în oraş, cu ocazia anu­mitor zile festive, sunt susţi­nute de formaţiile... săteşti din raion ! ■ic Faptele semnalate dove­desc lipsă de preocupa­re într-un domeniu care a încetat de mult să mai fie sub­sidiar vieţii citadine. Orele, zilele de repaos au o valoare inestimabilă pentru activita­tea socială a fiecăruia din noi. Relaţia aceasta nu mai trebuie demonstrată. Cu cit munca propriu-zisă este mai com­plexă, mai ordonată, cu cit solicită mai multă atenţie, cu atit se simte mai acut necesi­tatea deconectării sistemului nervos, improspătării forţelor cu ajutorul aerului, al mişcă­rii, al distracţiilor, al activită­ţilor cultural-artistice. Iată de ce, timpul liber poate și tre­buie să devină un adevărat rezervor de odihnă activă pentru oamenii muncii. VALENTIN HOSSU I. MEDOIA M. BERAM Memento ,cum va f­i vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în general frumoasă şi căl­duroasă. Cerul va fi variabil. Local, se vor semnala a­­verse însoţite de descărcări electrice. Minimele vor fi cuprinse între plus 10 şi plus 20 gra­de, iar maximele între plus 25 şi plus 35 grade. LA MARE : Vreme frumoasă şi căl­duroasă, cu cer variabil, mai mult senin. Temperatura se menţine ridi­cată. LA MUNTE : Vreme în general călduroasă. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse locale de ploaie, înso­ţite de descărcări electrice. Tempera­tura uşor variabilă: teatre Prinţ şi cerşetor : Teatrul de ope­ră şi balet (16 48 20), ora 19,30» Opinia publică : Teatrul de comedie (16 64 60), ora 17,30 şi ora 20,30» Richard al II-lea : Teatrul mic la Teatrul" de vară ,,N. Bălcescu", ora 20 » Sonet pentru o păpuşă : Teatrul ,,C. I. Nottara", la Teatrul de vară ,,Herăstrău" ora 20 » Horia şi Radu îşi asumă riscul : Teatrul ,,C. Tăna­­se", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 » Concert de muzică uşoară cu orches­tra Adriano Celentano , Sala Palatu­lui, ora 20 ; Regina de Navara , Tea­trul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 20­, Corigentă la dragoste : Teatrul ,,Ion Creangă" (12 91 57), ora 20, cinematografe SELECTIA NOASTRA • • • — filme foarte bune • • — filme bune a — filme mediocre Fără nici o notaţie — film slab mmm Spartacus * Patria fil 86 25) orele 9 - 12,45 — 16,30 - 20,15»­i • ® Maiorul şi moartea ; Repu­blica (11 03 72) orele i 9,15 - 11,30 - 14 - 17 - 19,15 - 21,30 , Doina* grădină ora 20,30 » m Şapte băieţi şi o ştrengări­ţă s Luceafărul (15 87 67) orele s 9 —­ 11,15 - 13,30 — 16,30 - 18,45 - 21 i Bucureşti (15 61 54) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16,45 — 19 - 21,15 » Arenele Libertăţii ora 20,30 » Stadionul Dina­mo ora 20,30 » • • Pentru oo pumn de dolari t Feroviar (16 22 73) orele : 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 — 21 · Excel­sior (18 1088) orele t 9,30 — 11,45 — 0 — 16,15 - 18,45 - 21,15 » Modern (23 71 01) orele i 9,30 — 11,45 — 14 - 16,30 — 19 — 21,15 I (14 12 24) orele • m m Falstaff ora 12,15 » mmm Sorba (14 12 24) o jele, : 21 ; • Viață dificili * (18 10­ 88) orele­­ • Ultima Grecul­ă Central Expoziţia 20.30 cavalcadă spre San­­ta-Cruz ; Colentina-grădină ora 20,30 » m Soţie fidelă Progresul* parc (23 94 10) ora 20,30 ; m Nu sunt demn de tine î Doi­na (16 35 38) orele: 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21,15 » * • • A f°s r­erndva hoţ : Cosmos (35 19 15) orele : 15,30 - 18r _ 2ft?0 ,' • Omul fără paşaport : Fe­rentari (23 17501 orele­­ 15,30 — 13­— 20,30 I Cinemateca : Stan şi Bran (jemeni : orele 10 — 12 — 14 ; Directorul nos­tru: orele : 17,15 — 19,15 _ 21,15 , m m • Cimaron : înfrățirea (17 31 64) orele 16 — 18—15 — 20,30. m m P® gheata subțire * Capitol (16 29 17) orele : 9,30 — 13 — 17,15 » Capitol-grădină ora 20,30 » • Printre vulturii Festival (15 63 84» orele : 8,30 - 11 — 13,31) - 16 - 18,30 - 21 » Grivita (17 08 58) orele : 9- 11,15 - 13,30 - 16 -18,30 — 20,45 » Gloria (22 44 01) ore­le : 9 — 11,15 — 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30 » Tomis (21 49 46),­ orele : 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,30 21 . Festival-grădină ora­­20,15 » Sala Pa­latului ora 19,30 » mmm Viata ta castel : Victoria (16 2R 79i orele 9-12-15-18 — 20,45 » Bucegi (17 05 47) orele : 9.30 - 11,45 - 14 - 16.15 - 18,30 •— 21 » Melodia (12 06 88) orele 8,30 — 11 - :3 30 - 16 18.45 - 21.15 » Bucegi-grădina ora 20,30 » O m Călăreţul deasupra oraşului : Union (13 49 04) orele 15,30 » Soţii în oraş : Union (13 49 04), ora : 20,30 » .f 1 Filme de animaţie: Union (13 49 04) ora 18,­­ 9 Mondo­cane : Timpuri Noi­ (15 61.10) orele : 9 — 20 în continu­are » :,:î - - V" T, • • • Judex t Giulești (17 55 46) orele i 15,30 - 18 - 20,30 » m Winnetou : Dacia (16 26 10) orele : 7,30 — 20,30 In continuare » 9 Denunțătorul : B u z e s 11 (15 62 79) orele i 15,30 — 18 » Munca (21 50 97) orele »15 — 17 — 19 — 21 t Volga (11 91 26) orele : 8,30 - 11 -13,30 - 16 - 18,30 - 21 » Buzeşti­­grădină orele­­ 20,30 » • Albă ca zăpada şi cei şapte saltimbanci : Crîngaşi (17 38 81) orele 15.30 - 18 - 20,30 , • Angelica şi regele­­ Arta (21 31 86) orele : 8.45 - 11 - 13,30 — 16 — 18,30 — 21 » Arta-gradină ora 20.30 » Pacea (31 32 52) orele: 15.45 — 18 - 20,15 , m Timidul : Lumina (16 23 35) orele 9,15 — 11,30 — 13,45 - 16 — 18,15 — 20,45 , • Jandarmul din Saint-Tro­­pez : Unirea (17 10 21) orele : 15,30 — 18 t Unirea-grădină ora 20,30 ; • • # El Greco : Flacăra (21 35 40) orele : 15,30 - 18 — 20,30 , • # Juana Galo : Vitán (21 39 82)­ orele : 15,15 — 18 t Vitan-grădină ora 20,30 ! • # Doctor Pretorius : Mioriţa­ (14 27 14) orele : 9 - 11,15 13,30 -16 — 18,30 — 20,45 » Moşilor-grâdină ora 20,30 » Flamura (23 07 40) orele:­ 9 - 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 -20.30 , • • Fernand cow-boy * Popular (35 15 17) orele : 15,30 - 18 - 20.30 » • Moartea vine pe ploaie : Au­rora (35 04 66) orele: 9 — 11,15 — 13,15 — 15,45 — 18 — 20,15 i Aurora­­grădină ora 20,30 i • Fantoma din Morrisville : Moșilor (12 52 93) orele: 15,30 - 18» • m Rio Conchos : Viitorul (11 48 03) orele: 15 30 — 18 — 20,30 ; 9 m Bumerangul : Colentina (35 07 119) orele: 15,30 — 17,45 - 2^» • m Montparnasse ’19 : Floreas­ca (12 28 30) orele: 9 — 11,45 — 15 - 18 — 20.45 I • Notre Dame de Paris : Ra­hova (23 91 00), orele 15,30 — 18 ; Ra­­hova-grădină ora 20,30 » • Spionul î Progresul (23 94 10» orele : 15,30 — 18 — 20. 15 » • Banda de las) * Lira (31 71 71) orele * 15.30 - 18 : Lira­­grădină ora 20,30 ? mmm Căsătorie In stil italian : Drumul Sării (31 28 131 orele » 15,30 — 17,45 — 20 , Un film cu o fată fermecă­toare I Cotroceni (13 62 56) orele ; 15,30 — 18 - 20,30 . • Ierburi amare.: Centra 1 9,30 —“15 — 18 » , Centra] (14 12 24) televiziune Ce-am vazut Se întimplă — şi nu odată — ca emisiuni festive sau cu caracter înăl­ţător să penduleze între o naivă com­poziţie telegenică şi o exaltare de circumstanţă a sentimentelor. Două teme au făcut ieri, cu un asemenea efect, obiectul celebrării zilei învă­ţătorului („Un buchet de flori“) şi a unei pagini eroice. Cea dintîi, con­cepută poematic, a înşiruit cîţiva re­citatori de vîrste felurite care, cu o vădită silinţă ocazională şi-au debi­tat textul. Dacă ar fi fost ireproşa­bilă şi totuşi nu împlinea cu destulă comunicativitate sensul unui aseme­nea prilej. Dar încă, cu stîngăciile mișcărilor de aparat care aducea pe ecran un recitator în vreme ce altuia îi revenea, în acel moment, rostirea textului. Cît privește „Lupta dreaptă a vitejiei“ (pagini de istorie) ea nu a dobîndit regizoral o atmosferă densă. Incandescentă cerută evident de spi­ritul patriotic avîntat pe care-l suge­ra textul evocării. Regretind, în partea doua a serii, absenţa emisiunii „Săptămîna“ am avut satisfacţia compensatorie a unui documentar la Porţile de Fier, produs propriu al studioului de televiziune. Amploarea reportajului filmat, frumu­seţea cadrelor (operator : Mihai Ro­mascu), comentariul poetic — ne-au cucerit indiscutabil. Discutabil ar fi doar faptul că filmul lui Nicolae Hel­ban, nu dorința de a spune totul a implicat aspecte atît de numeroase încît, la un moment dat, părea să se lungească fără limită. Aşadar, puţină concentrare nu i-ar fi adus decît un plus de atractivitate. Nu putem încheia înainte de a aduce laude studioului muzical care, într-o emisiune instructivă despre arta cîntului, ne-a oferit arii şi in­terpretări de mare răsunet imbinînd — ca de obicei — utilul cu plăcutul. Ce vom vedea 18.00 Vă aşteptăm la ora 6­1 Emi­siune pentru femei. 18.30 Filmul „La pîndă“ 18 40 Noile aventuri ale echi­pajului Val-Vîrtej : „Primejdioasa călătorie în primul molar"­­ .19.30 Telejurnalul 20.00 Tele-enciclopedia, 21.00 „Opt exerciţii pe 125 de linii“. Film de varietăţi. 21,30 Film serial : Sfîntul. 22,20 Concurs Internaţional de dans. 23,00 Filmul documentar „Oa­meni în prerie". 23,20 Telejurnalul. 23,35 Telesport. OFER apartament 2 camere etaj 1, dependințe, lemne — Floreasca — doresc aparta­ment 2—3 camere pe hol, eventual încălzire. tel. 51­86­24. (25502) ULTRACENTRAL bloc, 3 camere 75 mp, 2 terase mari, dulapuri perete, chicinetă separat, baie bucătărie Co­­mun, dor­m central garsonieră plus apartament 2 camere , tel. 14­64 01 (24377) OFER apartament central 2 camere, hol locuibil, lemne, curte. Doresc a­­partament 3 camere, gaze , tel. 35 21 19.______________________ (24369) SCHIMBĂM apartament 3 camere bloc nou, etaj 3, pentru apartament 2 camere și garsonieră sau 2 garso­niere, încălzire centrală. Tel. 18­77 84 (24402 OFER : hol, 2 camere, baie, bucătă­rie, cămară, garaj, curte mare lemne contra apart. similar gaze. Tel 62­05 22 ,(16—19). ________(24142 OFER apartament 2 camere 12—16 mp, dependințe, exclusivitate, demi­sol, lemne (Uzina Timpuri Noi) pen­tru apartament mai mare. Tel. 14 51 47, după ora 16.__________(24093) CONSTANŢA — schimb apartament foarte central două camere bloc nou, etajul II, contra corespunzător în Bucureşti. Tel. 23 32 11 (toată ziua) sau 13 88 70, dimineaţa.________(25136) in­chirieri CĂSĂTORIŢI căutăm cameră, acces, cartiere , Cotroceni sau Drumul Ta­berei. Răspundeţi căsuţa agenţiei 24514.________________________________ DOAMNĂ singură, caut cameră ne­mobilată, semimobilată, acces bucătă­rie, temporar, preferabil Floreasca. Tel. 12­83 67.___________________(25545) PROF. matematici şi româ­nă începem meditaţiile pen­tru admitere în cl. IX. Tel. 53 36 15, str. Vasile Gherghel 4X____________ (24908) PREDAU engleza şi germana,­­• in­­clusiv preşcolari. Tel. 15 22 83. (25895) MATEMATICĂ admitere Cl. IX me­ditez excepţional (şi la domiciliul ele­, vului) metodă specială. Garantez ca­tegoric reuşita la matematică. Prof. Tudor, tel. 23 12 81.____________(23013) . ■ ■ ytfll *»I. ■■ t; I CU adîncă durere familiile Cră­­ciunescu, Cornea, Slomneanu, Ni­­culescu, anunţă sfîrşirea din vraj­ţă a scumpei lor mamă şi soră PAULA CRACIUNESCU MlNDRI­­CEL, înhumarea sîmbătă­­ iulie 1967 ora 18, din capela cimitiru­lui Ghencea-militar. (26086). CECILIA şi Jean Stavrescu am­ cu durere rudelor, prietenilor şi nascuţilor încetarea din viaţă a mei­lor HADRASKI VICTORIA, pul defunctei se află depus în ul cimitirului Belu. Slujba religioasă loc sîmbătă 1 iulie 1967, orele 1 _____________________ (: MARIA Georgean adine întrî de pierderea nepreţuitului., ei MIHAIL GEORGEAN mulţumeşte turor acelora care au luat part marea ei durere prin scris sau ciparea la înhumarea care a avut la Cimitirul Sf. Vineri în ziua de mai 1967. __________­2*

Next