România Liberă, iulie 1967 (Anul 25, nr. 7061-7086)
1967-07-22 / nr. 7079
Anul XXV nr. 7079 • Sîmbătă 22 iulie 1967 4 pagini 30 bani ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Spre magistrala electrificată Ploieşti - Braşov Prima locomotivă electrică românească Au trecut şapte ani de când a pornit în prima sa cursă cea dinţii locomotivă Diesel-Electrică de 2100 cai putere construită la Craiova. Ieri, constructorii craioveni au sărbătorit un nou succes : prima locomotivă electrică de 6 580 cai-putere, de fabricaţie românească, şi-a încheiat „probele de casă“ fiind pregătită pentru a efectua „probele de parcurs“ pe linia electrificată Ploieşti-Braşov. O dată cu LE-1 de pe liniile uzinale, a plecat în exploatare şi locomotiva Diesel-electrică cu numărul 500. Acestor succese li se adaugă depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii pe prima jumătate a anului, depăşirea sarcinilor la export cu 18 milioane lei, rezultate concludente ale organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. „Anii care au trecut de la construcţia prototipului primei locomotive Diesel-electrice ne informează tehnologul Florea Burdubuş, au îmbogăţit experienţa constructorilor concomitent cu utilarea corespunzătoare, mecanizarea a numeroase operaţii, lărgirea suprafeţelor de producţie şi organizarea de linii tehnologice de prelucrare. In comparaţie cu prototipul, la construcţia unei locomotive se foloseşte azi un volum de muncă calculat în ore de numai 17 la sută, preţul de cost fiind redus aproape la jumătate. Aceiaşi factori au condus şi la un alt rezultat. In comparaţie cu prima locomotivă Diesel-electrică, la prototipul locomotivei electrice de 6580 cai-putere volumul orelor de muncă a fost redus cu aproape o treime. Grupa tehnologică se ocupă acum, în funcţie de experienţa dobîndită la construcţia prototipului, de punerea la punct a fabricaţiei de serie, de reducerea ciclului de producţie în condiţiile asigurării unei calităţi ireproşabile. „Deşi noua locomotivă electrică de 6580 cai-putere este înzestrată cu echipament electric mai complex decît locomotiva Diesel-electrică, experienţa dobîndită in decursul anilor a permis abordarea cu competenţă a tuturor problemelor tehnologice şi constructive, ne pune la curent inginerul Albert Marx, şeful secţiei de montaj.Realizările despre care se vorbeşte azi constituie expresia dragostei de muncă a întregului nostru colectiv, dorinţa neclintită de a îndeplini sarcinile trasate de cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, între care şi asimilarea noii locomotive electrice“. Evenimentele din aceste zile, au fost sărbătorite, ieri la „Electroputere", printr-un însufleţit miting, în care constructori, muncitori, proiectanţi şi tehnologi au vorbit despre activitatea desfăşurată pentru însuşirea fabricaţiei puternicei maşini, despre drumul parcurs pe linia îndeplinirii sarcinii ce a primit-o uzina de a-şi aduce o contribuţie sporită la modernizarea transporturilor noastre feroviare. In încheiere, cei prezenţi au trimis o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care, vestind evenimentele din viaţa uzinei, asigură conducerea de partid că vor acorda în continuare cea mai mare atenţie îndeplinirii sarcinilor ce le revin pentru înzestrarea căilor noastre ferate la nivelul tehnicii celei mai avansate. I. BECHERU corespondentul „României libere“ în dezbatere problemele dezvoltării Invăţămîntului superior Are cuvintul: prof. ing. V. NICOLAU rectorul Institutului de construcţii — Bucureşti Publicarea în presă a Studiului privind dezvoltarea Invăţămîntului superior mi-a produs un sentiment de mare satisfacţie. Plasat în contextul actual al politicii de largă perspectivă a partidului şi statului, de desăvîrşire a construcţiei socialiste, de creştere a responsabilităţii individului şi colectivităţii pentru propăşirea societăţii româneşti, proiectul prezintă un ansamblu de măsuri care, perfectate şi aplicate cu consecvenţă, vor ridica neîndoielnic pe o treaptă mai înaltă învăţămîntul superior din ţara noastră. Măsurile preconizate sunt foarte necesare. învăţămîntul nostru superior s-a dezvoltat mult, dar nevoile au crescut şi mai mult, în aceşti ani. Persistă de asemenea o seamă de deficienţe de structură şi de funcţionalitate. Prin prevederile sale realiste, bine chibzuite şi care ţin seama de condiţiile noastre specifice, studiul dă răspuns nevoilor actuale dar mai ales celor de viitor. Aş dori să-mi spun şi eu cîteva păreri în legătură cu unele prevederi ale studiului, gînduri rezultate desigur dintr-o primă confruntare cu vastul material ce ne-a fost oferit. Privitor la durata învățămîntului superior, în general, şi a celui de subingineri sau conductori tehnici, în special — propuneri cu care sunt de acord — trebuie totuşi, să ţinem seama de gradul de pregătire al absolvenţilor pe care îl asigură, la ora actuală, liceul. In ţara noastră au lucrat cu bune rezultate asemenea conductori tehnici şi subingineri, în construcţii şi arhitectură, în electrotehnică şi minerit, ca şi în alte sectoare. Durata studiilor lor era de 3 ani. Putem desigur să-i pregătim şi în 2 ani, aşa cum preconizează Studiul. Dar cu condiţia ca liceul să le asigure o pregătire tehnică de bază, cunoştinţe suficiente de matematică, fizică, chimie şi desen. In condiţiile unui plan de învăţămînt de 2 ani, facultatea de conductori tehnici nu-şi mai poate permite reluarea unor astfel de discipline. In acelaşi timp, liceul de specialitate ar trebui să asigure însuşirea desenului linear şi a geometriei descriptive. Propun deci ca, concomitent, să fie revăzută şi programa liceelor de specialitate — care ar trebui să renunţe la studierea unor discipline cu caracter de specialitate, predate acum fără o bază teoretică corespunzătoare — şi în schimb să asigure cunoştinţele de bază cu caracter aplicativ. In acest fel putem rămîne la formula școlilor de conductori tehnici cu durata de 2 ani. In caz concontinuare în pag. a 2 al „OMUL DE SMI -DUPĂ PRIMUL AN DE STAGIU“ TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului CHARLES DE GAULLE Preşedintele Republicii Franceze Palatul Elysee PARIS Cu prilejul sărbătorii naţionale a Franţei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului francez prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări de prosperitate şi fericire, îmi exprim convingerea, Domnule Preşedinte, că bunele relaţii existente între ţările noastre vor continua să se dezvolte, a ambelor popoare, al păcii şi colaborării inter in interesul naţionale. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste RomâniaBUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj adresat cu ocazia zilei de 14 iulie în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al său personal. Doresc ca relaţiile amicale şi de încredere care unesc cele două ţări ale noastre să se dezvolte în continuare. Vă rog să primiţi, Domnule Preşedinte, expresia înaltei şi înUari Tale CHARLES DE GAULLE Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Creste * numărul locuinţelor * proprietate personală Constructorii bucureşteni au pus, pină în prezent, la dispoziţia solicitatorilor aproape 600 de apartamente. Alte 250 sunt în curs de recepţie, iar din cele 7195 aflate în lucru, mai bine de 2 000 vor fi terminate în trimestrul III. In regiunile Argeş, Banat, Braşov, Galaţi, Iaşi şi oraşul Constanţa, se află, în momentul de faţă, în lucru peste 3 200 de apartamente. Dintre acestea aproape 50 la sută sunt în stadii avansate de execuţie. La recepţionarea locuinţelor, ce au fost terminate până acum, noii proprietari le-au acordat, atît pentru aspectul lor arhitectonic, cit şi pentru execuţia finisajelor, numai calificativul de bine şi foarte bine. Datorită acestui fapt, numărul cererilor pentru locuinţe proprietate personală este în continuă creştere. Final de seceriş în Tulcea AURUL NISIPURILOR Respirau adine, uniform ; stăteau roată în jurul butoiului cu apă şi tăceau. Era ora unei neobişnuite reculegeri. După aproape două săptămîni, aveau răgazul să urmărească căderea lentă a soarelui în Deltă. Femeile îşi scoseseră basmalele şi, şi alta, îşi aranjau părul, mişeîndu-şi capul într-o parte. Coborîseră de cîteva minute de pe platformele combinelor, unde, cu feţele acoperite de tifon sau batiste, arătau ca nişte orientale, şi se pregăteau de plecare , nu înainte de a privi cu toţii miriştea întinsă, incendiată de amurg, încă mai soseau bărbaţi ; ultimii au venit căruţaşii şi combinierii. Fiecare făcea acelaşi lucru : se spăla cu mulţi pumni de apă şi se aşeza pe pămîntul cald. Unii trăgeau cu nesaţ din ţigară, fără să mai existe pericolul focului. Griul era acum departe, expediat cu camioanele spre hambare, paiele strînse în dreptunghiuri cu chingi de sîrmă, se înșirau uniform pe cîmp. — S-a terminat, spune intr-un tîrziu agronomul PAUL ANTONIU. Stă în picioare, sprijinit in baston, se apleacă, ridică alt spic scăpat din paletele combinelor, îl sfarmă în pumn, suflă pleava şi priveşte grăunţele galbene rămase în cutele palmei. Şi continuă meditativ :Am aici cea mai bună recoltă de grlu din istoria Mahmudiei. E rodul pămîntului, dar pămînt a fost alei dintotdeauna ; dacă pămînt se puteau numi nisipurile ce existau pină acum cîţiva ani prin părţile noastre... De-a lungul braţului Sf. Gheorghe, Dunărea a aruncat în secole, peste maluri, şi ape şi nisipuri. Primăvara, mai ales, pescarii din satele ce se înşiră pe malul braţului circulau cu lotcile pe uliţe, care vara devin adevărate plaje fierbinţi. Prin 1953-54 cîţiva zeci de cooperatori din Mahmudia priveau cu inima îndoită griul semănat în sărături şi nisipuri. Prima recoltă n-a prea fost încurajatoare ; ceva peste o mie de kilograme la hectar îi putea determina pe noii agricultori să se întoarcă la... năvod. Nu vom reface drumul parcurs în deceniul următor de mahmudeni (ca şi cei din Sarinasuf, Murighiol, Dunavăţ) cînd încet-încet pămîntul nisipos, înnobilat cu îngrăşăminte, arat cu tractoare, a devenit din ce în ce mai darnic. Firescul proces al mecanizării şi chimizării agriculturii noastre a dat oamenilor ceea ce 11 se cuvine. Mia de kilograme s-a dublat, astăzi triplîndu-se. Nu sînt rare situaţiile cînd hectare întregi, zeci de hectare dau şi mai mult. — începusem recoltarea într-o zonă semănată cu Bezostaia, ne povestea brigadierul de cîmp DUMITRU DIMIDOV. Priveam combinele şi nu-mi venea să cred : nu înaintau mai de loc, şi totuşi căruţaşii de-abia pridideau să încarce sacii ce se scurgeau de pe platformele combinelor. Era ca-n basmul cu peria aruncată de Ileana Cosinzeana în calea vrăjitoarei. Dintr-un VALENTIN HOSSU (Continuare In pag. a 2 ai I La Uzina de alumină din Oradea se construiesc două silozuri moderne cu o capacitate totală de 3 600 tone. In fotografie secţia de calcinare şi noile silozuri construite recent. Foto : MIHAI POPESCU SOSIREA DIN OLANDA A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, emit prezenţi tovarăşii GheorgheApostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucureşti şi membrii ambasadei. (Agerpres) La sosire, pe aeroportul Băneasa TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. Tovarăşului EDWARD OCHAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut prietenesc şi calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obţinute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală şi înflorire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor continua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră şi întregului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitaţia guvernului olandez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu prilejul vizitei în România, în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J.M.A.H. Luns. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au fost primiţi la Palatul Soesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei şi preşedinţilor primei şi celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Amsterdam, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a depus o coroană la Monumentul Naţional în memoria morţilor din cel de al doilea război mondial. In cursul şederii lor în Olanda, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice şi poldere, precum şi unele întreprinderi industriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong şi cu ministrul afacerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţiilor româno-olandeze şi la principalele probleme internaţionale. La convorbiri au mai participat : Din partea română : Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădică, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză : H. J. de Koster, secretar de stat al afacerilor externe, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Ranitz, director general al afacerilor politice din Ministerul Afacerilor Externe, W.P.H. van Oorschot, director general al relaţiilor economice externe din Ministerul Afacerilor Economice, D. M. Ringnalda, consilier la Cabinetul primului ministru, M. C. van der Burcht van Lichternbergh, director al Direcţiei pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Polak, şeful biroului pentru Europa Răsăriteană din Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că între România şi Olanda în prezent nu există probleme în suspensie şi că relaţiile dintre ele se dezvoltă favorabil în interesul ambelor părţi şi în spiritul prieteniei existente între popoarele român şi olandez. Ele au fost de acord că schimburile economice dintre România şi Olanda se lărgesc continuu şi că progresele economice importante realizate de către cele două ţări oferă multiple posibilităţi pentru extinderea acestor schimburi. Pentru încurajarea colaborării în domeniile industriei şi tehnicii, miniştrii de externe român şi olandez au semnat un acord de cooperare econo- mică, industrială şi tehnică, în vederea promovării comerţului româno-olandez şi a cooperării dintre serviciile veterinare român şi olandez miniştrii de externe au semnat, la 20 iulie 1967, un acord veterinar. S-a hotărît, de asemenea, ca într-un viitor apropiat să aibă loc negocieri privind încheierea unui acord de transporturi rutiere între cele două ţări. Exprimînd dorinţa de a dezvolta şi mai mult legăturile culturale şi ştiinţifice dintre cele două ţări, guvernele român şi olandez au stabilit încheierea în viitorul apropiat, a unui program de aplicare a acordului cultural semnat în luna ianuarie 1967, ale cărui instrumente de ratificare au fost schimbate la Haga la 20 iulie 1967. Au avut loc, de asemenea, într-o atmosferă de sinceritate, discuţii cu privire la probleme internaţionale actuale, printre care, au figurat pe primul plan, problemele europene, precum şi situaţia din Vietnam şi din Orient Mijlociu. Cele două părţi au subliniat că în condiţiile actuale sarcina primordială a tuturor statelor, mari sau mici, este de a depune eforturi susţinute în vederea întăririi pă cii. Ele şi-au exprimat convingerea că cele două ţări sunt în măsură să joace un rol activ în găsirea unor soluţii pentru problemele existente şi că ele pot astfel contribui la slăbirea încordării internaţionale. Cele două guverne şi-au exprimat neliniştea în legătură cu situaţia din Vietnam şi şi-au expus poziţiile faţă de această problemă. Ele au subliniat necesitatea reglementării neîntîrziate a acestui conflict, pe baza acordurilor de la Geneva din 1954, astfel încît poporul vietnamez să aibă posibilitatea de a-şi hotărî singur soarta. Părţile consideră că adoptarea unei soluţii durabile a conflictului din Orientul Mijlociu nu este posibilă decît prin tratative, duse într-un spirit de echitate, între părţile direct interesate, cu condiţia de a fi respectate, interesele fundamentale ale tuturor statelor, precum şi existenţa lor independentă şi suverană. Cele două părţi acordă o mare importanţă luării unor măsuri eficace, precum şi întreprinderii unor acţiuni energice în vederea dezarmării, în scopul realizării unei mai mari securităţi în lume. în ceea ce priveşte problemele europene, partea olandeză a amintit că s-a raliat, printre altele, iniţiativei române exprimate într-o rezoluţie, adoptată la cea de-a XX-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, referitoare la promovarea bunelor relaţii dintre ţările europene, în legătură cu convocarea unei conferinţe în problema securităţii europene, cele două părţi împărtăşesc părerea că pentru a-şi atinge scopul, o asemenea conferinţă trebuie să fie temeinic pregătită. Părţile română şi olandeză şi-au exprimat acordul asupra importanţei unor asemenea vizite reciproce pe care îşi propun să le continue şi în viitor, pentru promovarea înţelegerii şi încrederii reciproce între state, în interesul păcii internaţionale.