România Liberă, octombrie 1967 (Anul 25, nr. 7139-7163)

1967-10-03 / nr. 7139

„Románia libera" nr. 7139 — 3.X.1967 — pag. a 2-a Ogoarele agriculturii socialiste răsplătesc hărnicia afle atît produsele respective cît şi legume şi fructe proaspete, din belşug. Cooperatorul Constantin Bică, din comuna Văleni-Dîmboviţa oferă oaspeţilor brînză în coajă de brad. Degustînd-o, apreciindu-i calităţile excelente, aceştia fac reflecţia că ar fi foarte bine dacă acest sortiment s-ar găsi în cantităţi mai mari în magazine. Urcînd la etajul halelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aruncă o privire asupra panoramei vii a parterului. * — Ar fi bine să mai avem în Bucureşti încă 2—3 asemenea hale. La expoziţia de cereale şi de plante tehnice consacrată producţiilor din acest an se discută cu reprezentanţii Consiliului, Superior al Agriculturii în faţa fiecărui stand, a fiecărui produs, în faţa graficelor şi a exponatelor referitoare la activitatea unităţilor agricole de stat oaspeţii zăbovesc mai îndelung. Ei cer lămuriri, asupra modului în care se aplică Hotârârea C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea conducerii, planificării, finanţării şi organizării agriculturii de stat. Tov. Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, informează pe larg asupra măsurilor, întreprinse şi a rezultatelor ce s-au înregistrat pînă acum. Din datele furnizate rezultă că în lunile care s-au scurs s-au creat 343 de întreprinderi agricole, care cuprind 2 560 de ferme. Ca urmare a acţiunilor desfăşurate pentru modernizarea agriculturii noastre de stat s-au realizat economii în valoare de 50 de milioane de lei. Este un prim bilanţ care poate fi substanţial îmbogăţit pînă la sfîrşitul anului, dacă se aplică ferm întregul complex de măsuri proiectate. Omachetă aspectuoasă reprezintă complexul de sere de la Ploieşti. Alături, panere pline cu tomate din prima recoltă dobîndită în sezonul de toamnă sub cerul de sticlă. Secretarul general al partidului nostru întreabă ce producţie se obţine anual pe metrul pătrat. Se indică cifra de 16 kg, ceea ce echivalează cu 160 000 de kg pe ha, iar convertit în bani, o jumătate de milion de lei venit. — Rezultatele sunt bune, şi acest complex s-ar putea extinde, spune tovarăşul Ceauşescu. Alături, (urmare din pag. 1) feră înalţilor oaspeţi pîine şi sare. Răsună, în versuri, urarea de bun venit: „E cornul abundenţei iarăşi plin Şi se revarsă generos pe glie Vioara toamnei sună cristalin Şi ploşti cu vin sorbim cu bucurie, Dimi orice colţ al ţării româneşti, Ziua recoltei, bună, primitoare, Vă-ntîmpină, sub zări sărbătoreşti Cu-n gest străbun — cu pline şi cu sare !" Mulţumind pentru primirea făcută, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov gustă din rodul toamnei româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica de sub portalul de la intrare, inaugurînd astfel expoziţia-tîrg deschisă de Ziua recoltei în Halele Obor şi pe platoul din faţa lor. Mulţimea masată compact pe aleile din parc face o primire entuziastă oaspeţilor dragi, un colţ întreg este ocupat de vinurile produse în unităţile agricole de stat şi care s-au întors de la concursurile internaţionale la care au luat parte, încărcate de medalii şi de cupe pentru culoarea, pentru buchetul şi pentru aroma lor. In faţa standurilor care prezintă realizările cooperativelor agricole, explicaţiile sunt date de către tovarăşul Vasile Vîlcu. Succese remarcabile au dobîndit aceste unităţi în 1967, îndeosebi în sporirea producţiei de grîu. Paralel, şi în strînsă legătură cu acest fapt precum şi cu creşterea, în general, a producţiilor în cadrul lor, s-au mărit simţitor veniturile băneşti. Conducătorii de partid şi de stat recomandă ca membrii tuturor cooperativelor de producţie să dea mai multă atenţie zootehniei. Un stand frumos este rezervat ştiinţei agricole a multiplelor ei aplicări în practică. Tov. Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, dă detalii ample cu privire la hibrizii de porumb creaţi în ultimii ani şi cu privire la soiurile noi, operă a agrobiologilor şi selecţionatorilor români, arătînd că au ca trăsături distincte, o înaltă productivitate şi o valoare economică superioară. Conducătorii de partid şi de stat subliniază că e necesar ca extinderea lor în cultură să se facă mai rapid. Este vizitată în continuare expoziţia de maşini agricole organizată lîngă clădirea halelor. Se află aici puternice tractoare create de industria noastră şi care sunt apreciate astăzi nu numai pe ogoarele patriei ci şi peste hotare. Alături de ele sunt expuse maşini pentru cultura cerealelor, a plantelor tehnice, pentru podgorii, livezi şi plante furajere. De asemenea, sunt prezentate utilaje care se folosesc în zootehnie. Tov. Petru Moldovan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, dă explicaţii ample cu privire la gabaritul şi la capacitatea maşinilor şi agregatelor. Conducătorii de partid şi de stat se interesează de setul de maşini cu care urmează să se mecanizeze în perspectivă lucrările agricole. Ei subliniază că este necesar să se lărgească şi să se diversifice gama acestora, lor izvorîte din documentele partidului cu privire la înflorirea continuă a agriculturii noastre socialiste. Au luat apoi cuvîntul Dimache Toma, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Făcăeni, regiunea Bucureşti, ing. Gheorghe Pescaru, directorul S.M.T.Ciocăneşti, regiunea Bucureşti, Petruţa Constantinescu, brigadieră la cooperativa agricolăde producţie din Fierbinţi, regiunea Bucureşti, Ion Mărgărit, strungar la uzinele „Semănătoarea“ din Capitală şi ing. Mircea Decei, directorul întreprinderii agricole de stat Ivăneşti, regiunea Bucureşti. Vorbitorii au înfăţişat principalele rezultate în activitatea desfăşurată de unităţile în care lucrează pentru continua dezvoltare a producţiei agricole, aspecte noi ale vieţii satelor, entuziasmul cu care muncesc ţăranii cooperatori, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat și S.M.T., pentru înfăptuirea programului de dezvoltare a agriculturii în acest cincinal. Primit cu aplauze puternice, a luat apoi cuvîntul TODOR JIVKOV, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. Intîmpinat cu vii şi îndelungi aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In continuare are loc festivitatea înmînării premiilor decernate cooperativelor agricole de producţie fruntaşe în cultura griului la concursul organizat în anul 1967. Premiul I şi Steagul de unitate fruntaşă a fost decernat cooperativei agricole de producţie din Cobadin, regiunea Dobrogea, care a obţinut pe 1 140 hectare o producţie medie de 4 087 kg grîu, din care a vîndut statului, pe bază de contract, 2 460 tone. Premiul II a fost decernat cooperativei agricole de producţie din Dobrosloveni, regiunea Oltenia, care a obţinut in medie, 3 978 kg grîu pe cele 800 de hectare cultivate cu această plantă. Cooperativa a vîndut statului 1 053 tone grîu. Pe locul III s-a clasat cooperativa din Lenauheim, regiunea Banat, cu o producţie medie de 3 900 kg grîu la hectar pe cele 457 hectare cultivate cu această plantă, vînzînd statului 830 tone grîu. Impresionanta adunare populară s-a sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Mulţimea aclamă îndelung pe conducătorii noştri de partid şi de stat, pe înaltul oaspete bulgar participant la sărbătoare. Continuînd vizita prin piaţa Obor, conducătorii de partid şi de stat poposesc cîteva clipe la mustăria cooperatorilor din comuna Sudiţi, regiunea Bucureşti, unde gazdele îi întîmpină, după obicei, cu ulcele pline de must şi cu tradiţionala pastramă cu mămăligă. Oaspeţii ciocnesc cu gazdele, urîndu-le un an şi mai bogat. Apoi, în sunetele tarafurilor de lăutari se prind în marea horă care deschide frumoasa petrecere populară de la Obor, cu interes mioarele, produsele oieritului , lîna, pielicele Karakul, diferite preparate din lapte. Apoi se opresc în faţa standului unde sînt prezentate trofeele cîştigate la concursurile hipice internaţionale. Unităţile voastre dispun de un material cabalin de prim rang. Cîteva din exemplarele valoroase sunt prezente şi în expoziţie. Iată-l pe „Koheilan XXVI“, reprezentantul uneia din cele mai vestite linii de cai arabi. La trei ani, la probele de calificare, distanţa de 3 000 metri a fost parcursă cu viteză de P14“ pe un kilometru. „Luptător" — pur sînge trăpaş — pe distanţa de 3 300 metri, a stabilit recordul de 1’26” pe un kilometru. Linia „Pluto“ de cai din rasa liliputană, cu cele mai bune aptitudini la tracţiune grea, are la expoziţie lin reprezentant. De asemenea şi noul tip de cal semigreu pentru agricultură creat la staţiunea experimentală zootehnică Ruşeţu-Galaţi. Continuîndu-şi vizita, conducătorii de partid şi de stat se opresc în faţa sectorului expoziţiei unde sunt prezentate diferitele sisteme de creştere industrială a păsărilor, precum şi tehnologii folosite în întreprinderile agricole de stat. Ferma agricolă Tîncăbeşti, de ildă, demonstrează eficienţa sistemului de exploatare a găinilor în baterii care, datorită unui grad avansat de mecanizare şi automatizare, permite obţinerea unei producţii anuale de 240—250 de ouă pe cap de găină, la un cost de 450—550 lei la mia de bucăţi. Sistemul de creştere a găinilor pe aşternut permanent practicat la Crevedia are însă avantajul că nu necesită investiţii prea mari. Şi în cazul acestui sistem — aşa cum vede în secţiunea din hal prezentată în expoziţie — s-a mecanizat: distribuirea furelor, administrarea apei, vetilaţia, stingerea şi aprindere luminilor, recoltarea ouălelor. Sub o elevenză electrică care emite o căldură de 35—36 grade, cîteva sute de pui de o zi se agită. Sunt hibrizii destinaţi balelor de găini ouătoare. Alături, pui de frigare aflaţi în ultima fază de creştere. —• Rezultatele experimentale sunt frumoase — remarcă secretarul general al C.C. al P.C.R. — important este, însă, să facem ca aceste rezultate să se generalizeze, treptat, pe toată seara producţiei. Sunt examinate cu interes graficele care arată perspectivele de dezvoltare ale sectorului producţiei de furaje şi în special, cel al prelucrării industriale a nutreţurilor, de care depinde modernizarea zootehniei, sporirea producţiei de animale. Felicitîndu-i pe organizatori pentru modul ingenios de prezentare a celor mai bune rezultate obţinute în creşterea animalelor în ţara noastră, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica şi ceilalţi conducători urează noi succese în dezvoltarea acestei ramuri, hotărîtoare pentru belşugul de produse de pe piaţă, pentru bunul trai al oamenilor muncii. ** «ac * ^ ( La expoziţia de maşini agricole Farmecul pitoresc al Oborului Oborul, colţ atît de pitoresc al Capitalei, e plin de freamăt şi de exuberanţă, ca într-o acuarelă de Szatmary. Grătarele au fost puse în funcţiune şi în văzduh pluteşte un miros apetisant de mititei şi de pastrama. Parcul de distracţii, chioşcurile cu gogoşi şi cu turtă dulce, cu amintiri atrag mii de oameni. Undeva, pe ultimul aliniament, se profilează perdelele de stuf ale cîtorva mustării. La tot pasul, vizitatorul trăieşte farmecul inegalabil al Oborului, savoarea, ineditul lui autumnal. Dar astăzi, Oborul a devenit o adevărată oglindă a recoltelor bogate. De o parte şi de alta a aleii principale, panouri mari înfăţişează în graiul solemn şi lapidar al cifrelor, indicii de propăşire economică şi social-culturală a satului românesc în anii socialismului. După cum rezultă din grafice şi din diagrame, agriculturii i-a fost asigurată o solidă bază tehnico-materială. In momentul de faţă, unităţile agricole dispun de peste 100 000 de tractoare, de un mare numărde combine, secerători, cultivatoare, de utilaje terasiere şi de irigat, de un set larg de maşini necesare podgorenilor. Industria noastră chimică, ramură tînără a economiei naţionale, pune la dispoziţia celor ce se străduiesc să sporească rodul gliei, cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte. Această incursiune în lumea statisticii care ar putea fi completată cu datele extrem de elocvente privind activitatea ce se desfăşoară în domeniul construcţiilor rurale al pregătirii de cadre pentru unităţile agricole, constituie un bun preludiu pentru înţelegerea exactă a semnificaţiei expoziţiei ce s-a deschis în interiorul halelor. Complexitatea procesului de modernizare a agriculturii In spaţiul enorm pe care-l oferă cea mai mare hală a Capitalei, sub acoperişul de sticlă care filtrează ca nişte vitralii lumina blîndă de toamnă, au fost,aduse şi rînduite cu bun gust- mostre din toate produsele pe care ni le dăruieşte pămîntul fertil al patriei noastre. Mai bine de optzeci de cooperative agricole, de întreprinderi agricole de stat şi de Institute de cercetări din regiunile Bucureşti, Ploieşti, Argeş şi Galaţi precum şi din zona Capitalei s-au prezentat aici cu tot ce au mai bun, mai frumos, mai gustos. In policromia de mozaic a halei, boabele de porumb de culoarea chihlimbarului se învecinează cu gogoşarii de un roşu aprins, cu ardeii de un verde crud, cu fasolea ca zăpada de albă. Struguri de masă cu boabe mari, străvezii, mere ionatane cu carnea fragedă, nuci şi căpşuni, roşii tîrzii şi ridichi tomnatice, atîtea şi atîtea bunătăţi. Tocmai aceste rezultate evidente, palpabile, îndreptăţesc concentrarea atenţiei spre modernizarea şi mai rapidă a agriculturii. Anul 1967 a fost marcat de luarea unei serii întregi de măsuri cu caracter organizatoric şi tehnic vizînd obţinerea unor progrese mai pronunţate în toate compartimentele agriculturii. Vizita conducătorilor la expoziţia de la Halele Obor a prilejuit o seamă de constatări şi de aprecieri cu privire la stadiul în care se află îndeplinirea acestor sarcini de maximă însemnătate economică, ţînînd seama de faptul că agricultura este chemată să asigure nu numai o aprovizionare optimă a populaţiei şi a industriei prelucrătoare, ci şi să creeze şi disponibilităţi pentru export, în faţa standurilor, pe tot parcursul acestui itinerariu al rodniciei, s-au înfiripat dialoguri vii între conducătorii de partid şi de stat şi producătorii agricoli, indicaţiile preţioase date ţintind spre folosirea largă , a agrotonicii înaintate, pentru ca recoltele anilor care vin să fie şi mai mari. Apreciind calitatea fructelor unor cooperative agricole piteştene, înalţii oaspeţi subliniază faptul că asemenea rezultate pot fi obţinute pe o scară largă, pentru ca populaţia să fie aprovizionată în tot mai bune condiţiuni. La standul I.O.V.L.F. Bucureşti se prezintă produse semiindustrializate, frumos ambalate în pungi de nailon Ele fac o bună imprsie. Se subliniază, cu acest prilej, necesitatea de a se lua măsuri mai hotărîte, mai energice, pentru ca pe piețe să se însufleţită adunare populară din Piaţa Obor In faţa clădirii halelor, decorată sărbătoreşte, s-a amenajat o tribună, la care iau loc înalţii oaspeţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, precum şi înalţii oaspeţi bulgari, sunt întîmpinaţi cu puternice ovaţii şi urale de miile de oameni participanţi la adunarea populară închinată sărbătorii „Zilei recoltei“. Deschizînd adunarea, tovarăşul VASILE VÎLCU, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, subliniază în cuvîntul său că în acest început de octombrie, pe tot cuprinsul patriei, oamenii muncii sărbătoresc, cu însufleţirea proprie poporului nostru, „Ziua recoltei“ — prinos adus lucrătorilor din agricultură, care, prin munca lor plină de avînt, fac toamnele noastre tot mai bogate, mai frumoase. „La sărbătoarea recoltei — a spus vorbitorul — participă astăzi toţi oamenii muncii, atît de la sate cît şi de la oraşe, simbolizînd unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului şi guvernului. Este o mare bucurie pentrunoi toţi cei ce luăm parte la sărbătoarea recoltei, de a avea în mijlocul nostru conducerea partidului şi statului, în frunte cu secretarul general al Comitetului Central al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Salutăm, de asemenea, cu căldură, prezenţa în mijlocul nostru a tovarăşului prim-secretar al Comitului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, Todor Jivkov. In încheiere, vorbitorul a exprimat angajamentul oamenilor muncii de pe ogoare de a spori eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcini O îndeletnicire milenară la cote tot mai înalte In aclamaţiile miilor de bucureşteni, coloana maşinilor se îndreaptă prin şoseaua Ştefan cel Mare spre cartierul Floreasca. Aici, pe un teren spaţios de pe Str. Barbu Văcărescu s-a născut de cîteva zile un „orăşel al zootehniei“. Creşterea animalelor, o ocupaţie tradiţională a ţăranului român, a căpătat în anii socialismului noi dimensiuni şi valenţe, urmărindu-se, prin măsurile luate, de Congresul al IX-lea al P.C.R., ridicarea ponderii acestei ramuri în absurfiblul producţiei şi veniturilor din agricultură. In uralele unei numeroase asistenţe tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală. Vizitarea expoziţiei tricepe cu standul consacrat, speciei de taurine. Oauţielii se opresc în faţa machetei complexului de vaci al întreprinderii agricole de stat „30 Decembrie“ din jurul Capitalei, care a intrat nu de mult în exploatare. In acest complex de tip industrial se aplică o tehnologie ştiinţifică, muncile sunt mecanizate, iar furajarea vacilor se făce cu amestec omogen de nutreţuri, suculente, fibroase şi concentrate. Tovarăşul Todor Jivkov se interesează de numărul muncitorilor care lucrează în acest complex. Specialiştii arată că lucrările de îngrijire a celor 1120 vaci necesită un număr doar de 20 muncitori. Specialiştii prezintă apoi cele mai productive rase de vaci care se cresc în ţara noastră . Bălţata românească, Brună, Pinzgau, Roşie dobrogeană, Roşie daneză, Holstein-Friza, Jersey, întreprinderile agricole de stat Mihai, Viteazul, Prejmer, Tîrgovişte, staţiunile experimentale Suceava şi Bonţida, cooperativele agricole Smeieni, Anadalchioi, Crăciuneşti au trimis aici exemplarele cu adevărat recordiste. Vaca „Sanda II“ de la ferma de selecţie Mihai Viteazul a dat in cele şase lactaţii tot atîtea vagoane de lapte, aducînd pînă acum un beneficiu total — la care s-au adăugat şi valoarea produşilor la virsta de reproducţie — de 175 000, lei. „Rapsodia“ de la staţiunea experimentală Bonţida s-a prezentat cu un palmares deosebit : 10.618 kg lapte în cea de-a doua lactaţie, iar „Estrada II" din rasa Jersey, aparţinând I.A.S. Prejmer, se remarcă printr-un procent de grăsime deosebit de ridicat : 7,15 la sută. Cooperatorul Gheorghe Luca de la Anadalchioi era prezent cu „Garofiţa“ care a trecut încă din primele lactaţii graniţa celor 4 000 kg. de lapte, demonstrând marele potenţial al rasei Roşie dobogeană. Următorul compartiment este destinat prezentării realizărilor în domeniul creşterii porcinelor. La Modelul Călăraşi s-a construit linul din primele complexe de creştere şi îngrăşare, cu sarcina de a livra anual circa 100 000 porci graşi. Studiind macheta expusă, secretarul general al Comitetului Central al P.C.R. atrage atenţia că la ridicarea acestui complex s-a făcut o risipă de teren arabil şi că investiţiile au fost prea ridicate. — Costul investiţiei specifice — răspunde tov. Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii — a fost redus în prezent, la asemenea construcţii, de la 1400 la 980 Ifi. — Putem să luăm ultima cifră, completează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca bază de plecare pentru reducerea şi mai mult a costului investiţiei specifice. Vizita continuă. Organizatorii s-au îngrijit ca în expoziţie să fie prezente toate rasele de porci care se cresc in unităţile noastre agricole socialiste : Mareie alb, Alb de Fanat, Alb de Ruşeţu, Bana, Landrace, diferiţi metişi. Purceii sugari, sub becurile cu raze infraroşii, se simt ca la ei acasă. Conducătorii de partid şi de stat recomandă ca atenţia celor care lucrează în sectorul ingrăşării porcilor să fie concentrată şi în direcţia reducerii consumului specific de furaje pe kilogramul de spor, ca una din rezervele importante ale sporirii eficienţei economice. înalţii oaspeţi examinează In pădurea Pustnicul, spectatorii admiră măiestria căluşarilor Răsună pădurea de cântec şi joc mutat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat şi pe oaspeţii din ţara vecină şi prietenă, poftindu-i să se bucure, împreună cu oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti, de roadele bogate ale acestui an şi să ciocnească cu fruntaşi ai recoltelor, în timpul mesei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros pe cooperatori, pe lucrătorii din fermele şi Întreprinderile agricole de stat, pe specialiştii din agricultură, pe activiştii de partid şi de stat din regiunea Bucureşti pentru activitatea desfăşurată şi rezultatele bune obţinute în acest an, urîndu-le noi succese în realizarea înainte de termen a prevederilor planului cincinal, în ridicarea pe o treaptă mai înaltă a întregii noastre economii, în opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. Secretarul general al partidului nostru a toastat în sănătatea tuturor celor prezenţi, pentru viitorul luminos al patriei noastre socialiste. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ridicat paharul în sănătatea tovarăşului Todor Jivkov şi a soţiei sale, pentru prosperitatea ţării prietene, Republica Populară Bulgaria, pentru prietenia româno-bulgară. Mulţumind pentru invitaţia de a participa la sărbătorirea „Zilei recoltei“, tovarăşul TODOR JIVKOV a adresat cuvinte calde de felicitare pentru ţăranii cooperatori şi toţi cei care lucrează în domeniul agriculturii din România, urîndu-le noi succese în munca lor. înaltul oaspete a relevat rezultatele bune ale schimburilor de experienţă ,ce se fac între agricultorii bulgari şi români, subliniind importanţa colaborării bulgaro-române, care corespunde intereselor vitale ale celor două popoare şi constituie o contribuţie la întărirea comunităţii ţărilor socialiste. Tovarăşul Todor Jivkov a ridicat paharul în sănătatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, în sănătatea celorlalţi conducători de partid şi de stat, pentru prietenia bulgaro-română. înainte de plecare, oaspeţii sînt întîmpinaţi de tinere fete care le oferă frumoase marame de borangic, sînt invitaţi să joace în hora încinsă de cooperatori, o horă mare a tinerilor şi a bătrînilor, a generaţiilor pe chipul cărora se citea bucuria de a avea în mijlocul lor, la această sărbătoare, pe conducătorii de partid şi de stat. După un timp, hora s-a transformat în tradiţionala „Periniţă". Miile de cooperatori au făcut la despărţire, o entuziastă manifestare de dragoste faţă de partid şi guvern, faţă de conducătorii României socialiste, faţă de oaspeţii din Bulgaria prietenă, care au cinstit cu prezenţa lor frumoasa sărbătoare a recoltei. Sărbătorirea „Zilei recoltei“ a demonstrat şi în acest an că drumul agriculturii noastre socialiste este mereu ascendent, că lucrătorii ogoarelor patriei, însufleţiţi în munca lor de cuvîntul partidului, sînt hotărîţi să nu-şi precupeţească eforturile, pentru a înfăptui şi depăşi sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. După vizitarea expoziţiei zootehnice oaspeţii au luat parte la serbarea cîmpenească din pădurea Pustnicu. Cu flori, cu urări de bun sosit, cu aplauze puternice, cooperatorii veniţi aici din raioanele Slobozia şi Călăraşi, din Olteniţa, Răcari ori din alte raioane ale regiunii fac înalţilor oaspeţi o primire călduroasă. Aici la Pustnicu, la umbra pădurii, miile de ţărani, o adevărată mare multicoloră şi vie, dăduseră curs sărbătorii recoltei încă de dimineaţă. Odată cu zorii şi-au luat zborul către inima codrului, în văzduhul luminos, armoniile cîntecelor populare, glasul rapsozilor şi ropotul dansatorilor prinşi în joc. Aproape 1 500 de artişti amatori, participanţi la faza regională a celui de-al VIII- lea concurs pe ţară, toţi purtători, ai datinei străbune, au oferit celor prezenţi buchete de melodii populare, jocuri executate cu măestrie, frumuseţi şi străluciri ale creaţiei noastre folclorice din cîmpie, într-un ochi de pădure, între ‘ stejari şi alte specii de foioase, celor veniţi din Bărăgan, din întreaga regiune Bucureşti le-au fost pregătite două expoziţii, două oglinzi : una în care se reflectă bogăţia pămînturilor, a muncii unite, iar in cealaltă,, talentul artizanilor, în vitrina toamnei desluşim producţiile de 11.650 kg porumb hibrid obţinut la I.C.C.P.T. Fundulea, recolta de 5 045 kg. grîu pe 600 hectare obţinută la ferma nr. 4 din I.A.S. Feteşti, sau aceea de 3 600 kg. grîu, din soiul Bezostaia, strînsă la C.A.P. Satu Mare din raionul Urziceni. Serut rezultate care confirmă potenţialul tot mai ridicat al salurilor noastre Alături de roadele muncii, costumele cu motive naţionale din Giurgiu sau Turnu Măgurele, florile covoarelor cu geometria lor, broderia migăloasă, culorile velinţelor, ale cojoacelor de Plosca şi Peretu, fineţea maramelor, ceramica multicoloră, toate atestă că portul tradiţional este păstrat şi transmis cu grijă din generaţie în generaţie. In cinstea înalţilor oaspeţi, a miilor de participanţi a fost dat un bogat spectacol folcloric. Tiarele amfiteatru de lîngă malul lacului a răsunat de versurile şi cîntecele sărbătoreşti închinate partidului, patriei, hărniciei şi belşugului. Rind pe rînd, coruri şi orchestre, solişti instrumentişti sau vocali, artişti amatori din Giurgiu, de la Izvoarele Zimuncele sau Năsturelu, din Roşi- ■ orii de Vede sau Slobozia, sunt răsplătiţi de spectatori pentru măiestria interpretării lor. După spectacolul folcloric, înalţii oaspeţi sunt invitaţi de gazde la masă. Primul secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.C.R., tov GHEORGHE NECULA, a sa Reportaj realizat de ION PAVELESCU, TH. MARCAROV, V. STANCU.