România Liberă, noiembrie 1967 (Anul 25, nr. 7164-7189)

1967-11-01 / nr. 7164

SEMICENTENARUL MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE Rendez - vous automat în Cosmos (Urmare din pag. 1) zontal­pină cind ajunge la ne­mijlocită apropiere de serecit«­­­ţintă. Concomitent se egalizează vitezele celor doi sateliţi, deoa­rece, in condiţiile unor viteze relativ mari, cu prilejul contac­tului ei se pot avaria reciproc. Manevrele complicate ale sateli­tului activ sunt asigurate de mo­toarele sale de bord. Dar sateli­­tul­ pasiv, este, intr-adevăr, pa­siv? Nu. Nici pe departe. La bor­dul lui funcţionează aparataj radiotehnic care înlesneşte des­coperirea sa de către satelitul activ. La bordul său funcţio­nează de ase­menea şi un sistem de orientare, precum şi un sis­tem de alimentare electrică, de telemetrie, de reglare termică etc. Mai mult decit atît, pentru el este prevăzută şi posibilita­tea de manevrare. Ultima eternă a apropierii, a­­tunci cind distanţa dintre cei doi sateliţi, este cea a acostării, ea cere o precizie fină ca cea din domeniul giuvaergeriei. Acosta­rea se încheie cu faza in care dis­pozitivele de joncţiune ale sateli­tului activ ajung exact in faţa dispozitivelor respective ale sa­telitului pasiv. Încă o manevră şi cei doi sateliţi au efectuat o cuplare finidă. Acum ei sunt un singur tot. Fiecare din eta­pele enumerate reprezintă o fază de cea mai mare răspun­dere : un eşec parţial pune sub semnul întrebării întreaga e­xpe­­rientă. Faptul că de la prima încercare au fost îndeplinite cu calificativul ..excelent" toate e­­tapele constituie um succes re­marcabil al oamenilor de şti­inţă şi al constructorilor sovie­­tici. Nu se poate da un răspuns categoric. Totul depinde de sar­cinile a căror rezolvare se ur­măreşte prin joncţiune. Evident, în ansamblul cosmonauticii tre­buie să figureze şi joncţiunea automată şi joncţiunea îndepli­nită de cosmonauţi. Stăpînirea joncţiunii automate deschide posibilităţi interesante şi vaste în faţa cosmonauticii. De vreme ce nu există un cosmonaut la bordul satelitului, nu este nevoie nici de­ un sistem pentru secu­ritatea vieţii­ sale.­­ Aşa de pildă, in cazul salvă­rii unui cosmonaut a cărui navă a fost avariată pe orbită, se trimite un satelit de salvare cu un singur loc în care cosmo­nautul poate reveni pe Pămînt. In acest caz, nava de salvare joacă rol activ in timp ce nava „rănită" devine ţintă-Zborul spre planeta Marte este, o chestiune a viitorului îndepărtat. Insă in deceniile a­­propiate va fi nevoie, după cite se pare, de joncţiunea automată. De pe Pămînt vor fi lansate a­­parate nepilotate avind la bord încărcături pentru staţiuni or­bi­tale locuite. Dar este sarcini nu are cosmonautica pentru a căror rezolvare va fi nevoie de joncţiunea automată ! De la primul satelit manevra­bil, ptnă la prima joncţiune au­tomată pe orbită, iată calea pe care a străbătut-o, nu numai cîţiva ani, tehnica cosmică so­vietică in domeniul zborurilor orbitale circumterestre. O delegaţie a Asociaţiei de prietenie sovieto - română a sosit în Capitală Marţi dimineaţa a sosit în Capitală o delegaţie a Asocia­ţiei de prietenie sovieto-româ­­nă, condusă de Ivan Grigoro­­vici Kovali, membru supleant­­ al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P­C. din R.S.S. Tadji­­că, care, la invitaţia Consiliu­lui general A.R.L.U.S., va lua parte la manifestările din ţara noastră prilejuite de sărbători­rea semicentenarului Marii Re­voluţii Socialiste din Octom­brie. Din delegaţie fac parte H. Muzafara, secretar al Comi­tetului de partid din oraşul Samarkand, Eroul Muncii So­cialiste M I. Frolova, lucră­toare în colhozul ,,Maxim Gorki“ din regiunea Moscova, A. I. Barmenkov, vicepreşedin­te al Asociaţiei „Znanie“ din R.S.F.S. Rusă, P. V. Manjosov, secretar al Comitetului de comsomol al depoului de loco­motive din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, regiunea Voro­­nej,şi Eroul Muncii Socialiste V. V. Ivanov, tehnician princi­pal la Uzinele de laminate din Leningrad. La sosire, in Gara de Nord, membrii delegaţiei au fost sa­lutaţi de acad. Iorgu Iordan, vi­cepreşedinte al Consiliului general A.R.L.U.S., Ion Savu, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti1 al P.C.R., Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, membru în­ Bir­roul Consiliului general A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile cultura­le cu străinătatea, membru al Consiliului general A.R.L.U.S., de membri ai Consiliului ge­neral şi activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. S. Ilin, mi­nistru consilier al ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. ★ In aceeaşi zi, membrii dele­gaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-română au făcut o vi­zită la Consiliul general A.R.L.U.S., unde au avut con­vorbiri prieteneşti cu membri ai Biroului Consiliului general A.R.L.U.S. După amiază, oaspeţii so­vietici au vizitat Muzeul Sa­tului. (Agerpres). Plecarea unor delegaţii române în U.R.S.S. Ieri după-ammiază a plecat spre Moscove o delegaţie a Comitetului organizatoric al veteranilor din războiul anti­fascist, condusă de general de armată Iacob Teclu, preşedin­tele Comitetului, care la invi­taţia Comitetului sovietic al veteranilor de război va lua parte la manifestările consa­crate semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. La plecare, delegaţia a fost condusă de membri ai condu-Teatrul „C. I. Nottara“ a pre­zentat ieri un spectacol omagial închinat lui Vladimir Ilici Lenin. Scenariul, scris de Al. Ciprian, care semnează şi re­gia, are la bază fragmente din poeme ale lui Maiakovski, din piesele „Familia“ de I. Popov, „Pe malurile Nevei“ de I. Tre­­niov, „In numele revoluţiei“ de M. Şatrov, „Omul cu arma", „Orologiul Kremlinului“ şi „A cerii Comitetului veteranilor din războiul antifascist, de ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A. V. Basov, şi de col. G.S. Voronin, ataşatul militar, aero şi naval al Uni­unii Sovietice în Republica Socialistă România. Ar cu acelaşi prilej, la invita­ţia­­ organizaţiei similare din Uniunea Sovietică a plecat la Moscova tovarăşul Constantin Mateescu, preşedintele Cen­­trocoop, treia, Patetica" de N. Pogodin. Rolul lui Lenin este interpre­tat de actorul Vasile Niţulescu, iar cel al poetului Maiakovski de Mircea Anghelescu. Scenografia aparţine Lidiei Radian. Spectacolul va fi prezentat zilnic, în sala Magheru, între 1 şi 5 noiembrie inclusiv, în clişeu . O scenă din specta­col. Foto : AGERPRES Organizarea ştiinţifică - preocupare permanentă şi competentă (Urmare din pag. 1) tatele şi rezervele econo­miei socialiste. Din expe­rienţa combinatului nos­tru rezultă clar că soluţiile de îndeplinire a planului diferă de la întreprindere la întreprindere, în func­ţie de condiţiile variate în care se desfăşoară pro­cesul de producţie, de pro­movarea într-un grad cit mai înalt a gîndirii ştiin­ţifice, realiste, în organiza­rea activităţii zilnice de producţie, in stimularea i­­niţiativelor destinate să descopere şi să valorifice toate posibilităţile interne. Centralismul excesiv, în­grădirile de ordin admi­nistrativ, manifestările de subiectivism sunt dăună­toare în conducerea între­prinderilor". Vorbitorul a citat, printre altele, exemple de tutelă mă­runtă din partea organelor centrale, devenită până la ur­mă o pură formalitate. Apro­bările pentru montarea unor utilaje, de pildă, au fost obţi­nute după ce utilajele res­pective erau de mult monta­te (!). Directorul general al com­binatului s-a referit apoi, la problema aportului maxim al specialiştilor în organizarea ştiinţifică a producţiei şi muncii, relevînd experienţa fructuoasă din ultimii doi ani, cînd datorită modificării structurale a unor procese tehnologice şi recondiţionă­rii unor agregate şi instalaţii, combinatul a devenit o uni­tate industrială fruntaşă a regiunii Suceava. Inginerul MARCEL MI­­HAILOVICI, şeful serviciului de planificare al combinatu­lui, s-a ocupat pe larg în cadrul dezbaterilor de ro­lul planificării în economie. „In actuala etapă, a spus el, ne dăm şi mai bine seama de importanţa covîrşitoare pe care o are statul în conducerea centralizată a economiei şi apreciem faptul că rolul plani­ficării creşte continuu. Planul de stat este şi rămîne principa­lul instrument de conducere al economiei". A citat apoi cazuri de rigiditate în planificare. Pri­mind cifre de plan de la mi­nister (Direcţia generală), combinatul era nevoit să se înscrie uneori cu sarcini va­lorice fără corespondent fi­zic, trebuind ca după aceea să trimită delegaţi în ţară pentru obţinerea de comenzi. Directorul comercial al combinatului SIG­MUND SCHAPIRO, vorbind despre subiectivismul mani­festat în planificarea apro­vizionării tehnico-materiale a întreprinderilor, a adus în discuţie cazul unor delegaţi ai Direcţiei generale care in­sistau, fără a ţine seama de ceea ce a solicitat combinatul, să se primească o cantitate de 19 000 mc rămăşiţe de celulo­ză. Dacă această cantitate ar fi fost până la urmă primită, s-ar fi aglomerat considera­bil depozitul, iar la sfîrşitul anului ar fi existat stocări supranormative de aproape 5 milioane lei. Dezbaterile ample, apro­fundate din adunarea activu­lui de partid s-au soldat cu numeroase propuneri privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei. Ingi­nerul FREDERIC SCHIBER a propus ca în atribuţiile ce revin compartimentului de organizare ştiinţifică ce va lua fiinţă în întreprinderile industriale să intre studi­ile şi cercetările referitoare ★ La încheierea dezbaterilor, a­­dunarea a adresat Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă în care se arată că dezbaterea Proiectului de Directive şi a celorlalte documente adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R., din 5—6 octombrie, a con­stituit pentru activul de bază al Combinatului de celulo­ză şi hîrtie din Suceava un nou prilej de manifestare a dra­gostei neţărmurite faţă de con­ducerea partidului şi a încrederii faţă de politica sa Înţeleaptă. După ce se trec în revistă suc­cesele obţinute pînă în prezent, pe anul în curs, de către colec­tivul combinatului în realizarea principalilor indicatori de plan, în telegramă se arată : „Măsu­rile cuprinse în documentele Plenarei ne mobilizează şi mai la pregătirea şi programarea producţiei. A fost făcută pro­punerea (ing. VICTOR ŞEN­­CHEA) ca in amplasarea cen­tralelor industriale să se ţină seama şi de criteriul te­ritorial pentru a se crea con­diţiile unor legături directe cit mai strînse între între­prinderile economice. Alţi participanţi la dezbateri au propus ca în consfătuirile cu beneficiarii să se utilizeze posibilitatea încheierii unor contracte pe o durată mai lungă (pînă la 3 ani), asigu­­rindu-se astfel fundamenta­rea reală a planurilor de pro­ducţie. Dezbaterile au demonstrat hotărîrea fermă a participan­ţilor la adunare de a-şi aduce o contribuţie sporită la condu­cerea ştiinţifica, realistă a în­treprinderii, pentru obţinerea unei eficienţe economice maxi­me, mult în activitatea noastră pentru organizarea ştiinţifi­că a producţiei şi a muncii, va­lorificarea rezervelor interne, pentru utilizarea raţională a ca­pacităţii de producţie, resurse­lor materiale şi financiare, a capacităţii şi experienţei colec­tivului de muncitori, Ingineri, tehnicieni, pentru sporirea efi­cienţei întregii noastre activi­tăţi economice. Exprimindu-ne întreaga ade­ziune faţă de documentele plenarei C.C. al P.C.R., din 5-6 octombrie anul curent, asigu­răm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal tovară­șe Nicolae Ceaușescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru aplicarea măsurilor stabilite, conştienți fiind că ele vor duce la continua întărire și înflorire a României socialiste". ★ Miting de solidaritate cu forţele progresiste şi democratice din Indonezia Marţi după amiază, la Casa de cultură a studenţilor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Cluj s-a adunat, într-un impresionant miting un mare număr de tineri din institutele­­de învâţămînt superior, şcoli­le, instituţiile şi întreprinde­rile oraşului, pentru a protesta împotriva persecuţiilor la care sunt supuse forţele progresiste şi democratice din Indonezia. Mitingul a fost deschis de Aurel Stoica, preşedintele Con­siliului Uniunii asociaţiilor studenţilor din centrul uni­versitar Cluj. A luat apoi cu­­vîntul Gheorghe Ardeleanu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al U.T.C, care, în­­numele ateriştilor din Cluj, şi-a exprimat solidaritatea cu lupta patrioţilor indonezieni pentru libertate, democraţie, pace şi progres social. ..Ştirile privind teroarea antidemo­cratică dezlănţuită în Indone­zia stîrnesc o profundă îngri­jorare şi o indignare legitimă, a spus vorbitorul. Lideri ai organizaţiilor de tineret şi de studenţi, sindicale şi de fe­mei, membri de rînd ai ales­în telegramele adresate gene­ralului Suharto, preşedintele interimar al Republicii Indo­nezia, Uniunea sindicatelor d­in întreprinderile industriei miniere şi energiei electrice, Uniunea sindicatelor din uni­tăţile sanitare, Consiliul regio­nal Oltenia al U.G.S.R. şi Con­­siliul local Timişoara al­tor organizaţii sau simpli sim­patizanţi sunt aruncaţi în în­chisori, sau lagăre de concen­trare. Unindu-ne protestul cu cel al tuturor celor ce luptă pentru dreptate, omenie şi pro­gres, înfierăm cu indignare valul de represiuni antidemo­cratice şi antipopulare şi ce­rem cu hotărîre salvarea vieţii patrioţilor indonezieni, respec­tarea libertăţilor democratice din Indonezia. Olimpia Radu, studentă la Facultatea de filologie a Uni­versităţii „Babeş-Bolyai“, şi Florin­ Potra, elev la Liceul „Nicolae Bălcescu“, au dat glas protestului tineretului clujean împotriva represiuni­lor la care sunt supuse forţele progresiste din Indonezia. Participanţii la miting au adresat preşedintelui interi­mar al Republicii Indonezia, generalul Suharto, o moţiune de protest prin care se cere restabilirea libertăţilor demo­cratice în Indonezia, încetarea grabnică a terorii şi represa­liilor împotriva celor mai buni fii ai poporului indonezian. A­ U.G.S.R. condamnă acţiunile teroriste, inumane la care sînt supuşi militanţii progresişti, democraţii şi activiştii sindi­cali indonezieni şi cer cu ho­­tărîre încetarea prigoanei anti­populare, restabilirea şi­ res­pectarea drepturilor democra­tice şi libertăţilor sindicale în Indonezia. (Agerpres) Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri între România şi Ghana In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti, la Ministerul Comerţului Exte­rior a fost semnat marţi Pro­tocolul privind schimburile de mărfuri pe anul 1968 între România şi Ghana. Potrivit acestuia, ţara noas­tră va exporta în Ghana di­verse instalaţii şi echipamen­te industriale, maşini-unelte, anvelope, produse chimice, ţesături­ textile etc. şi va im­porta cacao, cafea, lemn exo­tic, şi alte produse. Protocolul a fost semnat de Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior şi de Ayeh Francisco Ribeiro, ministrul comerţului al Ghanei, (Ager­­pres). TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia,­ Corneliu Mănescu, a adre­sat ministrului afacerilor ex­terne al Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Ab­­delaziz Bouteflika, o telegra­mă de felicitare cu ocazia ce­lei de-a XIII-a aniversări a zi­lei naționale a Republicii Al­geriene Democratice și Popu­lare. CURSE AUTO RAPIDE Mline vor fi puse în circula­ţie curse auto rapide DRTA în­ tre Rîmnicu Sărat şi Brăila, cu plecări concomitente din aceste oraşe, la orele 6 şi 16,30. Tot mîine va fi deschis traseul auto experimental Topliţa, Borsec, Poiana Teiului, Vatra Dornei, cu plecarea la ora 9 din Vatra Dornei şi 9,30 din Topliţa. ŞOSELE MODERNIZATE Ieri au fost terminate lucrările de asfaltare a şoselei Piatra Neamţ-Roman, creindu-se o le­gătură mai scurtă, pe drumuri moderne, între aceste localităţi. De asemenea a fost terminată asfaltarea tronsonului Bengeşti- Novaci al şoselei Tg. Jiu-Novaci, la ora actuală în întregime mo­dernizată. ÎN PALATUL BAROC DIN CLUJ La Cluj, palatul baroc, care adăposteşte muzeul de artă re­gional,­­ va găzdui mîine seară, în sala Luchian, un concert Beethoven, susţinut de cvarte­tul de coarde al Filarmonicii din localitate. A­DAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă, din 31 octombrie 1967, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : 1) N. O. F. ; 2) L. X. B. ; 3) S. K. M.; 4) Y. G. Z. ; 5) J. S. T. ; 6) G. C. Y. ; 7) C. W. J. ; 8) X. I. X. Toţi asiguraţii care a­u poliţele Románia libera'• 99 COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în Finlanda La invitaţia Partidului Co­munist Finlandez, o delega­ţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru­­ al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permam­ent al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în Finlanda în perioada 23—31 octombrie 1967. Din de­legaţie au mai făcut parte to­varăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Colegiului Central de Partid, Ilie Rădulescu, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la secţia inter­naţională a C.C. al P.C.R. în timpul şederii sale în Finlanda, delegaţia a luat cu­noştinţă de activitatea organi­zaţiilor Partidului Comunist Finlandez din oraşele Hel­sinki, Oulu şi Rovaniemi, a vizitat întreprinderi industri­ale, de construcţii, instituţii de învâţămînt, precum şi unităţi comerciale cooperatiste. Delegaţia a făcut o vizită la Parlamentul finlandez, unde a fost primită de preşedintele parlamentului, Johannes Viro­­lamen, şi de vicepreşedinţii parlamentului, Veikko Kokkola şi Paavo Aitio. De asemenea, delegaţia a făcut o vizită la Uniunea de­mocrată a poporului finlandez, s-a întîlnit cu conducerea şi reprezentanţii Uniunii în par­lament şi în guvernul finlan­dez. Delegaţia Partidului Comu­nist Român a avut întîlniri şi convorbiri la Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Finlandez cu tovarăşii Viile Pessi, secretar general al C.C. al P.C. Finlandez, Aarne Saarinen, preşedintele C.C. al P.C.F., Martti Malm­­berg şi Anna-Liisa Hyvonen, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.F., Erkki Kivi­maki, Lars Junttila şi Olavi Poikolainen, şefi de secţie la C.C. al P.C.F. în cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmos­feră caldă, tovărăşească, dele­gaţia P.C.R. a informat pe re­prezentanţii P.C. Finlandez asupra realizărilor construc­ţiei socialiste din România şi asupra sarcinilor centrale ac­tuale ale partidului Comunist Român, activităţii poporului român în vederea dezvoltării brinduirii socialiste, a progre­­■ sului în toate domeniile vieţii sociale. Partea finlandeză a exprimat aprecierea Partidu­lui Comunist Finlandez faţă de realizările obţinute în construcţia socialistă din Ro­mânia, faţă de lupta pe care P.C.R. o duce pentru triumful cauzei socialismului şi păcii în lume. Delegaţia P.C.R. a informat delegaţia română asupra si­tuaţiei politice din Finlanda şi asupra muncii şi sarcinilor actuale ale P.C.R. Delegaţia P.C.R. a exprimat şi cu acest prilej sentimentele de solidaritate internaţionalistă pe care comuniştii, oamenii muncii din România le nu­tresc faţă de clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii din Finlanda, faţă de lupta Partidului Comunist Finlan­dez pentru cauza poporului său, a socialismului şi păcii. în cursul convorbirilor, re­prezentanţii celor două partide au abordat un cerc larg de probleme ale situaţiei inter­naţionale actuale şi au relevat identitatea părerilor şi aprecie­rilor cu privire la trăsăturile esenţiale ale dezvoltării lumii în epoca contemporană, epocă deschisă de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, al cărei semicentenar este mar­cat de întreaga omenire pro­gresistă. Ei au subliniat marea importanţă pe care o are creş­terea forţelor socialismului, a mişcărilor antiimperialiste, de eliberare naţională şi socială, a luptei pentru apărarea pă­cii. Totodată, ambele partide au subliniat în mod deosebit pe­ricolul ce-l reprezintă pentru pacea mondială tendinţele a­­gresive în curs de accentuare ale cercurilor imperialiste, in primul rînd ale imperialismu­lui american, care se amestecă în treburile interne ale altor ţări şi popoare, recurge la comploturi şi atentate, încura­jează forţele reacţionare de pretutindeni. Relevînd necesi­tatea intensificării eforturilor pentru apărarea păcii şi dez­voltarea colaborării între toa­te popoarele, cele două delega­ţii au subliniat importanţa ex­cepţională pe care o are uni­rea tuturor forţelor antiimpe­rialiste şi şi-au exprimat con­vingerea că, acţionînd strîns unite, acestea vor putea să ză­dărnicească atacurile îndrep­tate împotriva independenţei popoarelor şi să împiedice iz­bucnirea unui nou război mondial. P.C.R. şi P.C.F. îşi reafirmă solidaritatea deplină cu cauza poporului vietnamez, condam­nă cu hotărîre războiul agre­siv purtat de S.U.A. împotriva poporului vietnamez şi cer încetarea bombardamentelor asupra R. D. Vietnam, curma­rea agresiunii, respectarea dreptului poporului vietnamez de a hotărî singur asupra des­tinelor patriei sale. Cele două partide îşi expri­mă, şi cu acest prilej, solida­ritatea deplină cu lupta po­poarelor din Asia, Africa şi America Latină, pentru liber­tatea şi independenţa lor na­ţională, împotriva imperialis­mului. Ambele partide şi-au reafirmat solidaritatea lor cu Partidul Comunist din Grecia, precum şi cu toate forţele pro­gresiste şi democratice din această ţară. Făcînd un schimb de păreri cu privire la evenimentele din ★ helsinki 31 (Agerpres).­­ Cu prilejul încheierii vi­zitei delegaţiei P.C.R. în Fin­landa, tovarăşul Emil Bodna­raş, conducătorul delegaţiei, a oferit luni seara, în saloanele Ambasadei Republicii Socialis­te România la Helsinki, o masă tovărăşească în cinstea condu­cerii Partidului Comunist Fin­landez. Au participat tovarăşii : Viile Pessi, secretar general al C.C. al P.C. Finlandez, Aarne Saarinen, preşedintele C.C. al Partidului Comunist Finlandez, L. Suonpiaa şi M. Koivunen, miniştri în gu­vernul finlandez din partea Uniunii Democrate a po­porului finlandez, A. L. Hy-Orientul Apropiat, cele două delegaţii au subliniat că şi problemele litigioase din a­­ceastă zonă a lumii trebuie re­­zolvate pe calea tratativelor, în mod paşnic, prin a recu­­noaşte şi a asigura indepen­denţa fiecărui stat din această regiune, prin a împiedica a­­mestecul din exterior şi prin a garanta dreptul popoarelor de a hotărî singure treburile lor. Ele s-au pronunţat pentru retragerea trupelor Izraelului de pe teritoriile ocupate, pen­tru încetarea oricăror acţiuni care ar agrava mai mult situa­ţia existentă. în timpul discuţiilor, repre­zentanţii celor două partide au acordat o atenţie deosebită problemelor securităţii euro­pene. P.C.R. şi P.C.F. se pro­nunţă pentru orearea unui cli­mat de securitate europeană,­­ bazat pe principiile coexisten­ţei paşnice a ţărilor cu sis­teme sociale diferite, ale res­pectării independenţei, suve­­ranităţii şi dreptului fiecărui popor de a hotărî asupra des­tinelor sale, pe recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor postbelice, a existenţei celor două state germane : Repu­blica Democrată Germană şi Republica Federală a Germa­niei. S-a subliniat că cele două partide vor sprijini toate ini­ţiativele şi tendinţele care ur­măresc destinderea încordării, dezvoltarea colaborării între state — premise importante ale asigurării securităţii şi păcii în Europa. De impor­tanţă deosebită ar fi lichida­­rea bazelor militare de pe teritoriile altor state, desfiin­ţarea blocurilor militare, cre­area unor zone denuclearizate în Europa. Delegaţiile au acordat, de a­­semenea, o atenţie deosebită problemelor mişcării comu­niste internaţionale. Ele au subliniat că în actuala situaţie se impune în mod imperios întărirea unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti inter­naţionale , pe baza interna­ţionalismului mişcării munci­toreşti, a independenţei, egali­tăţii, neamestecului în trebu­rile interne şi respectului re­ciproc, precum şi unirea tutu­ror forţelor în lupta împotriva politicii agresive a imperialis­mului, pentru pace şi progres social. în acest scop, P.C.R. şi P.C.F. consideră utilă lărgirea, contactelor şi schimburilor de,, păreri­lor şi multilaterale între partidele frăţeşti. Reprezentanţii Partidului Comunist Român şi ai Parti­dului Comunist Finlandez şi-au exprimat hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor multi­laterale dintre România şi Fin­landa cu convingerea că lărgi­rea colaborării economice, a comerţului şi a schimburilor culturale, bazate pe avantajul reciproc, ca şi lărgirea contac­telor dintre diferitele organi­zaţii sociale corespund inte­reselor ambelor popoare. Delegaţiile celor două parti­de şi-au exprimat satisfacţia pentru relaţiile tovărăşeşti de stimă şi respect reciproc care s-au statornicit între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Finlandez — re­laţii care şi-au găsit expresia în vizita efectuată anul trecut în România de delegaţia P.C. Finlandez şi în actuala vi­zită a delegaţiei P.C. Român în Finlanda. P.C.R. şi P.C.F. s-au pronunţat pentru dezvol­tarea continuă a acestor relaţii în spiritul internaţionalismu­lui mişcării muncitoreşti, în interesul celor două partide, al cauzei socialismului, unităţii şi solidarităţii comuniştilor de pretutindeni. ★­ vonen, M. Kainulainen, O. Laine, M. Malmberg, O. Sjo­­man, E. Tuominen, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. Finlandez. Au luat parte, de asemenea, membri ai C.C. al P.C. Finlandez şi şefi de secţie la C.C. De asemenea, au participat Dumitru Coliu, Ilie Rădules­cu şi Nicu Bujor, membri ai delegaţiei P.C.R., precum şi N. I. Vancea, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în Finlanda. Tovarăşii Emil Bodnaraş şi Viile Pessi au rostit toas­turi. Masa s-a desfăşurat, în-­ tr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Ministrul economiei şi comerţului exterior al R.A.U. a sosit in Capitală Ieri la amiază a sosit în Capitală ministrul economiei şi comerţului exterior al R.A.U. Hassan Abbas Zaki, pentru a participa la lucrările celei de-a IlI-a sesiuni a Co­misiei Mixte guvernamentale. Oaspetele este însoţit de Hus­sein Khaled Hamdi, subsecre­tar de stat la acest minister, precum şi de consilieri şi ex­perţi. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, au fost prezenţi Gheor­ghe Cioară, ministrul comer­ţului exterior, Ilie Voicu, ad­junct al ministrului, funcţio­nari superiori din acest mi­nister. Au fost de faţă Mohamed Fahmy Hamad, ambasadorul R.A.U. la Bucureşti şi mem­bri ai ambasadei. (Agerpres). Im vigoare şi au înscrise in ele. Im ordinea ieşirii la tragere, una sau mai multe dim aceste combinaţii, se vor prezenta la inspectoratele ADAS, pentru a-şi primi sumele cuvenite. LISTA DE CÎȘTIGURI la depunerii» pe obligațiunea C.E.G. cu cîstiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 31 OCTOMBRIE 1967 3° $ 01 3 © 3 ° O O­­0 li 3 33 7.2?u «Eo iii •g u |!}fIsf 15*0CJ U 1 32 281 04 100.000 1 11 «14 05 75.000 1 14 235 33 50.000 1 03 397 18 25.000 1 03 850 07 10.000 1 26 833 20 5.000 1 26 362 29 5.000 1 07 501 44 5.000 1 39 202 38 5.000 12 111 01 5.000 1 25 983 16 5.000 1 52 124 13 5.000 termi­­nația seriei 60 110 22 2.000 60 115 14 2.000 60 308 42 2.000 60 242 33 * 1.000 60 291 28 1.000 800 81 09 800 800 08 37 800 600 68 28 800 2112 De la Moto-sport la Moto...furt (Urmare din pag. I) veghea ca legalitatea să nu fie încălcată. Deci, o formă de control suplimentară, din afara întreprinderii, în vederea în­lăturării oricăror posibilităţi ilicite. Vreţi să ştiţi cum şi-aţi îndeplinit sarcinile ? Să le as­cultăm şi noi declaraţiile. LUCIAN DUŢESCU (inspec­tor comercial de stat) : „în­­tr-adevăr, am primit bani de la Negară şi Văcăroiu, pentru a... închide ochii la matrapazlîcu­­rile lor". ION CIORNEA (inspector co­mercial de stat) : „Recunosc că am luat mită, semnînd situaţii false şi în felul acesta mărfu­rile au fost vîndute în maga­zine“. Au existat comisii de recep­ţie, au existat o mulţime de controale şi totuşi sustragerea de bunuri s-a produs cauzînd prejudicii de sute de mii­ de lei. Infractorii îşi vor primi pe­deapsa, dar concluzia acestor fapte are semnificaţii, şi, pen­tru alte organizaţii comerciale. nr. 7164 — 1.XL1967 — pag. a 3-a Întoarcerea din Finlanda a delegaţiei P.C.R. Marţi seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, mem­bru al­ Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care a făcut o vizită in Finlan­­da, la invitaţia Comite­tului Central al Partidului Co­munist Finlandez. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Dumitru Coliu, mem­bru supleant al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Colegiului Central de partid, Ilie Rădulescu, membru supleant al C. C. al P. C. R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la Secţia interna­ţională a C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost întimpi­­nata de tovarăşii Alexandru Drăghici, Il­ie Verdeţ, Mi­hai Gere, de membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. La plecarea din Helsinki, de­legaţia a fost condusă de tova­răşii Aarne Saarinen, preşedin­tele C.C. al P.C. Finlandez, M. Malmberg şi O. Laine, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. ... Finlandez, O. Poiko­lainen, şeful Secţiei internaţio­nale a C.C. al P.C. Finlandez. A fost de faţă tov. N. Vancea, ambasadorul României la Hel­sinki, membri ai ambasadei. (Agerpres)

Next