România Liberă, ianuarie 1968 (Anul 26, nr. 7220-7241)

1968-01-06 / nr. 7220

Anul XXVI­­ nr. 7 220 Sâmbătă 6 ianuarie 1968 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Dezbaterea cifrelor de plan pe 1968 PRIMELE REZULTATE CONFIRMĂ CAROM. Născută cu pufin timp în urmă, in cetatea chimiei de pe Valea Trotuşului, tînăra marcă a cauciucului sintetic românesc a devenit în scurtă vreme cunoscută nu numai în ţară, ci şi peste hotarele ei. întrebuinţările multiple şi calităţile sale superioare fac din cauciucul sin­tetic românesc unul din produsele mult solici­tate atit pe piaţa internă cit şi la export. Este remarcabilă deci preocuparea celor care il fa­brică de a spori producţia şi a îmbunătăţi con­tinuu calitatea acestui produs. Sunt lucruri care au ieşit cu pregnanţă în evidenţă şi cu prilejul adunării de dezbatere, la nivelul conducerii, a cifrelor de plan pe 1968, ce a avut loc la Combi­natul de cauciuc sintetic şi produse petrochi­mice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cum era şi firesc, înainte de a se angaja în noua bătălie, chi­­miştii au ţinut să facă un scurt bilanţ al rezultatelor obţinute pînă acum. Aşa cum arăta in­ginerul PETRE BOUNEA, direc­torul general al Combinatului, faptul că anul trecut planul a fost realizat cu 11 zile mai de­vreme, că au fost produse peste prevederi 1 275 tone de cauciuc, 271 tone fenol, 468 tone polisti­­ren, constituie o bază temeini­că pentru demarajul chimiştilor în noul an de muncă. Merită amintit şi faptul că în 1967 au fost obţinute peste plan eco­nomii în valoare de 55 milioane lei, precum şi un beneficiu supli­mentar de 63 milioane lei. Marcînd o creştere a volumu­lui producţiei globale de 66 mi­lioane lei planul pe 1968 pune în faţa colectivului combinatu­lui sarcini de mare răspundere. Realizarea lor impune o preo­cupare sporită pentru folosirea cit mai judicioasă a potenţialu­lui tehnic şi uman de care dis­pune întreprinderea. In această privinţă participanţii la dezba­teri au subliniat că o atenţie deosebită trebuie acordată în­lăturării deficienţelor semnala­te în trecut, în vederea îmbu­nătăţirii indicilor de utilizare a instalaţiilor. Referindu-se la a­­cest lucru ing. N. TONOIU, di­rectorul tehnic al combinatului, spunea : „ O problemă pentru rezol­varea căreia va trebui să ne concentrăm toate forţele o con­stituie creşterea producţiei de fenol şi îmbunătăţirea calităţii acestuia. Prin perfecţionările a­­duse instalaţiei, prin noile in- CONST. AZOIŢII corespondentul „României libere" IContinuare in pag. a 3-a) Coloane pe veriticală, rezervoare sferice — un fragment doar din impresionanta panoramă pe care o oferă instalaţiile marelui combinat de pe Valea Trotuşului unde se produce cauciucul sintetic românesc Pe marile şantiere ale industriei chimice şi petrochimice 1968-sub semnul unei continui creşteri calitative Ing. Mircea Georgescu adjunct al ministrului construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării Făcind bilanţul unui an de muncă rodnică, constructorii Mi­nisterului de Construcţii pentru Industria Chimică şi Rafinării au păşit in cel de al treilea an al cincinalului cu f­erma hotă­­rîre de a ridica eficienţa activităţii lor pe o treaptă calitativ su­perioară. Îndeplinirea acestui obiectiv a impus elaborarea cu mult timp înaintea inceperii anului a unor măsuri complexe de pregătire, a cerut şi cere in mod imperios permanenta apropiere a conducerii de producţie, dinamizarea tuturor eşaloanelor sec­torului în care muncim, o mereu mai inaltă exigenţă, compe­tenţă şi organizare. In vederea îmbunătăţirii cali­tative a pregătirii producţiei, a precizării din timp a obligaţiilor reciproce ale titularilor de in­vestiţii şi unităţilor de execuţie, s-a organizat din vreme elabo­rarea fişelor de lucrări, a grafi­celor de predare a documenta­ţiei, a celor de livrare a utilaje­lor tehnologice şi materialelor care sunt in sarcina titularului de investiţii. Această acţiune importantă creează premisele realizării activităţii noastre la un nivel mai înalt de organiza­re, oferă imaginea unui meca­nism în care fiecare din compo­nentele sale îşi are stabilite atri­buţiile, ceea ce trebuie să con­ducă în ultimă instanţă la scur­tarea termenelor de execuţie şi reducerea costurilor. In această direcţie, esenţială este respecta­rea fermă a prevederilor con­tractuale, îndeplinirea neabă­tută a obligaţiilor asumate de fiecare din părţi şi indeosebi predarea strictă la termen a do­cumentaţiei de execuţie, livra­rea conform graficelor a utila­jelor tehnologice şi perfecta rit­micitate în executarea lucrărilor de construcţii-montaj. Pe baza fişelor de lucrări, a documenta­ţilor de execuţie, anul acesta se vor elabora cu mai multă răs­pundere justificările de mate­riale pentru asigurarea la nive­lul necesităţilor a aprovizionării tehnico-materiale a şantierelor. Fără îndoială faptul că nu am avut chiar de la începutul anu­lui întreaga documentaţie, că o parte urmează să o primim in cursul trimestrului I şi chiar al semestrului I, ne va crea încă unele greutăţi, dar preocuparea de care dau dovadă beneficiarii noştri ne dă speranţe. O mare importanţă pentru succesul activităţii noastre in iContinuare in pag. a 3-a) UNA PE ZI de MATTY — De ce plîngi nea Stelică ? — Vai, domnule inginer, cînd mă gindesc cit o să coste revizia asta !!! vă . Aseară, cu „sorcova" prin unităţile de servire Am făcut aseară o investiga­ţie inopinată în diferite sec­toare de largă utilitate publică, pentru a vedea la faţa locului cum funcţionează aceste uni­tăţi după anul nou. Aşadar re­velionul s-a terminat, a trecut şi anul nou şi semnele festinului au rămas în urmă. Trebuie să mărturisim din capul locului că în acest raid nocturn bucu­­reştean am întîlnit în unele locuri recidiva zilelor de re­­paos şi o anumită somnolenţă de-a dreptul nejustificată. Este foarte adevărat că în zilele de vîrf ale pragului din­tre ani, serviciile puse la dispo­ziţia cetăţenilor au desfăşurat o activitate neobosită pentru a satisface cerinţele noastre, ale tuturor. Dar este de neconceput ca acest ritm, pe care l-am dori obişnuit, să regreseze atit de brusc creînd perturbaţii ne­dorite în aceste sectoare. Să vedem despre ce este vorba. Aseară în majoritatea maga­zinelor de desfacere a piinii se opera o intensă activitate con­tabilă. Intr-o scriptologie foar­te complicată se confecţionau borderouri şi hîrtii. De ce anume ? Inimoşii gospodari de la O.C.L. „Pîinea" au avut de anul nou o idee năstruşnică. Fără să ţină seama de cerinţa reală de consum s-au apucat să fabrice cu multe zile înainte, pîini cu nemiluita. Iar în ajunul revelionului, cetăţenii s-au tre­zit că în aproape toate maga­zinele nu aveau posibilitatea să cumpere decit pîine... tare ca piatra. Lucrurile nu s-au înche­iat aici... Aceste stocuri mari rămînînd în rafturi, consuma­torii au fost nevoiţi să le cum­pere în continuare, în lipsă de altceva. Aşa că vînzătorii aces­tor unităţi au trebuit să „trans­fere" stocurile de pîine supra­­normative şi uscate ca iasca spre fabricile producătoare. Ne mărturisea aseară respon­sabilul de la unitatea O.C.L. „Pîinea" 470 din cartierul Va­tra Luminoasă, că a fost nevoit numai ieri să transfere peste 500 de pîini. Sperăm că autorii acestei năzbîtii vor fi traşi la răspundere aşa cum se cuvine. Ne-am oprit în drumul nos­tru și la serviciul de mesagerie al Oficiului poștal nr. 1. Mai- DUMITRU TABACU (Continuare in pag . 5-a) Ion Gheorghe Maurer „A­­U ANIVERSARE A PROCLAMĂRII REPUBLICII“ Expunere prezentată în şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale a Re­publicii Socialiste Româ­nia. — 29 decembrie 1967 — în Editura politică a apărut fundaţiile primului turbogenerator sunt gata DEVA.­­ Pe şan­tierul centralei termoelectrice de 800 megawaţi de la Deva, unde lucră­rile se află în a­­vans faţă de grafic, s-a terminat tur­narea fundaţiilor pe care urmează să fie montate turbo­­generatorul nr. 1 de 210 megawaţi şi primele două ca­zane de mare ca­pacitate. Se fac in­tense pregătiri pen­tru începerea îna­inte de data prevă­zută a montajului celor peste 750 tone utilaje tehnologice sosite pînă acum pe şantier. Continuă de asemenea cons­trucţia barajului, halei şi sălii maşi­nilor. (Agerpres) Cea mai tînăra mină a Văii Jiului A ltr-a exploa­tare minieră din bazinul carbonifer al Văii Jiului şi cea mai tînără — Livezeni a început să prindă contur. Pe coordonatele trasate de topografi s-au săpat primele părţi spre adîncuri: puţul principal şi cel auxiliar, prin care vor fi aduse la suprafaţă bogăţiile subteranului. S-a terminat, totodată, montajul maşinii de extracţie de la pu­ţul auxiliar şi a în­ceput turnarea fun­daţiilor la turnul de extracţie. Des­chiderea parţială a minei este prevă­zută pentru anul 1972 Centrala electrică de ter­­moficare Bucureşti-Sud — de unde vă prezentăm un aspect — a atins capacitatea de 300 M.W. Acest potenţial sporit s-a atins prin conec­tarea în paralel cu sistemul energetic naţional a unui nou grup de 100 M.W. Sosirea în patrie a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi Paul Niculescu-Mizil Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent a­l C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, şi Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., au sosit la Timişoara, după vizita fă­cută în Iugoslavia la invitaţia preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comunişt­­ilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîm­­pinaţi de conducătorii organe­lor locale de partid și de stat. TELEGRAMA Tovaraşului IOSIP BROZ TITO Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia BELGRAD Părăsind teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia vă adresez încă o dată vii mulţumiri pentru ospitalitatea dv. cordială. Folosesc acest prilej pentru a transmite popoarelor iugoslave și dv. personal cele mai calde urări de noi succese în activitatea pentru înflorirea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Primirea de către conducătorii de partid şi de stat a tovarăşului Carlo Galluzzi Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai D­alea, secretar al C.C. al P.C.R., au primit vineri după-amiază la Timişoara pe tovarăşul Carlo Galluzzi, membru al Direc­ţiunii Partidului Comunist Ita­lian, şeful Secţiei externe a Comitetului Central al Parti­dului Comunist Italian, care face o vizită în ţara noastră. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovă­rășească. SOCIALISMUL ŞI PERSONALITATEA UMANĂ S­ocialismul asigură ma­nifestarea multilatera­lă a posibilităţilor de creaţie ale individului şi co­lectivităţii. Desfiinţînd ex­ploatarea omului de către om şi lichidînd inegalitatea socia­lă, socialismul a situat munca la baza determinării poziţiei sociale a individului, a dem­nităţii sociale a acestuia, creînd prin aceasta condiţii pentru ca ierarhia socială să se întemeieze pe ierarhia va­lorilor autentice. Pentru for­marea şi afirmarea personali­tăţii umane socialismul garan­tează efectiv dreptul la muncă De fiecare dată, realizarea ma­rilor obiective şi a sarcinilor tot mai complexe ale politicii economice a P.C.R. şi statului socialist a însemnat crearea a noi posibilităţi de muncă şi realizare a individului şi co- Conf. univ. dr. I. Grigoraş lectivului. Astfel, din anul 1950 pînă în 1966 numărul mediu scriptic al salariaţilor în industrie a crescut de la 813 500 la 1 733 700, in con­strucţii de la 174 900 la 548 200, în învăţămînt, cultură şi artă de la 198 000 la 335 700, în şti­inţă şi deservirea ştiinţifică de la 21 800 la 60 700. Nu­meroase fonduri a alocat sta­tul socialist pentru dezvolta­rea învăţămi­ntului în ţara noastră. De exemplu, faţă de 1938/1939 cînd în România existau în şcolile de cultură generală 1 604 481 elevi în­scrişi, i­n anul 1966/1967 s-a a­­juns la numărul impresionant de 3 327 856 elevi, fără să mai avem în vedere alte tipuri de şcoli. De la 33 de facultăţi de învăţămînt superior cîte exis­tau în anul şcolar 1938/1939 cu 26 489 studenţi s-a ajuns ca i­n 1966/1967 să existe 181 facul­tăţi cu 136 948 de studenţi. O mare dezvoltare a luat-o în­­văţămîntul profesional şi de specialitate (mediu), învăţă­mântul de artă, pedagogie etc. care permite cuprinderea tine­rilor atît după nevoile socie­tăţii cit şi după înclinaţiile, interesele şi talentele lor. Noile relaţii dintre oameni, generate de proprietatea so­cialistă asupra mijloacelor de producţie, precum şi ansam­blul de norme (politico-juridi­­ce, etice etc.) care le regle­mentează şi împreună cu care definesc noua orînduire socia­lă, reprezintă cadrul istoric op­tim al valorificării apitudini­­lor şi talentului, voinţei şi ac­tivităţii creatoare a omului, condiţia obiectivă şi necesară a realizării calităţii subiective, în acelaşi timp, vasta operă constructivă care are loc în ţara noastră solicită în cea mai înaltă măsură efortul uman creator, realizarea apti­tudinilor şi a talentului în (Continuare in pag. a 3-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALA Manifestări consacrate anului internaţional al drepturilor omului NEW YORK 5 (Agerpres). — Anul internaţional al drepturi­lor omului va fi marcat de nu­meroase manifestări. Tema drep­turilor omului îşi va găsi ecou în cîntece, dansuri, conferinţe şi întruniri publice, a declarat directorul Diviziei drepturilor omului a O.N.U., Marc Schrei­ber. Una din manifestările cele mai importante o va constitui conferinţa internaţională con­vocată în aprilie la Teheran, cu participarea reprezentanţilor tuturor statelor membre ale O.N.U. Anul internaţional al drepturilor omului va culmina în decembrie cu ceremoniile care vor marca a XX-a aniver­sare a Declaraţiei universale a drepturilor omului, adoptată la Paris la 10 decembrie 1948. Pentru prima dată, O.N.U. va decerna premii internaţionale acelor personalităţi care s-au distins în lupta pentru asigu­rarea drepturilor omului. Secre­tariatul O.N.U. va publica un milion de exemplare ale Decla­raţiei de la Paris în 60 de limbi şi va emite, de asemenea, un timbru comemorativ. SCHIMBARE DE DESTINAŢIE Această mare bombă explosi­­vă a fost aruncată, în timpul unui recent bombardament al aviaţiei americane, asupra unui sat din provincia nord-vietna­­meză Ha Ba, situat la 40 km. nord-est de Hanoi. Ea a fost destinată să semene moarte şi distrugere în rîndul locuitorilor aşezării şi a avutului lor. O pro­babilă defecţiune la focos, a făcut ca bomba să nu explode­ze la contactul cu solul. Desco­perită imediat de una din echi­pele speciale de dezamorsare, ea a fost făcută inofensivă. Apoi, datorită ingeniozităţii lo­cuitorilor aşezării, destinaţia a­­cestei bombe a fost schimbată, ea fiind transformată intr-un original... gong, folosit la darea alarmei în sat în momentul a­­propierii avioanelor agresoare.­­ Cele două tinere din fotografie,* membre ale miliţiei populare, fac de gardă la punctul de ob­servaţie prevăzut cu originalul gong. 1 mm TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist din Argentina BUENOS AIRES Cu prilejul celei de-a 50-a a­­niversări a creării Partidului Comunist din Argentina, Comi­tetul Central al Partidului Co­munist Român vă transmite dv., întregului partid și tuturor oa­menilor muncii argentinieni, un cald salut frăţesc. Cu ocazia marii dv. sărbă­tori — 50 de ani de existenţă a Partidului Comunist — vă urăm, dragi tovarăşi, succes în activi­tatea pentru întărirea ideologi­că şi organizatorică a partidu­lui, pentru unirea tuturor for­ţelor progresiste şi patriotice argentiniene în interesul dez­voltării democratice şi indepen­dente a ţării, păcii şi progresu­lui social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Foto: MIHAI POPESCU Noua policlinică din oraşul Iaşi

Next