România Liberă, februarie 1968 (Anul 26, nr. 7242-7266)

1968-02-01 / nr. 7242

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Vedere parţială a a construcţiilor a noului ansamblu de locuinţe Arini din Suceava. De această dată, linia modernă fost concepută într-o amplă „simbioză“ cu elementele arhitectonice tradiţio­nale acestor locuri Foto : NICU VASILE RITMICITATEA — FACTOR HOTĂRITOR IN REALIZAREA INVESTIŢIILOR Este cunoscut faptul că buna realizare a planului anual de investiţii presupune în primul rind RITMICITATE. Fiecare trimes­tru trebuie să-şi găsească echivalenţa valorică într-o pătrime din planul anual iar pe parcursul său realizarea investiţiilor trebuie să aibă un ritm cît mai constant. Şi experienţa anilor trecuţi arată clar că bilanţul anual depinde în mare măsură de modul cum au fost atacate lucrările de mobilizare a tuturor factorilor răspunzători de realizarea investiţiilor, încă din pri­ma zi a anului. Care este din acest punct de vedere „startul" primei luni a primului trimestru din 1968 pe şantierele de cons­­trucţii-montaj ? Deşi atrăgeam atenţia, încă din toamna trecută, asupra necesităţii pregătirii din vreme a şantierelor pe timpul iernii unele organizaţii de construc­ţii, „surprinse“ de apropierea termenelor de punere în func­ţiune a capacităţilor planifi­cate în trimestrul IV al anu­lui trecut, au neglijat în mare măsură asigurarea frontului de lucru 1968 pentru lucrările de continuare şi lucrul acesta se resimte acum. Se constată că pe unele şantiere deşi terme­nele stabilite prin grafice pen­tru execuţia închiderii spa­ţiilor la obiectele principale au expirat, aceste lucrări nu sunt încă terminate. In alte ca­zuri nu sunt asigurate condi­ţiile pentru încălzirea cores­punzătoare a unor spaţii de lucru, lucrările necesare (cen­trale termice, instalaţii de în­călzire interioare, racorduri), fie că nu sunt terminate, fie că nu funcţionează normal. În condiţiile de mai sus este evi­dent ca insuficienta pregătire a şantierelor Combinatului chimic Rîmnicu Vîlcea, Fabricii de za­hăr Corabia, Fabricii de sticlă­rie de menaj şi ambalaj Bucu­reşti, Uzina de sodă Govora, Fabricii de ulei Slobozia, Fa­bricii de nutreţuri combinate . Feteşti, pentru continuarea lu­crărilor în primele luni ale a­­nului 1968, să-şi pună serios am­prenta asupra acestei perioade şi „ritmul susţinut din primele zile“ să fi rămas o simplă pro­misiune a constructorilor. Pe a­­ceste şantiere ca şi pe alte cî­­teva pe care nu le-am citat se impune concentrarea forţelor constructorului în vederea asi­gurării condiţiilor de lucru şi a recuperării râmînerilor în urmă cu un maximum de operativi­tate pentru a se putea adopta apoi ritmul normal de execuţie impus de grafice. Atenţia tre­buie îndreptată asupra acelor Ing. C. VRÂNCEANU (Continuare in pag. a 3-a) UNA PE ZI de MATTY — Inițial era vorba de 12 afişe. După discuții, s-a ajuns la comanda asta ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din­ Izrael, formată din tova­răşii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.I., şi Moshe Sneh, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră, delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovară­şul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de pă­reri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi mun­citoreşti. Ele au relevat nece­sitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea uni­tăţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţe­lor antiimperialiste, în lupta pentru pace, independenţă na­ţională, democraţie şi socia­lism. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Complex de cercetăr ştiinţifice ROMAN (coresp. R.I.J. ) La staţiunea experimentală agri­colă Secuieni-Roman a fost dat în folosinţă un complex modern destinat activităţii de cercetare ştiinţifică. Noul pavilion cu­prinde 7 laboratoare pentru analize şi studii, numeroase ca­binete pentru cercetări ştiinţi­fice, o bibliotecă documentară, săli pentru diferite alte activi­tăţi. CARE VĂ INTRA II CASA? Practici dăunătoare in recrutarea si angajarea personalului casnic P­e ușă a intrat o femeie în vîrstă, cu o mină ban­dajată, legată cu o eșar­fă de gît. — Trebuie să mă prezint la comisie, pentru pensionare. Cu o singură mină nu pot lu­cra. Așa că mă întorc acasă. Alexandru Tom­a, preşedin­tele sindicatului personalului casnic, profită de acest exem­plu viu, pentru a-şi dezvolta ideea pe care tocmai începuse să ne-o expună : — Vedeţi, ce s-ar fi întîm­­plat cu această femeie dacă n-ar fi lucrat pe bază de con­tract ? Un accident, o boală şi se trezeşte la vîrsta ei fără nici o posibilitate de ajutor. Din păcate, puţine se gîndesc la acest lucru. în Bucureşti lu­crează pe bază de contract şi sînt membre de sindicat circa 3 000 femei de serviciu, anga­jate la particulari, marea ma­joritate persoane în vîrstă. N-avem la îndemînă nici o posibilitate de evidenţă, dar apreciez că de zece ori mai multe lucrează fără nici un fel de forme. De aici, riscuri serioase pentru ambele părţi. — în ce constau aceste riscuri ? — Pentru femeile angajate. PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 3-a) CONSULTAŢII TEHNICE LA DOMICILIUL CUMPĂRĂTORILOR Colectivele unor magazine de radio-televizoare şi alte ar­ticole electrocasnice din Baia Mare şi Satu Mare au luat o interesantă iniţiativă : vizita­rea la domiciliu a cumpărăto­rilor unor produse electrocas­nice, în vederea constatării stării lor de funcţionare. Lu­crătorii specializaţi din comerţ au dat îndrumări concrete cumpărătorilor asupra utiliză­rii televizoarelor şi a altor produse cumpărate. In cazul constatării unor defecţiuni, au fost luate măsuri operative pentru înlăturarea lor. Anul XXVI —nr. 7242 Joi 1 februarie 1968 «» 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Repu­blicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Cră­ciun şi Ştefan Peterfi, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cos­­ma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dra­gan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Si­­mionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Te­­clu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi a­doptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite do­menii ale activităţii de stat. Printre acestea figurează de­cretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţiona­le a Partidului Comunist Ro­mân din 6-8 decembrie 1967 ; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de a­­sigurări sociale de stat şi pen­sia suplimentară ; decretul pentru completarea articolu­lui 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vîna­­tului şi pescuitului, precum şi decretul prin care s-au abro­gat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziţii referi­toare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de ob­ligaţiile restante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abro­gate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care gu­vernează activitatea statelor in explorarea şi folosirea spaţiului extra-atmosferic, in­clusiv Luna şi celelalte cor­puri cereşti, semnat la 27 ia­nuarie 1987 şi a adoptat de­cretul privind aderarea Re­publicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bru­xelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lu­crările curente. Un obiectiv major: Rentabilizarea staţiunilor de maşini şi tractoare Staţiunile de maşini şi trac­toare — importante pirghii eco­nomice care au indeplinit un rol deosebit în intro­ducerea tehnicii noi pe ogoa­re, în transformarea socialistă a agriculturii — s-au dezvoltat, de la crearea lor şi pînă astăzi, în mod sistematic. Reţeaua ce­lor 289 de unităţi de acest gen cuprindea, la sfîrşitul anului trecut, circa 65 000 tractoare, peste 55 000 semănători mecani­ce, 28 000 combine de recoltat păioase şi multe alte maşini şi utilaje destinate mecanizării lu­crărilor agricole. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că, pe măsura dezvoltării industriei constructoare de ma­șini agricole, baza tehnico-ma­­terială a S.M.T. s-a lărgit con­tinuu, ceea ce a permis ca, în 1967, volumul de lucrări reali­zat să fie de 2,8 ori mai mare decât în 1960. O dată cu creşte­rea gradului de mecanizare s-a îmbunătăţit calitatea lucrărilor, fapt care s-a reflectat în spo­rirea producţiei medii pe tere­nurile cooperativelor agricole. Cu toate rezultatele bune în­registrate pînă in prezent în ac­tivitatea staţiunilor, trebuie a­­rătat însă că acestea nu sunt încă la nivelul condiţiilor create şi al posibilităţilor existente. In actuala structură a preţului de Ing Petru Moldovan prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii cost al lucrărilor, care cuprinde numai cheltuielile de producţie, dar nu şi cota anuală de înlo­cuire a mijloacelor fixe, venitu­rile realizate de staţiuni — pe întreaga reţea — acoperă şi de­păşesc cheltuielile. Adăugind însă la preţul de cost şi cota a­­nuală de înlocuire a mijloace­lor fixe, adică amortismentele, veniturile realizate nu acoperă decât în parte cheltuielile astfel calculate, în etapa actuală, cînd coope­rativele agricole s-au întărit din punct de vedere economic, cînd S.M.T. dispun de tractoare, maşini şi utilaje moderne mai multe şi mai bune, de tipuri di­ferite şi cu caracteristici con­structive şi de exploatare su­perioare, obiectivul major care stă în faţa mecanizatorilor este acela al îmbunătăţirii substan­ţiale a activităţii de producţie şi economico-financiare a tutu­ror unităţilor, în vederea ren­tabilizării lor. Pentru a se atinge acest im­portant obiectiv, Conferinţa Na­ţională a Partidului Comunist Român din 6—8 decembrie 1967 a subliniat necesitatea introdu­cerii gestiunii economice pro­prii în S.M.T. In ultimă anali­ză, este vorba de reducerea la minim a cheltuielilor de pro­ducţie, de creşterea veniturilor (Continuare in pag. a 2-a) La Staţiunea experimentală Voineşti — regiunea Plo­ieşti — s-a confecţionat din resurse locale o platformă montată pe un tractor spe­cial cu şasiu autopropulsat, care uşurează considerabil munca în livezile pomicole. In clişeu : Lucrări la tăiatul pomilor efectuate cu ajuto­rul noii platforme Atacuri puternice ale patrioţilor in inima Saigonului şi in principalele capitale provinciale Pe una din străzile Saigonului în timpul atacului dat de forţele patriotice O VIAŢĂ IN PLUS... A stîrnit, desigur, multe zim­­bete o informaţie care ni l-a făcut cunoscut pe francezul Daniel Douldat, reco­­mandîndu-ne pasiunea sa pentru limbi străine. Foarte pe scurt pentru neavizaţi : dl. Douldat, mare amator de a-şi însuşi limbi străine, dar, în acelaşi timp, un om ocupat, a comis un delict, predîndu-se apoi jus­tiţiei spre a fi privat de liber­tate şase luni, vreme în care, în lipsa altor preocupări, va în­văţa germana. La vestea că da­torită delictului comis, tri­bunalul îl va pedepsi cu 12 luni de detenţiune, nu cu 6, cît scon­tase, originalul poliglot a repli­cat totuşi cu satisfacţie : per­fect, în 12 luni învăţ şi engleza... N-aş zice că această Ştire nu m-a bine dispus. Dar dincolo de hazul trecător, povestea d-lui Douldat mi-a provocat şi o reac­ţie, ca s-o numesc aşa, de dura­tă. Mi-a amintit despre nişte foarte trainice şi apropiate lu­cruri, pe care cer îngăduinţa să le înşir aici. 1. Cu vreo cinci-şase ani în urmă, am cunoscut in Dobro­­gea, la Cobadin, un tractorist de 19 ani care învăţa limbi străine, fixîndu-şi o normă de nu mai ţin minte cite cuvinte pe zi. Tî­­nărul pomenit învăţa cu o poftă care îl făcea să-şi acorde termene, la prima vedere, im­posibile. N-am făcut greşeala să-l întreb de ce, pentru ce, în ce scop. Pasiunile se refuză a­­deseori cîntăririi exacte , fla­căra care le întreţine nu-i a u­­nei luminări obişnuite. Octav Pancu-Iaşi 2. Din aproximativ 10 000 de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri de la uzina bucureşteană „23 August“, aproape 2 000 sunt inventatori, inovatori, raţionali­­zatori, oameni care consultă zil­nic materiale de specialitate şi presă ştiinţifică publicată în principalele limbi de circulaţie mondială, limbi pe care mulţi dintre ei şi le-au însuşit sau şi le însuşesc prin cursuri or­ganizate în uzină. 3. In actuala organizare a învăţămîntului românesc, un elev de liceu la vîrsta de 15—16 ani, adică în clasa a IX-a, în­vaţă (bineînţeles, în afară de limba maternă) două limbi mo­derne — franceza şi engleza, sau rusa şi germana, sau ita­liana şi engleza — şi limba la­tină. Discul şi banda de mag­netofon cu înregistrări de lec­ţii în limbi străine, procedeu excelent de perfecţionare a pro­nunţiei, nu mai sînt chiar flori rare în şcoli. Incepînd din acest an de învăţămînt, cîteva licee din Capitală şi din principalele oraşe au clase aşa numite „spe­ciale“ în care toate obiectele sunt predate într-una din cele mai răspîndite limbi moderne. 4. Universităţile populare, ca­sele şi cluburile tineretului pre­dau în mod frecvent limbi stră­ine, cursurile cunoscînd o parti­cipare de masă ; dicţionarele re­prezintă de cîţiva ani cartea nr. 1 în ceea ce priveşte rapidi­tatea epuizării în librării; te­leviziunea a început recent un curs ce se anunţă atractiv. 5. Radioul şi de curînd televi­ziunea răspîndesc prin unde şi imagini, pentru milioane de „elevi“ cunoştinţe de limbi stră­ine. Incontestabil, e loc şi de mai bine. Încă nu s-a apelat la tot ceea ce poate oferi tehnica mo­dernă în uşurarea studiului ; metodica predării unor limbi n-ar fi rău să devină obiect de cercetare a pedagogilor şi psi­hologilor, îmbunătăţirea ei (mă refer la şcoli în primul rînd) lăsînd încă destule porţi des­chise ; ediţiile bilingve (de poe­zie, de pagini alese din mari autori) sunt întîmplătoare. Cu toate acestea, pasiunea in­vestită în deprinderea limbilor străine, sprijinul, în genere, care se acordă unei atari acţi­uni de masă, merită un respec­tuos salut. O veche vorbă, românească cred, spune că cine cunoaşte o limbă străină trăieşte o viaţă în plus. Dacă-i aşa, statisticienii noştri greşesc calculînd media de viaţă în România de azi ca fiind numai de 68 de ani. Cum învăţarea limbilor străine ia proporţia unui fenomen pro­fund popular şi cum, repet, o asemenea îndeletnicire, zice proverbul, e sinonimă cu o viaţă în plus, ştacheta mediei de care vorbeam trebuie ridicată peste sută... • O parte a ambasadei americane ocupată timp de mai multe ore • Palatul prezidenţial asediat. Radiodifuziunea incendiată • Surpriză la Casa Albă Intr-o acţiune de mare amploare şi de „o îndrăzneală fără pre­cedent“, cum o caracterizează corespondenţii de presă, patrioţii sud-vietnamezi au lansat în noaptea de marţi spre miercuri atacuri surpriză extraordinar de puternice asupra „centrilor nervoşi“ ai regimului saigonez şi ai forţelor armate americane. La Saigon, forţele patriotice­­ au ocupat o parte din imo­bilul „blindat“ al ambasadei americane pe care l-au ocupat timp de mai multe ore ; — au pătruns în Palatul pre­zidenţial ; — au preluat controlul asu­pra unor zone ale aeropor­tului Tan Son Nhut (la 7 km. de capitală); — au incendiat şi scos din funcţiune postul de radiodifu­ziune ; — au supus unui tir violent alte numeroase centre strategi­ce americane. Concomitent, în cadrul unui plan de luptă minuţios pus la punct, detaşamentele forţelor patriotice au dezlănţuit mari ac­ţiuni în principalele capitale provinciale ale Vietnamului de sud, dînd lovituri grele inami­cului. După cum transmit corespon­denţii de presă, luptătorii din forţele patriotice au pătruns în oraş în grupuri mici şi s-au în­dreptat imediat spre obiectivele pe care urmau să le asedieze. O parte a grupelor de luptători s-au îndreptat spre cartierele populare, şi au solicitat, în pli­nă noapte, ajutorul populaţiei. ... Ambasada americană ocu­pă un sediu nou, inaugurat cu numai cîteva luni în urmă în centrul capitalei, pe bulevardul Thong Nhut. Construită special pentru a nu deveni ţinta unui atac prin surprindere, ambasa­da este înconjurată cu ziduri betonate, groase şi înalte. Fără ferestre, cu un spaţiu de ateri­zare pentru elicoptere deasupra imobilului, păzită tot timpul de unităţi de şoc americane, amba­sada era prezentată drept „o fortăreaţă“ de nepătruns. Trei grupe de patrioţi au lan­ (Continuare în pag. a 4-a) In pag. a IV-a: — Reluarea relaţii­lor diplomatice iugoslavo - vest­­germane. — Găina cu ouăle de aur și „cuiba­rul" marilor companii. — Submarinul „Mi­nerva" conside­rat pierdut.

Next