România Liberă, martie 1968 (Anul 26, nr. 7267-7292)

1968-03-01 / nr. 7267

▲ ▲ Colectivul Uzinelor „23 August" din Capitală a obţinut în ultimii ani succese deosebite în asimilarea unui mare număr de utilaje nece­sare industriei chimice, in­dustriei metalurgice nefe­roase etc. în clişeu . In­secţia mecanică se lucrează la danturarea roţilor dinţate Foto : AGERPRES ▼ ▼ ▼ Proletari d­in toate ţările, uniţi-vă! Anul XXVI — nr. 7 267 Vineri 1 martie 1968 6 pagini 30 bani Printr-o mai mare promptitudine în livrări populaţia va putea fi mai bine aprovizionată P­reocupîndu-se de asigurarea aprovizionării în bune con­­diţiuni a populaţiei, co­merţul a pus la dispoziţia cum­părătorilor în prima jumătate a trimestrului I 1968 — numai în sectorul de produse metalo-chi­­mice — cu 14 la sută mai multe mărfuri ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. In unităţile de des­facere ale comerţului se găsesc peste 40.000 de sortimente de mărfuri din acest sector comer­cial. Au fost puse la piaţă şi o serie de articole noi. In aprovizionarea populaţiei continuă însă să persiste unele neajunsuri, datorită îndeosebi Ing. D. Niculescu secretar general al Ministerului Comerţului Interior faptului că fondul de marfă ob­ţinut prin contracte nu este li­vrat ritmic de către o serie de întreprinderi industriale. Există anumite restanţe la livrări încă de anul trecut, din care motiv comerţul a intrat în noul an cu rezerve insuficiente la unele sortimente de mărfuri, ceea ce se resimte în continuitatea satisfa­cerii cererii populaţiei. Astfel pină la mijlocul lunii februarie /Continuare in pag. a 2-a) Fotó : MIHAI POPESCU „Mărţişoare“ TELEGRAMĂ Tovarăşului NIcOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe Ceauşescu, Mulţumesc cordial Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi dumneavoastră personal pentru felicitările şi bunele urări transmise cu prilejul zilei mele de naştere, împărtăşesc încrederea dumneavoastră că prietenia frăţească şi colaborarea multilaterală dintre Uniunea Sovietică şi România se vor dez­volta permanent, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socia­lismului şi păcii. N. PODGORNÎI IN PAG A 6-A: Corespondență specială din Finlanda de la Radu Vasiliu PROBLEMELE ECONOMICE ÎN MIEZUL PREOCUPĂRILOR FINLANDEZE COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de­­ la Varşovia. Doi tineri se sărută... Dumitru Mircea ergeam într-o zi, spre casă prin frumosul parc al Clujului. Vremea se limpezise surprinzător, cerul se înălţase­­ pe albăstrimea curată, crengile copacilor se tipăreau clare, ca trase în tuş cu un penel de maestru. Ză­pada se înmuiase, gheaţa to­pită împrăştia soarele în cioburi sclipitoare. Nici o adiere, ci o nemişcare imensă umplea spaţiul, odihnitoare şi blîndă. Lumina era voioa­să, nu ştiu cum, ca o vestire a vieţii ce se dezmorţea. Pe aleea centrală trecuseră pe dinaintea mea, venind dinspre dreapta şi înaintînd spre stînga, doi tineri. Să le zicem el şi ea. Fata mergea cu mijlociul împins înainte, cu faţa ridicată, înclinată spre stînga, spre băiat. În­treaga atitudine a fetei măr­turisea o abandonare fericită. Nu cred că făceau mai mult de zece paşi astfel; urma un îndemn nerostit din partea fetei, o ușoară alunecare a capului ei pe umărul băiatu­lui și se contopeau amîndoi într-un sărut lung, ca într-o uitare somnolentă. Mai tre­buie să spun că aveam îna­intea ochilor o clasică ima­gine a doi tineri ce se iubesc? (Continuare în pag. a 3-a) Spectacol de gală prezentat de baletul „Triveni" din Delhi Joi seara a avut loc, în sala Uniunii Generale a Sindicate­lor, un spectacol de gală pre­zentat de Baletul „Triveni“ din Delhi. La spectacol au asistat to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ştefan Bălan, Gheor­ghe Cioară, Aurel Moga, mi­niştri, Pompiliu Macovei, pre­şedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, con­­ducători ai unor organizaţii obşteşti, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Erau prezefiţi Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei. Spectacolul a cuprins dan­suri care aduc pe scenă tradi­ţii, mituri, viaţa de zi cu zi a poporului indian. In pauză, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a întreţi­nut cordial cu membrii an­samblului. La sfîrşitul spectacolului, care s-a bucurat de succes, artiştilor indieni le-au fost o­­ferite flori din partea preşe­dintelui Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste România. (Agerpres). PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT A ŞEFILOR CULTELOR DIN ROMÂNIA Joi la amiază, preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a pri­mit, la Palatul Consiliului de Stat, in audienţă de prezentare, pe şefii culte­lor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepre­şedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consi­liului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departa­mentului Cultelor, Dumi­tru Dogaru. Au fost prezenţi Justi­nian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mi­tropolit al Moldovei şi Su­cevei, Mladin Nicolae, ar­hiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ar­dealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Ni­colae Corneanu, arhiepis­cop al Timişoarei şi Caran­sebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tir­­govişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieş­teanul, episcop, vicar pa­triarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba lulia, însoţit de Hu­ber Iosif, consilier al epis­copiei romano-catolice de Alba lulia, Francisc Au­gustin, conducătorul arhie­piscopiei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano­­catolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romano­­catolic şi provicar al arhi­­episco­piei de Bucureşti ; Nagy Iuliu, episcop al epis­copiei reformate Cluj, în­soţit de Tokeş Ştefan, con­silier al episcopiei refor­mate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul e­­piscopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoţit de Hochmeister Al­bert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu; Rosen Moses, şef rabin al cultului mo­zaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul supe­rior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei uni­tariene Cluj, însoţit de Ko­vács Ludovic, vicar al epis­copiei unitariene Cluj ; To­mid Ştefan, vicar al vica­riatului ortodox sirb Timi­şoara ; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evan­ghelice sinodo-presbiterie­­ne Cluj, însoţit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj; Ioasif Timotei, episcop loc­ţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigo­­re, vicepreşedintele­ Consi­liului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, Însoţit de Baronian Z­areh, secreta­rul episcopiei armeano­­gregoriene ; Iăcub Meh­met, muftiul cultului mu­sulman Constanţa; Tă­­chici Ion, preşedintele cul­tului creştin adventist de ziua 7-a Bucureşti ; Vicas Teodor, preşedintele cultu­lui baptist Bucureşti; Bo­­chian Pavel, preşedintele cultului penticostal Bucu­reşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creştin după evanghelie Bucureşti. Cu prilejul primirii la preşedintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul : Jus­tinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Marton Aron, episcop ro­­mano-catolic de Alba lulia, Papp Ladislau Iosif, epis­cop al episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evan­ghelice C.A. şi Moses Rosen, șef rabin al cultului mozaic. (Textul cuvîntărilor In pagina a 2-a). A luat cuvîntul preşedin­tele Consiliului de Stat. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi condu­cători de stat s-au întreţi­nut cordial cu reprezentan­ţii Cultelor. In timpul întrevederii, adresindu-se preşedintelui Consiliului de Stat, Kiss Alexa, episcop al episco­piei unitariene Cluj, Justin Nikoisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Mol­dovei şi Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul ar­hiepiscopiei romano-cato­lice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae,­ prim-delegat al cultului creştin după evan­ghelie — Bucureşti au ex­primat, in numele lor şi al Cultelor pe care le repre­zintă, mulţumiri călduroase Consiliului de Stat şi gu­vernului, pentru drepturile de care se bucură Cultele în Republica Socialistă România. Exprimindu-şi întreaga lor adeziune faţă de poli­tica internă a României, vorbitorii au asigurat con­ducerea statului că, împre­ună cu celelalte Culte, îşi vor aduce contribuţia de­plină la eforturile întregu­lui popor pentru dezvolta­rea şi înflorirea patriei. Ei au subliniat sentimen­tele de respect şi de apro­bare unanimă cu care este primită politica externă a statului nostru, asigurînd pe Preşedintele Consiliului de Stat că vor­ milita ală­turi de întregul popor pen­tru înfăptuirea acestei po­litici consacrată colaborării intre popoare, securităţii europene şi apărării păcii în lume. Cuvîntul tovarăşului Vă rog să-mi îngăduiţi să vă exprim dv., conducători ai Cultelor, mulţumiri pentru caldele aprecieri pe care le­­aţi făcut la adresa politicii guvernului, a patriei noastre, pentru urările ce le-aţi adre­sat Consiliului de Stat şi mie personal. Noi vedem în acestea o preţuire a politicii pro­movate de statul nostru, poli­tică îndreptată­ spre construi­rea unei vieţi noi, spre fău­rirea unor condiţii de trai din ce în ce mai bune pentru în­tregul popor. Consider că nu există înda­torire mai înaltă decât aceea de a sluji neabătut interesele poporului, de a face ca Ro­mânia socialistă să devină mai prosperă, mai puternică, cu drepturi egale şi suverane în rîndul naţiunilor lumii. Cetăţenii patriei s-au con­vins că în politica sa, statul nostru se călăuzeşte de inte­resele supreme ale naţiunii noastre, ale păcii şi progre­sului în lume — şi tocmai de aceea întregul popor, fără deosebire de naţionalitate sau de credinţă religioasă — mun­ceşte cu însufleţire pentru în­făptuirea programului de dez­voltare economică şi culturală a ţării. Eforturile poporului român sunt orientate constant spre creşterea puterii economice a ţării, spre dezvoltarea indus­trială a tuturor zonelor pa­triei, a agriculturii, ştiinţei, culturii, spre ridicarea bună­stării sale. Economia se dez­voltă în ritmuri susţinute, s-au obţinut succese însemnate în toate dom­n­iile de activita­te. Recentele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării ad­­ministrativ-teritoriale a ţării, ca şi toate măsurile adoptate în ultimul timp de îmbunătă­ţire a conducerii întregii so­cietăţi, vor contribui la mai buna repartizare a forţelor de producţie, la intensificarea dezvoltării tuturor judeţelor,­­ la participarea mai activă a­­cetăţenilor la conducerea tre­burilor de stat şi obşteşti. Unul din izvoarele forţei societăţii româneşti contempo­rane îl constituie largul de­mocratism ce caracterizează toate domeniile de activitate, viaţa noastră politică, econo­mică, culturală. Socialismul a adus împlini­rea aspiraţiilor celor mai înal­te ale tuturor celor ce mun­cesc din patria noastră, a asi­gurat şi asigură egalitatea de­plină în drepturi a tuturor cetăţenilor, indiferent de na­ţionalitate şi credinţă religioa­să — fii egali ai marii­ noas­tre familii — Republica So­cialistă România. Societatea noastră se bazea­ză pe comunitatea de interese şi de ţeluri a tuturor catego­riilor sociale, pe unitatea în­tregului popor, care prin efor­turile şi inteligenţa sa ridică ţara pe noi trepte de civili­zaţie şi progres. Constituţia şi legile ţării exprimă voinţa şi interesele întregului popor, asigură afirmarea liberă a ap­titudinilor şi capacităţilor sa­­­­le. Acesta este cadrul social­politic în care are loc dezvol­tarea continuă a democraţiei noastre socialiste, lărgirea drepturilor şi libertăţilor ce­tăţeneşti, crearea condiţiilor propice pentru afirmarea de­plină a principiilor umanis­mului, pentru participarea efectivă a tuturor cetăţenilor ţării la exercitarea puterii de Stat, la conducerea economiei,­­ culturii­­şi ştiinţei. Dv. aţi exprimat aici mul­­­­ţumirile şi aprecierile condu­­­­cătorilor Cultelor, ale tuturor slujitorilor acestora faţă de politica statului nostru, care asigură condiţii pentru activi­tatea tuturor Cultelor, care ce­re tuturor să servească cu credinţă interesele patriei, ale poporului. Noi apreciem contribuţia Cultelor, a dv., conducătorii acestora, la opera de zidire a României noi, simţămintele pe care le-aţi exprimat faţă­­ de politica internă şi externă promovată de partidul şi sta­tul nostru, faţă de măsurile întreprinse pentru ,progresul şi prosperitatea patriei, ca şi pentru apărarea cauzei păcii şi colaborării între popoare. Fără îndoială că prin acti­vitatea dv., pusă în slujba in- t tereselor supreme ale patriei şi poporului, puteţi contribui, alături de toţi factorii statului nostru, la promovarea acestei politici atît în ţară cît şi în străinătate. Pe noi ne îngrijorează fap­tul că într-o parte sau alta a lumii nu popoarele îşi hotă­răsc soarta, ci aceasta este ho­tărîtă prin amestec din afară, cu ajutorul armelor. Dv. pu­teţi aduce o contribuţie în susţinerea politicii externe a statului nostru, de colaborare între popoare, de încetare a agresiunii şi bombardamente­lor în Vietnam, pentru a lăsa poporul vietnamez să-şi hotă­rască singur soarta. De alt­fel, toate popoarele, indife­rent de mărimea lor, trebuie să fie lăsate să-şi hotărască singure calea de dezvoltare şi progres social. Numai pe a­­ceastă bază se poate asigura o convieţuire paşnică, se pot crea condiţii pentru propăşi­rea fiecărui naţiuni în cadrul comunităţii mondiale. Noi am dori — şi ne exprimăm con­vingerea — că dv., ca şi pînă acum, veţi susţine această ac­tivitate politică atît în ţară cît şi în relaţiile pe care le aveţi cu alte Culte din străi­nătate. Avem convingerea că prin munca unită a tuturor cetă­ţenilor patriei noastre, ro­mâni, maghiari, germani, de alte naţionalităţi — indife­rent de credinţe religioase şi concepţii filozofice — vor fi înfăptuite măreţele ţeluri ce ni le-am propus, naţiunea noastră liberă şi independen­tă va păşi mai departe pe ca­lea bunăstării şi fericirii în­tregului nostru popor. Vă urez tuturor sănătate, fericire personală, dv., slujito­rilor Cultelor şi credincioşilor pe care îi reprezentaţi în în­deplinirea tuturor năzuinţelor de mai bine pentru poporul nostru. La Consiliul de Stat

Next