România Liberă, martie 1968 (Anul 26, nr. 7267-7292)
1968-03-01 / nr. 7267
▲ ▲ Colectivul Uzinelor „23 August" din Capitală a obţinut în ultimii ani succese deosebite în asimilarea unui mare număr de utilaje necesare industriei chimice, industriei metalurgice neferoase etc. în clişeu . Insecţia mecanică se lucrează la danturarea roţilor dinţate Foto : AGERPRES ▼ ▼ ▼ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXVI — nr. 7 267 Vineri 1 martie 1968 6 pagini 30 bani Printr-o mai mare promptitudine în livrări populaţia va putea fi mai bine aprovizionată Preocupîndu-se de asigurarea aprovizionării în bune condiţiuni a populaţiei, comerţul a pus la dispoziţia cumpărătorilor în prima jumătate a trimestrului I 1968 — numai în sectorul de produse metalo-chimice — cu 14 la sută mai multe mărfuri ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. In unităţile de desfacere ale comerţului se găsesc peste 40.000 de sortimente de mărfuri din acest sector comercial. Au fost puse la piaţă şi o serie de articole noi. In aprovizionarea populaţiei continuă însă să persiste unele neajunsuri, datorită îndeosebi Ing. D. Niculescu secretar general al Ministerului Comerţului Interior faptului că fondul de marfă obţinut prin contracte nu este livrat ritmic de către o serie de întreprinderi industriale. Există anumite restanţe la livrări încă de anul trecut, din care motiv comerţul a intrat în noul an cu rezerve insuficiente la unele sortimente de mărfuri, ceea ce se resimte în continuitatea satisfacerii cererii populaţiei. Astfel pină la mijlocul lunii februarie /Continuare in pag. a 2-a) Fotó : MIHAI POPESCU „Mărţişoare“ TELEGRAMĂ Tovarăşului NIcOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe Ceauşescu, Mulţumesc cordial Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi dumneavoastră personal pentru felicitările şi bunele urări transmise cu prilejul zilei mele de naştere, împărtăşesc încrederea dumneavoastră că prietenia frăţească şi colaborarea multilaterală dintre Uniunea Sovietică şi România se vor dezvolta permanent, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. N. PODGORNÎI IN PAG A 6-A: Corespondență specială din Finlanda de la Radu Vasiliu PROBLEMELE ECONOMICE ÎN MIEZUL PREOCUPĂRILOR FINLANDEZE COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varşovia. Doi tineri se sărută... Dumitru Mircea ergeam într-o zi, spre casă prin frumosul parc al Clujului. Vremea se limpezise surprinzător, cerul se înălţase pe albăstrimea curată, crengile copacilor se tipăreau clare, ca trase în tuş cu un penel de maestru. Zăpada se înmuiase, gheaţa topită împrăştia soarele în cioburi sclipitoare. Nici o adiere, ci o nemişcare imensă umplea spaţiul, odihnitoare şi blîndă. Lumina era voioasă, nu ştiu cum, ca o vestire a vieţii ce se dezmorţea. Pe aleea centrală trecuseră pe dinaintea mea, venind dinspre dreapta şi înaintînd spre stînga, doi tineri. Să le zicem el şi ea. Fata mergea cu mijlociul împins înainte, cu faţa ridicată, înclinată spre stînga, spre băiat. Întreaga atitudine a fetei mărturisea o abandonare fericită. Nu cred că făceau mai mult de zece paşi astfel; urma un îndemn nerostit din partea fetei, o ușoară alunecare a capului ei pe umărul băiatului și se contopeau amîndoi într-un sărut lung, ca într-o uitare somnolentă. Mai trebuie să spun că aveam înaintea ochilor o clasică imagine a doi tineri ce se iubesc? (Continuare în pag. a 3-a) Spectacol de gală prezentat de baletul „Triveni" din Delhi Joi seara a avut loc, în sala Uniunii Generale a Sindicatelor, un spectacol de gală prezentat de Baletul „Triveni“ din Delhi. La spectacol au asistat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ştefan Bălan, Gheorghe Cioară, Aurel Moga, miniştri, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, conducători ai unor organizaţii obşteşti, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Erau prezefiţi Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Spectacolul a cuprins dansuri care aduc pe scenă tradiţii, mituri, viaţa de zi cu zi a poporului indian. In pauză, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a întreţinut cordial cu membrii ansamblului. La sfîrşitul spectacolului, care s-a bucurat de succes, artiştilor indieni le-au fost oferite flori din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Agerpres). PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT A ŞEFILOR CULTELOR DIN ROMÂNIA Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, in audienţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tirgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba lulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba lulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romanocatolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romanocatolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti ; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tokeş Ştefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoţit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu; Rosen Moses, şef rabin al cultului mozaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj ; Tomid Ştefan, vicar al vicariatului ortodox sirb Timişoara ; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinodo-presbiteriene Cluj, însoţit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj; Ioasif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreşedintele Consiliului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, Însoţit de Baronian Zareh, secretarul episcopiei armeanogregoriene ; Iăcub Mehmet, muftiul cultului musulman Constanţa; Tăchici Ion, preşedintele cultului creştin adventist de ziua 7-a Bucureşti ; Vicas Teodor, preşedintele cultului baptist Bucureşti; Bochian Pavel, preşedintele cultului penticostal Bucureşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creştin după evanghelie Bucureşti. Cu prilejul primirii la preşedintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul : Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba lulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice C.A. şi Moses Rosen, șef rabin al cultului mozaic. (Textul cuvîntărilor In pagina a 2-a). A luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de stat s-au întreţinut cordial cu reprezentanţii Cultelor. In timpul întrevederii, adresindu-se preşedintelui Consiliului de Stat, Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Justin Nikoisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae, prim-delegat al cultului creştin după evanghelie — Bucureşti au exprimat, in numele lor şi al Cultelor pe care le reprezintă, mulţumiri călduroase Consiliului de Stat şi guvernului, pentru drepturile de care se bucură Cultele în Republica Socialistă România. Exprimindu-şi întreaga lor adeziune faţă de politica internă a României, vorbitorii au asigurat conducerea statului că, împreună cu celelalte Culte, îşi vor aduce contribuţia deplină la eforturile întregului popor pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei. Ei au subliniat sentimentele de respect şi de aprobare unanimă cu care este primită politica externă a statului nostru, asigurînd pe Preşedintele Consiliului de Stat că vor milita alături de întregul popor pentru înfăptuirea acestei politici consacrată colaborării intre popoare, securităţii europene şi apărării păcii în lume. Cuvîntul tovarăşului Vă rog să-mi îngăduiţi să vă exprim dv., conducători ai Cultelor, mulţumiri pentru caldele aprecieri pe care leaţi făcut la adresa politicii guvernului, a patriei noastre, pentru urările ce le-aţi adresat Consiliului de Stat şi mie personal. Noi vedem în acestea o preţuire a politicii promovate de statul nostru, politică îndreptată spre construirea unei vieţi noi, spre făurirea unor condiţii de trai din ce în ce mai bune pentru întregul popor. Consider că nu există îndatorire mai înaltă decât aceea de a sluji neabătut interesele poporului, de a face ca România socialistă să devină mai prosperă, mai puternică, cu drepturi egale şi suverane în rîndul naţiunilor lumii. Cetăţenii patriei s-au convins că în politica sa, statul nostru se călăuzeşte de interesele supreme ale naţiunii noastre, ale păcii şi progresului în lume — şi tocmai de aceea întregul popor, fără deosebire de naţionalitate sau de credinţă religioasă — munceşte cu însufleţire pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economică şi culturală a ţării. Eforturile poporului român sunt orientate constant spre creşterea puterii economice a ţării, spre dezvoltarea industrială a tuturor zonelor patriei, a agriculturii, ştiinţei, culturii, spre ridicarea bunăstării sale. Economia se dezvoltă în ritmuri susţinute, s-au obţinut succese însemnate în toate domniile de activitate. Recentele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării, ca şi toate măsurile adoptate în ultimul timp de îmbunătăţire a conducerii întregii societăţi, vor contribui la mai buna repartizare a forţelor de producţie, la intensificarea dezvoltării tuturor judeţelor, la participarea mai activă acetăţenilor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Unul din izvoarele forţei societăţii româneşti contemporane îl constituie largul democratism ce caracterizează toate domeniile de activitate, viaţa noastră politică, economică, culturală. Socialismul a adus împlinirea aspiraţiilor celor mai înalte ale tuturor celor ce muncesc din patria noastră, a asigurat şi asigură egalitatea deplină în drepturi a tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate şi credinţă religioasă — fii egali ai marii noastre familii — Republica Socialistă România. Societatea noastră se bazează pe comunitatea de interese şi de ţeluri a tuturor categoriilor sociale, pe unitatea întregului popor, care prin eforturile şi inteligenţa sa ridică ţara pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Constituţia şi legile ţării exprimă voinţa şi interesele întregului popor, asigură afirmarea liberă a aptitudinilor şi capacităţilor sale. Acesta este cadrul socialpolitic în care are loc dezvoltarea continuă a democraţiei noastre socialiste, lărgirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, crearea condiţiilor propice pentru afirmarea deplină a principiilor umanismului, pentru participarea efectivă a tuturor cetăţenilor ţării la exercitarea puterii de Stat, la conducerea economiei, culturiişi ştiinţei. Dv. aţi exprimat aici mulţumirile şi aprecierile conducătorilor Cultelor, ale tuturor slujitorilor acestora faţă de politica statului nostru, care asigură condiţii pentru activitatea tuturor Cultelor, care cere tuturor să servească cu credinţă interesele patriei, ale poporului. Noi apreciem contribuţia Cultelor, a dv., conducătorii acestora, la opera de zidire a României noi, simţămintele pe care le-aţi exprimat faţă de politica internă şi externă promovată de partidul şi statul nostru, faţă de măsurile întreprinse pentru ,progresul şi prosperitatea patriei, ca şi pentru apărarea cauzei păcii şi colaborării între popoare. Fără îndoială că prin activitatea dv., pusă în slujba in- t tereselor supreme ale patriei şi poporului, puteţi contribui, alături de toţi factorii statului nostru, la promovarea acestei politici atît în ţară cît şi în străinătate. Pe noi ne îngrijorează faptul că într-o parte sau alta a lumii nu popoarele îşi hotărăsc soarta, ci aceasta este hotărîtă prin amestec din afară, cu ajutorul armelor. Dv. puteţi aduce o contribuţie în susţinerea politicii externe a statului nostru, de colaborare între popoare, de încetare a agresiunii şi bombardamentelor în Vietnam, pentru a lăsa poporul vietnamez să-şi hotărască singur soarta. De altfel, toate popoarele, indiferent de mărimea lor, trebuie să fie lăsate să-şi hotărască singure calea de dezvoltare şi progres social. Numai pe această bază se poate asigura o convieţuire paşnică, se pot crea condiţii pentru propăşirea fiecărui naţiuni în cadrul comunităţii mondiale. Noi am dori — şi ne exprimăm convingerea — că dv., ca şi pînă acum, veţi susţine această activitate politică atît în ţară cît şi în relaţiile pe care le aveţi cu alte Culte din străinătate. Avem convingerea că prin munca unită a tuturor cetăţenilor patriei noastre, români, maghiari, germani, de alte naţionalităţi — indiferent de credinţe religioase şi concepţii filozofice — vor fi înfăptuite măreţele ţeluri ce ni le-am propus, naţiunea noastră liberă şi independentă va păşi mai departe pe calea bunăstării şi fericirii întregului nostru popor. Vă urez tuturor sănătate, fericire personală, dv., slujitorilor Cultelor şi credincioşilor pe care îi reprezentaţi în îndeplinirea tuturor năzuinţelor de mai bine pentru poporul nostru. La Consiliul de Stat