România Liberă, aprilie 1968 (Anul 26, nr. 7294-7317)
1968-04-02 / nr. 7294
+ Proletarii din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU In bazinul Poiana Ruscăi AU INTRAT ÎN FUNCŢIUNE DOUĂ NOI ABATAJE DE MARE CAPACITATE In bazinul Poiana Ruscăi, de unde se extrage mai mult de jumătate din producţia de minereuri feroase a ţării, au intrat în funcţiune două abataje noi de mare capacitate. Concomitent, se lucrează la extinderea galeriilor din cadrul minei noi Ghelar- Est, cu încă 5 km, ca şi la mărirea capacităţilor de extracţie a minei Teliuc-Est, care a atins parametrii de producţie stabiliţi pentru 1969. A crescut gradul de mecanizare la exploatarea Ghelar, prin introducerea în subteran a 3 maşini de încărcat de mare capacitate şi a unui screper, fapt care a influenţat ridicarea randamentului cu 2—3 tone minereu pe post, în abatajele mecanizate. Lucrările de dezvoltare şi modernizare a minelor din acest bazin sunt menite să pună în valoare noi rezerve şi să sporească producţia, pînă la sfîrşitul cincinalului, cu peste 400 000 tone de minereu. (Agerpres) 8°Celsius în sol Semănatul porumbului poate începe • O suprafaţă de peste 3,4 milioane hectare cu porumb • După repetiţia finală, la semnalul agronomilor, o acţiune de anvergură pentru încadrarea generală in perioada optimă agrotehnică! Se poate spune că, dintre cereale, după grîu, porumbul ocupă locul cel mai important în balanţa aprovizionării populaţiei. El este, în acelaşi timp, un nutreţ specific îndeosebi pentru îngrăşarea animalelor şi creşterea păsărilor. Şi totodată, un produs care — prin export — poate aduce ţării însemnate resurse valutare. Multiplele sale întrebuinţări ca şi cererea sporită conferă culturii porumbului o importanţă economică deosebită. In această primăvară avem de însămînţat peste 3,4 milioane hectare cu porumb. Cele mai mari suprafeţe revin judeţelor Ilfov, Olt, Teleorman, Dolj, Ialomiţa, Timiş şi altora, îndeosebi din sudul şi vestul ţării. Este, desigur, o suprafaţă considerabilă, a cărei însămînţare în perioada optimă agrotehnică reclamă, fără exagerare, o potenţare şi o utilizare maximă a forţelor de care dispunem, încadrarea în perioada optimă agrotehnică, efectuarea unor lucrări de calitate obligă ca acum, înainte de declanșarea masivă a bătăliei pentru însămînțarea porumbului, să se facă, cu cea mai mare grijă, toate preparativele necesare. Este vorba, în primul rînd, de pregătirea intensă a ogoarelor, de fertilizarea terenurilor, de realizarea, la cel mai înalt nivel ■ agrotehnic posibil, a patului germinativ. In acest sens, concomitent cu efectuarea însămînţărilor pe ultimele suprafeţe la sfecla de zahăr, floarea-soarelui etc., mecanizatorii să folosească din plin fiecare zi, fiecare oră favorabilă lucrărilor în cîmp, in scopul grăpării ogoarelor în vederea păstrării umidităţii în sol, pentru aplicarea corectă a îngrăşămintelor chimice şi prelucrarea operativă a terenurilor cu ajutorul polidiscurilor. Sămînţa de hibrizi timpurii, Ing. V. STANCU (Continuare in pag. a 2-a) De cîteva zile, în cooperativele agricole din judeţul Prahova s-a terminat însămînţatul culturilor din prima epocă şi s-a trecut, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., la pregătirea terenului destinat culturii porumbului. In clişeu : Pregătirea patului germinativ la unitatea agricolă din Tătărani. Foto : ION POPOVICI SCRISOARE DESCHISĂ Proliferarea superficialităţii După apariţia „Scrisorii deschise“ din 22 martie, intitulată „Nu numai soarele are pete“, în care erau relatate doar cîteva din gravele lipsuri ce împovărează activitatea Oficiului bucureştean pentru construcţia de locuinţe proprietate personală, am primit nenumărate sesizări şi de la alţi cetăţeni, profund nemulţumiţi de stilul de muncă birocratic ce şi-a găsit adăpost la această instituţie. Printre altele, inginerul Emil Dobrojean, de la „Electroaparataj“, relata că, văzînd în ce hal se prezintă garsoniera pentru care a plătit corect, s-a gîndit s-o refuze. A primit însă o replică de neînchipuit : „N-o vrei, nu-i nimic. Mai sînt cîteva mii de cereri și o vindem numaidecît“. Așa că, volens-nolens, a început în mod practic să „superfurnizeze“ ce era de datoria constructorului. De altfel, despre deficienţele de la Oficiu, împotriva cărora nimeni nu se gîndeşte să ia cele mai energice măsuri de lichidare a lor, s-a ocupat pe larg şi „Scînteia“ de sîmbătă 30 martie. Să sperăm că în sfîrşit, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti va trage la răspundere conducerea oficiului. Vreau să subliniez însă în rîndurile de faţă că exemplul negativ de la instituţia bucureşteană n-a rămas din păcate doar în perimetrul său de activitate ci a făcut pui, găsind ogor rodnic de încolţire şi în alte oraşe. Asemenea unei molime, birocratismul şi superficialitatea se proliferează, producînd mari necazuri cetăţenilor. Tocmai de aceea, ţinînd seama de nocivitatea lor, se cere o terapeutică radicală. Din Craiova, îmi scrie Ion Vasilescu „deţinător al unei locuinţe proprietate personală“, cum îşi defineşte domnia sa calitatea, care nu e cîtuşi de puţin de invidiat după cum se va vedea. „Bucuroşi de hotărîrea luată de partid şi guvern, eu şi soţia mea, foşti chiriaşi timp de 35 de ani pe la diferiţi proprietari, am adunat bani, ne-am împrumutat şi la o cămătăreasă (se mai găsesc şi azi asemenea specimene), pentru a ne face o locuinţă proprietate personală. Exact după trei luni şi jumătate de întîrziere, am intrat, în sfîrşit în casă. In timpul acesta însă am continuat să plătim chiria la ION MARGINEANU (Continuare in pag. a 5-a) Copilăria multora dintre noi, trăită acum vreo trei şi patru decenii, păstrează încă amintirea unei mulţimi dezolate de călători singuratici sau în grup şi despre care publicistica şi literatura au scris totdeauna cu durere. Aşa s-a scris despre moţii plecaţi pe drumurile ţării cu cercuri şi ciubere, aşa s-a scris despre cobiliţa care frîngea spinarea celor porniţi să vîndă iaurt, struguri sau mere. Mai ţineţi minte melopeea „au plecat olteni la coasă“ ? Totdeauna aceste migraţii porneau din ţinuturile cele mai sărace ale ţării, dintre colinele de piatră ale Camenei dobrogene, de pe rîpele vîlcene, de pe costişele ţării Moţilor, din viroagele maramureşene. Moţii cîntau cu obidă : Munţii noştri aur poartă Noi cerşim din poartă-n poartă... Atunci cînd printr-o împrejurare cu totul fericită, doi sau trei la sută dintre copiii ţăranilor plecau la şcolile oraşelor, cantina lor era traista cu mămăligă, brînză şi ceapă adusă săptămînal cu spinarea pînă la uşa cvartirului. Caracteristic este, pentru ultimul sfert de veac, faptul că apariţia şantierelor socialiste a deschis noilor generaţii de tineri perspectiva unei masive orientări către o gamă largă de profesii noi, inimaginabile odinioară. Este evident un drum lung de la coasă la combină, de la sapă la plugul autotractat, de la tîrnăcop la buldozer şi de la cobiliţă la excavator şi el exprimă în cifre, dar mai ales în destinele oamenilor, afirmarea impetuoasă a noului în domeniul orientării profesionale. Deschizătorii de drumuri au fost tinerii tractorişti ai primelor staţiuni de maşini şi tractoare, tinerii constructori de pe neuitatele şantiere de la Ceanul Mare, Salva-Vişeu, Lunca Prutului, Livezeni, urmaţi de constructorii uzinelor, termocentralelor, oraşelor noi şi combinatelor risipite de-a lungul anilor pretutindeni pe harta patriei, de la Victoria la Borzeşti, de la Sadu la Argeş, de la Hunedoara la Ovidiu, de la Slatina la Moldova Nouă, de la Işalniţa la Leşu Ursului, zidari, betonişti, şoferi de basculante, dulgheri de cofraje, electricieni, laboranţi, oţelari şi jurnalişti, laminorişti şi strungari. Profesiile s-au înmulţit şi diversificat, s-au înmulţit şcolile şi expresia „calificat la locul de muncă“ dovedea ritmul unui entuziasm crescînd o uriaşă sete de cultură şi de afirmare. Iată acum rezultatele unui sondaj pe care l-am efectuat printre elevii liceului „Traian“ din Turnu-Severin. In teancul celor aproape două sute de fişe primite am găsit numeroase relatări privind istoria uneia sau alteia din familii, informaţii menite să ilustreze trecerea de la un climat la altul, ambiţia de afirmare şi de a depăşi profesional viaţa părinţilor. Iată cîteva exemple concludente : Sima I. Romică, mărturisindu-şi visul de a deveni inginer silvic, (Continuare In pag. a 2-a) ClNDVA PLECAU OLTENI LA COASL Petru Vintilă Anul XXVI —nr. 7294 Martie 2 aprilie 1968 • 6 pagini 30 bani O nouă staţiune balneo-terapeutică Pe malul lacului Nuntaşi din nordestul Dobrogei, se dezvoltă o nouă staţiune balneo-terapeutică. Aici se reamenajează o plajă, se delimitează locuri de instalare a corturilor pentru turişti etc. Lacul Nuntaşi are un nămol fin, sulfurat, negru-cenuşiu, puternic mineralizat, de aceeaşi calitate şi eficienţă terapeutică cu cel de la Techirghiol. De altfel, întreaga extremitate sudică a complexului de lacuri Razelm-Sinoe din această zonă, cu o salinitate de peste 15 gr./litru, cu ape puţin adinei şi condiţii avantajoase ale regimului helioterm, cu cantităţi mari de nămol, îndeosebi în sudul lagunei Sinoe, reprezintă o adevărată rezervaţie balneară. Ea este întregită de plaja maritimă de la Chituc, lată de cîţiva kilometri, cu nisip fin asemănător celui de la Mamaia. In viitor, pe măsura extinderii acţiunilor de exploatare complexă a acestei regiuni balneare, vor fi luate măsuri pentru valorificarea ei turistică. In planul de activitate al Agenţiei O.N.T. din Tulcea se prevede ca încă în anul acesta să fie prelungite traseele turistice în această zonă puţin cunoscută pină acum. (Agerpres) Ce împiedică buna aprovizionare a magazinelor săteşti însemnate depăşiri de stocuri de mărfuri se înregistrează nu numai în reţeaua comerţului de stat, ci şi în cea a comerţului cooperatist. Ani la rînd s-au acumulat în depozitele întreprinderilor comerţului cu ridicata ale cooperaţiei de consum diferite mărfuri, fără a se analiza periodic şi în profunzime — „sursele“ depăşirilor de stocuri, pentru a se putea lua măsuri operative de redistribuire a unor cantităţi de mărfuri pe teritoriu, de desfacere prin mijloacele prevăzute de dispoziţiile legale (soldări sezoniere, reduceri de preţuri etc.), ca şi de asigurare a necesarului de mărfuri cu prilejul contractărilor — în special la o serie de sortimente — în funcţie de mărimea stocurilor existente. Suită de fascicole pentru specialiştii din I.A. S. Departamentul întreprinderilor agricole de stat, în colaborare cu Centrul de documentare agricolă a iniţiat editarea şi difuzarea unei suite permanente de fascicole intitulate „Noutăţi“ pentru informarea şefilor de ferme şi a celorlalţi specialişti asupra ultimelor noutăţi pe plan mondial în ştiinţa şi tehnica agricolă. Aceste „noutăţi“, cu apariţie lunară, vor prezenta succint cele mai recente şi valoroase studii, articole şi informaţii apărute în publicaţii de specialitate. In acest scop, la Centrul de documentare agricolă sunt consultate peste 2 300 asemenea publicaţii. Fiecare material va fi numerotat, astfel, ca specialiştii să le poată solicita integral, în limba română sau originală, Centrului de documentare. Primul număr cuprinde noutăţi în culturile de cîmp, legumicultură, pomicultură, viticultură şi zootehnie. (Agerpres) In pag. a 3-a: SPORT * • Pe lungimile de unda ale programului unu!... • „Careul magic" Una din pricipalele „surse“ ale stocărilor de mărfuri peste necesar, o constituie modul greoi, anevoios de desfăşurare a aprovizionării magazinelor săteşti. Şi astăzi se poate constata că în timp ce în depozitele întreprinderilor comerciale ale cooperaţiei de consum (ICOMCOOP-uri) se află importante cantităţi de mărfuri, pe reţea se resimte lipsa a diferite sortimente de produse alimentare şi industriale. Zilele trecute, de pildă, la magazinele 101 şi 118 ale cooperativei de consum Mihăileşti, ca şi la băcănia cooperativei din Ulmeni, judeţul Buzău, lipseau unele sortimente de paste făinoase de consum curent (tăiţei, fidea, macaroane). La magazinul Arţari al cooperativei Ştefăneşti din judeţul Ilfov lipseau bis-MIRCEA SCRIPCA (Continuare in pag. a 2-a) VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI ION GHEORGHE MAURER IN FINLANDA Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. A fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim ai Finlandei la București. (Agerpres). * HELSINKI 31 — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit : După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special, la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seutula. Dominat de majestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic drapelele de stat ale României şi Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauno Koivisto, şi de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare : Aarje Simonen, ministrul justiţiei, Vaimo Leskinen, ministrul comerţului şi industriei, Arjeo Keinonen, comandantul, şef al armatei, Teuvo Aura, preşedintele Consiliului municipal al oraşului Helsinki, Lauri Aho, primarul oraşului Helsinki,precum şi alte personalităţi ale vieţii politice finlandeze. Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice a ţării noastre în Finlanda, precum şi Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. . Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şicorespondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor afrmiate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum şi celelalte personalităţi au luat apoi loc în maşinile oficiale, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mario Koiviston, şi ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreţinutcordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor, externe, Corneliu Mănescu. ★ în timpul zborului deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o telegramă de salut preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. ★ HELSINKI 1 — Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Finlanda, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a depus luni dimineaţă coroane de flori la monumentul soldatului necunoscut, şi la monumentul fostului preşedinte al ■ Finlandei, Mannerheim, situat în cimitirul Hietaniemi, pe ţărmul Mării Baltice. In sunetele unui marş funebru, intonat de fanfara militară, coroanele sînt purtate de-a lungul aleei străjuite de mesteceni albi la capătul căreia se înalţă — dominînd orizontul — o imensă cruce de marmură neagră. Alături se află monumentul din granit roşu înălţat în memoria lui Mannerheim. Garda militară prezintă onorul. Premierul român, ministrul afacerilor externe şi celelalte personalităţi păstrează un moment de reculegere. ★ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republiciii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a făcut luni dimineaţa o vizită de curtoazie preşedintelui Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, de înţelegere reciprocă, au fost de faţă ministrul afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen, ambasadorul României la (Continuare in pag a 2a) Aspect de la convorbirile oficiale de la Palatul Guvernamental din Helsinki Cu fiecare zi, lucrările din etapa a III-a de pe şantierul de extindere al uzinei de aluminiu Slatina ciştigă în intensitate. In clişeu , montarea fermelor la acoperişul viitoarei turnătorii. Foto : NICU VASILE Eșecul misiunii „F-111-A“ In decurs de numai trei zile, Statele Unite au pierdut două din cele șase avioane de vînătoare-bombardament supersonice cu geometrie variabilă de tipul „F-111- A“, aduse cu două săptămini în urmă la baza aeriană americană de la Takhli (Tailanda) cu scopul de a le experimenta în operaţiunile din Vietnam. După misterioasa dispariţie a unui „F—111—A“ în cursul unui raid de bombardament efectuat asupra teritoriului R.D. Vietnam joia trecută, sîmbătă un al doilea avion de acelaşi tip a fost doborît de forţele de apărare antiaeriană nord-vietnameze din provincia Ha Tay. Pentagonul a confirmat şi cea de-a doua pierdere a unui ,,F—111—A“, menţionînd că el ar fi căzut într-o regiune din nordul Tailandei, după ce a fost atins în cursul unui raid de bombardament la nord de paralela 17°, la care a participat. Subliniind că nu a fost luată încă nici o hotărîre în legătură cu viitorul avioanelor de tipul „F—111“, un purtător de cuvînt al forțelor aeriene ale S.U.A. a făcut cunoscut la Saigon că cele patru avioane „F—111—A“ care au mai rămas în baza aeriană de la Takhir nu vor mai fi folosite în raidurile de bombardament asupra teritoriului R.D. Vietnam.