România Liberă, aprilie 1968 (Anul 26, nr. 7294-7317)

1968-04-02 / nr. 7294

+ Proletari­i din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU In bazinul Poiana Rusc­ăi AU INTRAT ÎN FUNCŢIUNE DOUĂ NOI ABATAJE DE MARE CAPACITATE In bazinul Poiana Ruscăi, de unde se extrage mai mult de jumătate din producţia de minereuri feroase a ţării, au intrat în funcţiune două a­­bataje noi de mare capaci­tate. Concomitent, se lucrea­ză la extinderea galeriilor din cadrul minei noi Ghelar- Est, cu încă 5 km, ca şi la mărirea capacităţilor de ex­tracţie a minei Teliuc-Est, care a atins parametrii de producţie stabiliţi pentru 1969. A crescut gradul de me­canizare la exploatarea Ghe­­lar, prin introducerea în sub­teran a 3 maşini de încărcat de mare capacitate şi a unui screper, fapt care a influen­ţat ridicarea randamentului cu 2—3 tone minereu pe post, în abatajele mecanizate. Lu­crările de dezvoltare şi mo­dernizare a minelor din acest bazin sunt menite să pună în valoare noi rezerve şi să spo­rească producţia, pînă la sfîrşitul cincinalului, cu pes­te 400 000 tone de minereu. (Agerpres) 8°Celsius în sol Semănatul porumbului poate începe • O suprafaţă de peste 3,4 milioane hectare cu porumb • După repetiţia finală, la semnalul agronomilor, o acţiune de anvergură pentru încadrarea generală in perioada optimă agrotehnică! S­e poate spune că, dintre cereale, după grîu, po­rumbul ocupă locul cel mai important în balanţa apro­vizionării populaţiei. El este, în acelaşi timp, un nutreţ spe­cific îndeosebi pentru îngră­­şarea animalelor şi creşterea păsărilor. Şi totodată, un pro­dus care — prin export — poate aduce ţării însemnate re­surse valutare. Multiplele sale întrebuinţări ca şi cererea spo­rită conferă culturii porumbu­lui o importanţă economică deosebită. In această primăvară avem de însămînţat peste 3,4 milioa­ne hectare cu porumb. Cele mai mari suprafeţe revin ju­deţelor Ilfov, Olt, Teleorman, Dolj, Ialomiţa, Timiş şi altora, îndeosebi din sudul şi vestul ţării. Este, desigur, o suprafaţă considerabilă, a cărei însămîn­­ţare în perioada optimă agro­tehnică reclamă, fără exage­rare, o potenţare şi o utilizare maximă a forţelor de care dis­punem, încadrarea în perioa­da optimă agrotehnică, efec­tuarea unor lucrări de calitate obligă ca acum, înainte de de­clanșarea masivă a bătăliei pentru însămînțarea porumbu­lui, să se facă, cu cea mai mare grijă, toate preparativele necesare. Este vorba, în primul rînd, de pregătirea intensă a ogoarelor, de fertilizarea tere­nurilor, de realizarea, la cel mai înalt nivel ■ agrotehnic po­sibil, a­­ patului germinativ. In acest sens, concomitent cu e­­fectuarea însămînţărilor pe ul­timele suprafeţe la sfecla de zahăr, floarea-soarelui etc., mecanizatorii să folosească din plin fiecare zi, fiecare oră fa­vorabilă lucrărilor în cîmp, in scopul grăpării ogoarelor în ve­derea păstrării umidităţii în sol, pentru aplicarea corectă a îngrăşămintelor chimice şi pre­lucrarea operativă a terenuri­lor cu ajutorul polidiscurilor. Sămînţa de hibrizi timpurii, Ing. V. STANCU (Continuare in pag. a 2-a) De cîteva zile, în cooperativele agricole din judeţul Prahova s-a terminat însămînţatul culturilor din prima epocă şi s-a trecut, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., la pre­gătirea terenului destinat culturii porumbului. In clişeu : Pregătirea patului germinativ la unita­tea agricolă din Tătărani. Foto : ION POPOVICI SCRISOARE DESCHISĂ Proliferarea superficialităţii D­upă apariţia „Scrisorii deschise“ din 22 martie, intitulată „Nu numai soarele are pete“, în care erau relatate doar cîteva din gravele lipsuri ce împovărează activitatea Oficiului bucureştean pentru construcţia de locuinţe proprie­tate personală, am primit nenumărate sesizări şi de la alţi cetăţeni, profund nemulţumiţi de stilul de muncă birocratic ce şi-a găsit adăpost la această instituţie. Printre altele, in­ginerul Emil Dobrojean, de la „Electroaparataj“, relata că, văzînd în ce hal se prezintă garsoniera pentru care a plătit corect, s-a gîndit s-o refuze. A primit însă o replică de neîn­chipuit : „N-o vrei, nu-i nimic. Mai sînt cîteva mii de cereri și o vindem numaidecît“. Așa că, volens-nolens, a început în mod practic să „superfurnizeze“ ce era de datoria cons­tructorului. De altfel, despre deficienţele de la Oficiu, împotriva că­rora nimeni nu se gîndeşte să ia cele mai energice măsuri de lichidare a lor, s-a ocupat pe larg şi „Scînteia“ de sîm­bătă 30 martie. Să sperăm că în sfîrşit, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti va trage la răspundere conducerea oficiului. Vreau să subliniez însă în rîndurile de faţă că exemplul negativ de la instituţia bucureşteană n-a rămas din păcate doar în perimetrul său de activitate ci a făcut pui, găsind ogor rodnic de încolţire şi în alte oraşe. Asemenea unei molime, birocratismul şi superficialitatea se proliferează, producînd mari necazuri cetăţenilor. Tocmai de aceea, ţinînd seama de nocivitatea lor, se cere o terapeu­tică radicală. Din Craiova, îmi scrie Ion Vasilescu „deţinător al unei locuinţe proprietate personală“, cum îşi defineşte domnia sa calitatea, care nu e cîtuşi de puţin de invidiat după cum se va vedea. „Bucuroşi de hotărîrea luată de partid şi guvern, eu şi soţia mea, foşti chiriaşi timp de 35 de ani pe la dife­riţi proprietari, am adunat bani, ne-am împrumutat şi la o cămătăreasă (se mai găsesc şi azi asemenea specimene), pen­tru a ne face o locuinţă proprietate personală. Exact după trei luni şi jumătate de întîrziere, am intrat, în sfîrşit în casă. In timpul acesta însă am continuat să plătim chiria la ION MARGINEANU (Continuare in pag. a 5-a) C­opilăria multora dintre noi, trăită acum vreo trei şi patru decenii, păstrează încă amintirea unei mulţimi de­zolate de călători singuratici sau în grup şi despre care pu­blicistica şi literatura au scris totdeauna cu durere. Aşa s-a scris despre moţii plecaţi pe drumurile ţării cu cercuri şi ciubere, aşa s-a scris despre co­­biliţa care frîngea spinarea ce­lor porniţi să vîndă iaurt, stru­guri sau mere. Mai ţineţi minte melopeea „au plecat olteni la coasă“ ? Totdeauna aceste mi­graţii porneau din ţinuturile cele mai sărace ale ţării, dintre colinele de piatră ale Camenei dobrogene, de pe rîpele vîlcene, de pe costişele ţării Moţilor, din viroagele maramureşene. Moţii cîntau cu obidă : Munţii noştri aur poartă Noi cerşim din poartă-n poartă... Atunci cînd printr-o împreju­rare cu totul fericită, doi sau trei la sută dintre copiii ţărani­lor plecau la şcolile oraşelor, cantina lor era traista cu mă­măligă, brînză şi ceapă adusă săptămînal cu spinarea pînă la uşa cvartirului. Caracteristic este, pentru ul­timul sfert de veac, faptul că a­­pariţia şantierelor socialiste a deschis noilor generaţii de ti­neri perspectiva unei masive o­­rientări către o gamă largă de profesii noi, inimaginabile odi­nioară. Este evident un drum lung de la coasă la combină, de la sapă la plugul autotractat, de la tîrnăcop la buldozer şi de la cobiliţă la excavator şi el ex­primă în cifre, dar mai ales în destinele oamenilor, afirmarea impetuoasă a noului în dome­niul orientării profesionale. Des­chizătorii de drumuri au fost tinerii tractorişti ai primelor staţiuni de maşini şi tractoare, tinerii constructori de pe neui­tatele şantiere de la Ceanul Mare, Salva-Vişeu, Lunca Pru­tului, Livezeni, urmaţi de con­structorii uzinelor, termocen­tralelor, oraşelor noi şi combi­natelor risipite de-a lungul ani­lor pretutindeni pe harta pa­triei, de la Victoria la Borzeşti, de la Sadu la Argeş, de la Hu­nedoara la Ovidiu, de la Slatina la Moldova Nouă, de la Işalniţa la Leşu Ursului, zidari, beto­­nişti, şoferi de basculante, dul­gheri de cofraje, electricieni, laboranţi, oţelari şi jurnalişti, laminorişti şi strungari. Profe­siile s-au înmulţit şi diversifi­cat, s-au înmulţit şcolile şi ex­presia „calificat la locul de muncă“ dovedea ritmul unui entuziasm crescînd­ o uriaşă sete de cultură şi de afirmare. Iată acum rezultatele unui sondaj pe care l-am efectuat printre elevii liceului „Traian“ din Turnu-Severin. In teancul celor aproape două sute de fişe primite am găsit numeroase re­latări privind istoria uneia sau alteia din familii, informaţii menite să ilustreze trecerea de la un climat la altul, ambiţia de afirmare şi de a depăşi pro­fesional viaţa părinţilor. Iată cîteva exemple concludente : Sima I. Romică, mărturisindu-şi visul de a deveni inginer silvic, (Continuare In pag. a 2-a) ClNDVA PLECAU OLTENI LA COASL Petru Vintilă Anul XXVI —nr. 7294 Martie 2 aprilie 1968 • 6 pagini 30 bani O nouă staţiune balneo-terapeutică Pe malul lacului Nuntaşi din nord­­estul Dobrogei, se dezvoltă o nouă staţiune balneo-te­rapeutică. Aici se reamenajează o pla­jă, se delimitează locuri de instalare a corturilor pentru turişti etc. Lacul Nuntaşi are un nă­mol fin, sulfurat, negru-cenuşiu, pu­ternic mineralizat, de aceeaşi calitate şi eficienţă tera­peutică cu cel de la Techirghiol. De altfel, întreaga extremitate sudică a complexului de lacuri Razelm-Si­­noe din această zo­nă, cu o salinitate de peste 15 gr./li­­tru, cu ape puţin adinei şi condiţii avantajoase ale re­gimului helioterm, cu cantităţi mari de nămol, îndeosebi în sudul lagunei Sinoe, reprezintă o adevărată rezerva­ţie balneară. Ea este întregită de plaja maritimă de la Chituc, lată de cîţiva kilometri, cu nisip fin asemănă­tor celui de la Ma­maia. In viitor, pe mă­sura extinderii ac­ţiunilor de exploa­tare complexă a a­­cestei regiuni bal­neare, vor fi luate măsuri pentru va­lorificarea ei turis­tică. In planul de activitate al Agen­ţiei O.N.T. din Tul­­cea se prevede ca încă în anul acesta să fie prelungite traseele turistice în această zonă puţin cunoscută pină a­­cum. (Agerpres) Ce împiedică buna aprovizionare a magazinelor săteşti însemnate depăşiri de stocuri de mărfuri se înregistrează­­ nu numai în­ reţeaua comerţului de stat, ci şi în cea a­­ comerţului cooperatist. Ani la rînd s-au acumulat în depo­zitele întreprinderilor comerţului cu ridicata ale cooperaţiei de consum diferite mărfuri, fără a se analiza periodic şi în profun­zime — „sursele“ depăşirilor de stocuri, pentru a se putea lua măsuri operative de redistribuire a unor cantităţi de mărfuri pe teritoriu, de desfacere prin mijloacele prevăzute de dispoziţiile legale (soldări sezoniere, reduceri de preţuri etc.), ca şi de asigurare a necesarului de mărfuri cu prilejul contractări­lor — în special la o serie de sortimente — în funcţie de mă­rimea stocurilor existente. Suită de fascicole pentru specialiştii din I.A. S. Departamentul în­treprinderilor agri­cole de stat, în co­laborare cu Centrul de documentare a­­gricolă a iniţiat e­­ditarea şi difuzarea unei suite perma­nente de fascicole intitulate „Noutăţi“ pentru informarea şefilor de ferme şi a celorlalţi specia­lişti asupra ultime­lor noutăţi pe plan mondial în ştiinţa şi tehnica agricolă. Aceste „noutăţi“, cu apariţie lunară, vor prezenta succint ce­le mai recente şi valoroase studii, ar­ticole şi informaţii apărute în publica­ţii de specialitate. In acest scop, la Centrul de docu­mentare agricolă sunt consultate pes­te 2 300 asemenea publicaţii. Fiecare material va fi nu­merotat, astfel, ca specialiştii să le poată solicita inte­gral, în limba ro­mână sau originală, Centrului de docu­mentare. Primul număr cu­prinde noutăţi în culturile de cîmp, legumicultură, po­micultură, viticul­tură şi zootehnie. (Agerpres) In pag. a 3-a: SPORT * • Pe lungimile de unda ale programului unu!... • „Careul magic" Una din pricipalele „surse“ ale stocărilor de mărfuri peste nece­sar, o constituie modul gre­oi, anevoios de desfăşurare a aprovizionării magazinelor să­teşti. Şi astăzi se poate constata că în timp ce în depozitele în­treprinderilor comerciale ale cooperaţiei de consum (ICOMCOOP-uri) se află im­portante cantităţi de mărfuri, pe reţea se resimte lipsa a di­ferite sortimente de produse a­­limentare şi industriale. Zilele trecute, de pildă, la ma­gazinele 101 şi 118 ale coopera­tivei de consum Mihăileşti, ca şi la băcănia cooperativei din Ulmeni, judeţul Buzău, lipseau unele sortimente de paste făi­noase de consum curent (tăiţei, fidea, macaroane). La magazinul Arţari al cooperativei Ştefăneşti din judeţul Ilfov lipseau bis-MIRCEA SCRIPCA (Continuare in pag. a 2-a) VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI ION GHEORGHE MAURER IN FINLANDA Duminică la amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Hel­sinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de mi­nistrul afacerilor externe, Cor­­n­eliu Mănescu, va face o vi­zită oficială în Finlanda, la in­vitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tova­răşii Ilie Verdeţ,­ prim-vice­­preşedinte al­­ Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Ră­­du­lescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai gu­vernului şi alte persoane ofi­ciale. A fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim ai Finlandei la București. (Agerpres). * HELSINKI 31 — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu şi Mircea S. Ionescu, transmit : După un zbor de a­­proximativ patru ore, avionul special, la bordul căruia se a­­flau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afaceri­lor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seu­­tula. Dominat de­ majestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătoreas­că — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dez­voltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic drapelele de stat ale României şi Finlandei. La coborîrea din avion, oas­peţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Con­siliului de Miniştri al Finlan­dei, Mauno Koivisto, şi de mi­nistrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlan­dez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale ve­nite în întîmpinare : Aarje Simonen, ministrul justiţiei, Vaimo Leskinen, ministrul co­merţului şi industriei, Arjeo Keinonen, comandantul, şef al armatei, Teuvo Aura, preşe­dintele Consiliului municipal al oraşului Helsinki, Lauri Aho, primarul oraşului Hel­sinki,­­precum şi alte persona­lităţi ale vieţii politice finlan­deze. Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Româ­niei la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai agenţiei eco­nomice a ţării noastre în Fin­landa, precum şi Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. . Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi­­corespondenţi ai presei străi­ne. O companie de elită a for­ţelor afrmiate finlandeze a pre­zentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum şi celelalte per­sonalităţi au luat apoi­ loc în maşinile oficiale, îndreptîn­­du-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mario Koiviston, şi ministrul afacerilor externe, Ahti Karja­lainen, s-au întreţinut­­cordial, la o cupă de şampanie, cu pre­şedintele Consiliului­ de Miniş­tri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor, externe, Corneliu Mănescu. ★ în timpul zborului deasu­pra teritoriului Uniunii Sovie­tice, preşedintele­­ Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o tele­gramă de salut preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. ★ HELSINKI 1 — Cu prilejul vizitei oficiale pe care o între­prinde în Finlanda, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Mau­rer, însoţit de ministrul aface­rilor externe, Corneliu Mănes­cu, a depus luni dimineaţă co­roane de flori la monumen­tul soldatului necunoscut, şi la monumentul fostului pre­şedinte al ■ Finlandei, Manner­­heim, situat în cimitirul Hie­­taniemi, pe ţărmul Mării Bal­tice. In sunetele unui marş fu­nebru, intonat de fanfara mi­litară, coroanele sînt purtate de-a lungul aleei străjuite de mesteceni albi la capătul că­reia se înalţă — domi­nînd o­­rizontul — o imensă cruce de marmură neagră. Alături se află monumentul din granit roşu înălţat în memoria­ lui Mannerheim. Garda militară prezintă o­­norul. Premierul român, mi­nistrul afacerilor externe şi celelalte personalităţi păstrea­ză un moment de reculegere. ★ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republiciii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a făcut luni dimi­neaţa o vizită de curtoazie preşedintelui Consiliului de Miniştri al Finlandei,­­ Mauio Koivisto. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă prie­tenească, de înţelegere reci­procă, au fost de faţă minis­trul afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen, ambasadorul României la (Continuare in pag a 2­a) Aspect de la convorbirile oficiale de la Palatul Guvernamental din Helsinki Cu fiecare zi, lucrările din etapa a III-a de pe şantierul de extindere al uzinei de aluminiu Slatina ciştigă în intensitate. In clişeu , mon­tarea fermelor la acoperi­şul viitoarei turnătorii. Foto : NICU VASILE Eșecul misiunii „F-111-A“ In decurs de numai trei zile, Statele Unite au pier­dut două din cele șase avioa­ne de vînătoare-bombarda­­ment supersonice cu geome­trie variabilă de tipul „F-111- A“, aduse cu două săptămini în urmă la baza aeriană a­­mericană de la Takhli (Tai­­landa) cu scopul de a le ex­perimenta în operaţiunile din Vietnam. După misterioasa dispariţie a unui „F—111—A“ în cursul unui raid de bom­bardament efectuat asupra teritoriului R.D. Vietnam joia trecută, sîmbătă un al doilea avion de acelaşi tip a fost doborît de forţele de a­­părare antiaeriană nord-viet­­nameze din provincia Ha Tay. Pentagonul a confirmat şi cea de-a doua pierdere a unui ,,F—111—A“, menţio­­nînd că el ar fi căzut într-o regiune din nordul Tailandei, după ce a fost atins în cursul unui raid de bombardament la nord de paralela 17°, la care a participat. Subliniind că nu a fost lua­tă încă nici o hotărîre în le­gătură cu viitorul avioanelor de tipul „F—111“, un purtă­tor de cuvînt al forțelor ae­riene ale S.U.A. a făcut cu­noscut la Saigon că cele pa­tru avioane „F—111—A“ care au mai rămas în baza aeria­nă de la Takhir nu vor mai fi folosite în raidurile de bombardament asupra terito­riului R.D. Vietnam.

Next