România Liberă, mai 1968 (Anul 26, nr. 7320-7343)

1968-05-04 / nr. 7320

Anul XXVI —nr. 7320 • Sîmbătă 4 mai 1968 • 6 pagini 30 bani Convorbire cu acad. Al. Codarcea preşedintele Comitetului de Stat al Geologiei έn aceste zile, neobo- I siţii cercetători ai “ scoarţei terestre, geo­logii — încadrăm în a­­ceastă denumire generică şi pe confraţii lor din specialită­ţile conexe — au pornit din nou la drum. Destinaţia — şantierele geologice ale anu­lui 1968, un vast teren de in­vestigaţie şi tot atîtea căi po­sibile pentru mult dorita fina­lizare, materializată intr-un singur, dar cît de plin de semnificaţii cuvînt — „zăcă­­mint...“. Convorbirea cu acad.­­ AL. CODARCEA, preşedinte­le Comitetului de Stat al Geo­logiei, îşi propune să prezinte cititorilor ziarului nostru li­niile generale, orientative, ale actualei campanii geologice. — Datorită întinderii sale, o încercare de a fixa chiar foarte general perimetrul pe care se va desfășura cercetarea — ne spune pentru început d-sa — este întrucîtva delicată. Evident însă, nu e imposibilă. Intr-o formulare rezumativă, •se poate spune că echipele de geologi, geofizicieni, hidrologi, pedologi şi topografi se vor deplasa pe întreg teritoriul ţării, în scopul depistării unor noi resurse de substanţe mi­nerale utile, necesare indus­triei. In domeniul hidrocarbo- FL. RADULESCU-BOTICA (Continuare în pag. a 2-a) In laboratorul de microscopie electronică a Institutului de biologie al Academiei, fizicia­nul principal Cornel Dumitru examinînd virusuri, secţiuni de plante şi spori pentru studiul comparativ al metabolismului de efort la om şi animale. Rodnica activitate a partidu­lui nostru după cel de-al IX-lea Congres şi Conferinţa Naţiona­lă, a fost recent îmbogăţită şi adîncită prin dezbaterile şi ho­­tărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din­­22—25 aprilie a.c., privi­toare la cîteva domenii esen­ţiale de activitate şi de viaţă social-politică a poporului ro­mân. Am urmărit cu un interes deosebit efortul de îmbunătă­ţire, de perfecţionare, la nive­lul cerinţelor de perspectivă ale economiei şi culturii româ­neşti, a uneia dintre reţelele sociale fundamentale de for­mare instructiv-educativă a ge­neraţiilor noi : învăţămîntul de toate gradele. A fost amplu dezbătută problema deosebit de actuală a rezolvării operative, competente a cererilor şi sesi­zărilor oamenilor muncii. Poli­tica externă a partidului şi sta­tului nostru a fost de asemenea, obiectul unei importante ho­­tărîri care afirmă încă o dată dorinţa poporului român de a-şi aduce contribuţia la stabilirea unei atmosfere de pace şi coexistenţă între state, la în­tărirea coeziunii dintre parti­dele comuniste şi muncitoreşti. Dezbaterile şi hotărîrile ple­narei C.C. al P.C.R. în legătu­ră cu reabilitarea activiştilor supuşi în trecut represiunilor nedrepte, abuzive, criminale, din partea unor cadre cu munci de răspundere, au constituit un moment de puternică relevare a forţei şi tăriei moral-politice a partidului, a înaltului său simţ de responsabilitate în faţa poporului pe care-l conduce şi în faţa istoriei însăşi, a profundului său respect pen­tru adevăr şi dreptate. Reabilitarea lui Lucreţiu Pă­­trăşcanu, Ştefan Foriş şi a al­tor activişti cinstiţi ai partidu­lui, fii devotaţi ai poporului român, constituie un mare act de justiţie. Acest act a fost realizat de partid, însufleţit de nobilele idealuri ale umanismu­lui socialist, de ideea adevă­rului deplin pus în slujba apă­rării demnităţii omului. Ca cetăţean şi ca jurist îmi alătur voinţa, voinţei partidu­lui şi poporului nostru, de con­damnare a oricăror practici a­­buzive şi ilegale din trecut. De asemenea, consider că este de datoria noastră a tuturor, şi a juriştilor în special, de a milita de pe poziţiile legalităţii socialiste, pentru ca libertatea şi onoarea oricărui om cinstit să nu mai poată fi vreodată periclitate, pentru ca legile sta­tului nostru să fie respectate cu sfinţenie de toţi cetăţenii, indiferent de locul pe care îl deţine fiecare în ierarhia so­cială. Ca jurist, nu voi şovăi nici­odată să servesc legile noastre socialiste, neabătut, în litera şi în spiritul lor profund uma­nist. ION BOGACEANU preşedintele Tribunalului judeţean Argeş invâtâmintiti universitar la un înalt nivel Am urmărit şi studiat cu interes deosebit documentele plenarei C.C. al P.C.R. şi cu­vîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea acti­vului de partid din Capitală. Din ansamblul hotărîrilor a­­doptate se desprinde grija permanentă pe care o mani­festă conducerea noastră de partid pentru dezvoltarea con­tinuă a învățămîn­tului, pentru formarea de cadre de specia­litate pentru toate sectoarele de activitate. Ca membru al corpului di­dactic, consider aceste hotărîri de importanţă vitală în mun­ca noastră de pregătire temei­nică, de înarmare a tineretu­lui nostru cu cele mai înain­tate cunoştinţe de specialitate, pentru formarea unei concep­ţii ştinţifice despre lume, des­pre viaţă. Conf. univ. VASILE CUCU Facultatea de Geologie- Geografie (Continuare în pag. a 2-a) CUVlNTUL ÎNTREGULUI POPOR Aprobare şi adeziune unanimă faţă de hotăririle Plenarei C.G. al P.C.R. In litera şi spiritul profund umanist al legilor noastre socialiste metro­­­, a­tare prin... promo­vare? A­şa e la şah. Pentru a te apăra cînd eşti în pri­mejdie, muţi pionul. Şi, fără ca mişcarea să constituie o garanţie pentru înlăturarea situaţiei critice, ea oferă pen­tru moment o şansă. Aşa e la şah, dar în viaţa socială ? într-o întreprindere lucru­rile mergeau prost, direc­torul, ocupînd de mai mulţi ani această funcţie, se do­vedise la un moment dat depăşit de răspunderi, insufi­cient de stăpîn pe munca de coordonare, avînd autoritatea ştirbită în faţa oamenilor din pricina unor defecte persona­le şi a unei comportări discu­tabile, în situaţia creată, men­ţinerea lui în acelaşi post con­stituia un şaht la adresa bu­nului mers al întreprinderii PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 2-a) N SCRISOARE DESCHISĂ Tovarăşul Costică joacă... Zorba , puţini poeţi şi-au acordat lira pentru a închina madrigaluri farmecului nopţilor bucureştene. Şi nu puţini compozitori au făurit în ceasurile de inspiraţie şi de linişte (vă rog să reţineţi acest ultim cu­vînt, de linişte) cîntece dedicate aceluiaşi subiect: „Nopţi cu lună-n Bucureşti“ sau „Hai să-ţi arăt Bucureştiu­l noaptea“, fiind doar două din nenumăratele exemple. Intr-adevăr, ce poate fi mai romantic ca o plimbare sub teii înfloriţi, foşnind înfioraţi parcă de emoţie, sub pulberea de argint a lunii, ce poate fi mai îmbietor la visare, decît imaginea marelui oraş, acoperit de faldu­rile discrete ale tăcerii şi ale odihnei. Dar cum puiul nu-şi arată niciodată marea dragoste pen­tru proţapul frigării, nici stridenţele oraşului nu fac casă bună cu madrigalul şi cu melodia. De aceea, rîndurile „Scri­sorii deschise“ vor încerca să pledeze din nou pentru respectarea unui drept al fiecărui cetăţean al frumoa­sei noastre capitale: liniştea. Căci odată cu nopţile de farmec ale primăverii, au răbufnit cu şi mai multă viru­lenţă toate zgomotele imaginabile şi inimaginabile, aten­­tînd la timpanele bieţilor locatari, treziţi înspăimîntaţi din somn, mai abitir decit Conu Leonida al lui Caragi­­ale, îmi scrie economistul Alexandru Zamfiropol din Dru­mul Taberei: „îmi place şi mie veselia şi-i înţeleg foarte bine pe cei ce organizează petreceri familiare la sfîrșit ION MARGINEANU (Continuare în pag. a 3-a) POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU 1000 000 de tricotaje in plus La fabrica de ciorapi şi tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamţ a fost dat parţial în folosinţă un nou corp de fabrica­ţie cu patru nivele. Aici se vor produce anual cir­ca 1 000 000 bucăţi tri­­cotaje­ tip lină pentru îmbrăcăminte. Noua ha­lă de tricotaj — de unde vă prezentăm o imagi­ne — este dotată cu mașini circulare de tri­cotat cu diametru mare, avind caracteristici la nivelul tehnicii actuale. Foto : AGERPRES Proletari "din toate ţările, uniți-vă ! Lectură în parc. Foto: GEORGE STOICA Tovarăşul Mae Ceauşescu a primit pe N’Famara Keita, membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Democratic Guineea, ministrul schimburilor din Guineea Vineri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului­ Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe N’Famara Keita, membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Democratic Guineez, ministrul schimburilor din Guineea, care se află în vizită în ţara noastră în fruntea unei dele­gaţii economice guvernamen­tale. La primire a luat parte tov. Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării economice între cele două ţări şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale ac­tuale. (Agerpres). In pag. a 2-a: Primul trimestru pe cîteva şantiere de construcţii-montaj Sunt asigurate condiţiile pentru punerea în funcţi­une la termen a obiectivelor? în Editura politică a apărut: Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 22-25 aprilie 1968 Cuprins Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la în­cheierea dezbaterilor pri­vind dezvoltarea învăţă­­mîntului de cultură gene­rală, profesional, tehnic şi superior în Republica So­cialistă România. Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la compoziţia partidului, la întărirea con­tinuă a rîndurilor sale şi intensificarea activităţii de educare a comuniştilor. Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi ob­­şteşti privind examinarea şi rezolvarea scrisorilor, sesizărilor şi cererilor oa­menilor muncii. Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la u­­nele probleme­ actuale ale activităţii internaţionale a Partidului Comunist Ro­mân. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Co­munist Român cu privire la reabilitarea unor acti­viști de partid. Lucrarea a apărut în ti­raj de masă. Imaginea de mai sus a fost surprinsă in oraşul italian Modena, în timpul unei demonstraţii a agricultorilor care au cerut să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei a­­griculturii ţării. Asemenea acţiuni au avut loc şi în alte oraşe ale Italiei, cu care prilej s-a amintit între altele, din nou faptul că, datorită crizei agricole, masive cantităţi de portocale au fost distruse în Sicilia iar 36 000 quintale de conopidă la Marche, pe coasta Adriaticei, pentru a se men­ţine preţurile.­­In legătură cu problemele pe care le ridică agricultura în relaţiile dintre ţările Pieţei comune citiţi în pagina a şasea comentariul zilei: „După eşecul de la Lu­xemburg). Excelenţei Sale Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Vă mulţumesc foarte sincer dumneavoastră, precum şi Con­siliului de Stat, pentru urările dumneavoastră de bine cu oca­zia aniversării mele. Regina IULIANA ACELAŞI OM In două ipostaze -f­­iecăruia­ dintre noi îi­­ vine foarte greu să -l înţeleagă şi să explice dublarea de comportament a cuiva.. ...Mă aflam, bunăoară, la sediul organizaţiei de partid a unei întreprinderi clujene. O femeie în vîrstă, cu o figură obosită de om care a muncit din greu o viaţă în­treagă, încerca să explice ceva despre băiatul său, mai­stru în întreprindere, mai mult scuzînd decît acuzînd. „Ştiţi, nu-l am decît pe el, bărbatu-meu a plecat şi m-a lăsat cînd era mic. L-am crescut cum am putut, că uşor nu a fost... Cînd era atîtica, spunea că o să aibă el grijă de mine și eu l-am crezut și mă bucuram. Acum mă ajută vecinii, sunt oameni miloşi. Am f­ost la el odată și m-a lovit. Dar era beat. N-a ştiut ce face. Eu nu­­e-am supă­rat, l-am iertat, am uitat... Dar nu despre asta am vrut să vă spun, ci de nevasta lui. Are şi un copil. O bate, nu-i duce banii acasă, vine beat. Poate vorbiţi cu el, poate-i spuneţi aşa, ,să se mai astîmpere, să-şi vadă de casă... E aşa drăguţ copilul lui... E cam temător acum, şi plînge cind vine tată-su acasă şi se uită speriat şi-l roagă să n-o mai bată pe mamă-sa. De-aia, vă rog, nici pentru nevastă-sa, că ea e mare şi rabdă, că-i fe­meie şi că aşa ni-i dat nouă... dar copilul, e mereu speriat şi tremură şi tresare şi se scoală noaptea plîngînd“... Maistrul S.N. nu a tresă­rit niciodată speriat. Cu lip­suri, cu necazuri uneori, a a trecut prin copilărie, şi ti­nereţe, ocrotit de căldura unei femei care a dat totul pentru el. Privirea lui nu a fost niciodată înfricoşată, nopţile lui nu au cunoscut zbuciumul coşmarului care să-l facă să se trezească strigînd şi agăţîndu-se dis­perat de gîtul mamei. Din fotografia aflată pe panoul de la intrarea principală a fabricii. S.N. te priveşte se­meţ. Bănuieşti privind foto­grafia, şi te convingi vorbind cu el, o anumită încrîncenare, o anumită îndîrjire. Durita­tea răspunsurilor la între­bări este cu greu stăpînită şi-ţi repetă ca o placă la tot ceea ce-i spui: „Aveţi ceva să-mi reproşaţi pentru com­portarea mea în fabrică ?, Nu muncesc bine .“ — Nu, oricît am căuta în ultimul timp nu am avea ce-i reproşa — ne-a spus se­cretarul de partid. De altfel, poza lui la panoul de onoare nu a fost pusă pentru ochii lui frumoşi. — Şi înainte de „ultimul timp?“. După primul salariu luat, cînd a venit de la școala profesională, s-a îm­bătat criţă. Nu i s-a permis să intre în fabrică, iar în­tr-o adunare a lor, tinerii l-au criticat foarte aspru. Nu i s-a permis nici să fie brutal, nici să vorbească murdar, intr-un cuvînt a fost PETRU ISPAS (Continuare în pag. a 5-a)

Next