România Liberă, mai 1968 (Anul 26, nr. 7320-7343)
1968-05-04 / nr. 7320
Anul XXVI —nr. 7320 • Sîmbătă 4 mai 1968 • 6 pagini 30 bani Convorbire cu acad. Al. Codarcea preşedintele Comitetului de Stat al Geologiei În aceste zile, neobo- I siţii cercetători ai “ scoarţei terestre, geologii — încadrăm în această denumire generică şi pe confraţii lor din specialităţile conexe — au pornit din nou la drum. Destinaţia — şantierele geologice ale anului 1968, un vast teren de investigaţie şi tot atîtea căi posibile pentru mult dorita finalizare, materializată intr-un singur, dar cît de plin de semnificaţii cuvînt — „zăcămint...“. Convorbirea cu acad. AL. CODARCEA, preşedintele Comitetului de Stat al Geologiei, îşi propune să prezinte cititorilor ziarului nostru liniile generale, orientative, ale actualei campanii geologice. — Datorită întinderii sale, o încercare de a fixa chiar foarte general perimetrul pe care se va desfășura cercetarea — ne spune pentru început d-sa — este întrucîtva delicată. Evident însă, nu e imposibilă. Intr-o formulare rezumativă, •se poate spune că echipele de geologi, geofizicieni, hidrologi, pedologi şi topografi se vor deplasa pe întreg teritoriul ţării, în scopul depistării unor noi resurse de substanţe minerale utile, necesare industriei. In domeniul hidrocarbo- FL. RADULESCU-BOTICA (Continuare în pag. a 2-a) In laboratorul de microscopie electronică a Institutului de biologie al Academiei, fizicianul principal Cornel Dumitru examinînd virusuri, secţiuni de plante şi spori pentru studiul comparativ al metabolismului de efort la om şi animale. Rodnica activitate a partidului nostru după cel de-al IX-lea Congres şi Conferinţa Naţională, a fost recent îmbogăţită şi adîncită prin dezbaterile şi hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din22—25 aprilie a.c., privitoare la cîteva domenii esenţiale de activitate şi de viaţă social-politică a poporului român. Am urmărit cu un interes deosebit efortul de îmbunătăţire, de perfecţionare, la nivelul cerinţelor de perspectivă ale economiei şi culturii româneşti, a uneia dintre reţelele sociale fundamentale de formare instructiv-educativă a generaţiilor noi : învăţămîntul de toate gradele. A fost amplu dezbătută problema deosebit de actuală a rezolvării operative, competente a cererilor şi sesizărilor oamenilor muncii. Politica externă a partidului şi statului nostru a fost de asemenea, obiectul unei importante hotărîri care afirmă încă o dată dorinţa poporului român de a-şi aduce contribuţia la stabilirea unei atmosfere de pace şi coexistenţă între state, la întărirea coeziunii dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. Dezbaterile şi hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. în legătură cu reabilitarea activiştilor supuşi în trecut represiunilor nedrepte, abuzive, criminale, din partea unor cadre cu munci de răspundere, au constituit un moment de puternică relevare a forţei şi tăriei moral-politice a partidului, a înaltului său simţ de responsabilitate în faţa poporului pe care-l conduce şi în faţa istoriei însăşi, a profundului său respect pentru adevăr şi dreptate. Reabilitarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Foriş şi a altor activişti cinstiţi ai partidului, fii devotaţi ai poporului român, constituie un mare act de justiţie. Acest act a fost realizat de partid, însufleţit de nobilele idealuri ale umanismului socialist, de ideea adevărului deplin pus în slujba apărării demnităţii omului. Ca cetăţean şi ca jurist îmi alătur voinţa, voinţei partidului şi poporului nostru, de condamnare a oricăror practici abuzive şi ilegale din trecut. De asemenea, consider că este de datoria noastră a tuturor, şi a juriştilor în special, de a milita de pe poziţiile legalităţii socialiste, pentru ca libertatea şi onoarea oricărui om cinstit să nu mai poată fi vreodată periclitate, pentru ca legile statului nostru să fie respectate cu sfinţenie de toţi cetăţenii, indiferent de locul pe care îl deţine fiecare în ierarhia socială. Ca jurist, nu voi şovăi niciodată să servesc legile noastre socialiste, neabătut, în litera şi în spiritul lor profund umanist. ION BOGACEANU preşedintele Tribunalului judeţean Argeş invâtâmintiti universitar la un înalt nivel Am urmărit şi studiat cu interes deosebit documentele plenarei C.C. al P.C.R. şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea activului de partid din Capitală. Din ansamblul hotărîrilor adoptate se desprinde grija permanentă pe care o manifestă conducerea noastră de partid pentru dezvoltarea continuă a învățămîntului, pentru formarea de cadre de specialitate pentru toate sectoarele de activitate. Ca membru al corpului didactic, consider aceste hotărîri de importanţă vitală în munca noastră de pregătire temeinică, de înarmare a tineretului nostru cu cele mai înaintate cunoştinţe de specialitate, pentru formarea unei concepţii ştinţifice despre lume, despre viaţă. Conf. univ. VASILE CUCU Facultatea de Geologie- Geografie (Continuare în pag. a 2-a) CUVlNTUL ÎNTREGULUI POPOR Aprobare şi adeziune unanimă faţă de hotăririle Plenarei C.G. al P.C.R. In litera şi spiritul profund umanist al legilor noastre socialiste metro, atare prin... promovare? Aşa e la şah. Pentru a te apăra cînd eşti în primejdie, muţi pionul. Şi, fără ca mişcarea să constituie o garanţie pentru înlăturarea situaţiei critice, ea oferă pentru moment o şansă. Aşa e la şah, dar în viaţa socială ? într-o întreprindere lucrurile mergeau prost, directorul, ocupînd de mai mulţi ani această funcţie, se dovedise la un moment dat depăşit de răspunderi, insuficient de stăpîn pe munca de coordonare, avînd autoritatea ştirbită în faţa oamenilor din pricina unor defecte personale şi a unei comportări discutabile, în situaţia creată, menţinerea lui în acelaşi post constituia un şaht la adresa bunului mers al întreprinderii PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 2-a) N SCRISOARE DESCHISĂ Tovarăşul Costică joacă... Zorba , puţini poeţi şi-au acordat lira pentru a închina madrigaluri farmecului nopţilor bucureştene. Şi nu puţini compozitori au făurit în ceasurile de inspiraţie şi de linişte (vă rog să reţineţi acest ultim cuvînt, de linişte) cîntece dedicate aceluiaşi subiect: „Nopţi cu lună-n Bucureşti“ sau „Hai să-ţi arăt Bucureştiul noaptea“, fiind doar două din nenumăratele exemple. Intr-adevăr, ce poate fi mai romantic ca o plimbare sub teii înfloriţi, foşnind înfioraţi parcă de emoţie, sub pulberea de argint a lunii, ce poate fi mai îmbietor la visare, decît imaginea marelui oraş, acoperit de faldurile discrete ale tăcerii şi ale odihnei. Dar cum puiul nu-şi arată niciodată marea dragoste pentru proţapul frigării, nici stridenţele oraşului nu fac casă bună cu madrigalul şi cu melodia. De aceea, rîndurile „Scrisorii deschise“ vor încerca să pledeze din nou pentru respectarea unui drept al fiecărui cetăţean al frumoasei noastre capitale: liniştea. Căci odată cu nopţile de farmec ale primăverii, au răbufnit cu şi mai multă virulenţă toate zgomotele imaginabile şi inimaginabile, atentînd la timpanele bieţilor locatari, treziţi înspăimîntaţi din somn, mai abitir decit Conu Leonida al lui Caragiale, îmi scrie economistul Alexandru Zamfiropol din Drumul Taberei: „îmi place şi mie veselia şi-i înţeleg foarte bine pe cei ce organizează petreceri familiare la sfîrșit ION MARGINEANU (Continuare în pag. a 3-a) POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU 1000 000 de tricotaje in plus La fabrica de ciorapi şi tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamţ a fost dat parţial în folosinţă un nou corp de fabricaţie cu patru nivele. Aici se vor produce anual circa 1 000 000 bucăţi tricotaje tip lină pentru îmbrăcăminte. Noua hală de tricotaj — de unde vă prezentăm o imagine — este dotată cu mașini circulare de tricotat cu diametru mare, avind caracteristici la nivelul tehnicii actuale. Foto : AGERPRES Proletari "din toate ţările, uniți-vă ! Lectură în parc. Foto: GEORGE STOICA Tovarăşul Mae Ceauşescu a primit pe N’Famara Keita, membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Democratic Guineea, ministrul schimburilor din Guineea Vineri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe N’Famara Keita, membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Democratic Guineez, ministrul schimburilor din Guineea, care se află în vizită în ţara noastră în fruntea unei delegaţii economice guvernamentale. La primire a luat parte tov. Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării economice între cele două ţări şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. (Agerpres). In pag. a 2-a: Primul trimestru pe cîteva şantiere de construcţii-montaj Sunt asigurate condiţiile pentru punerea în funcţiune la termen a obiectivelor? în Editura politică a apărut: Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 22-25 aprilie 1968 Cuprins Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la încheierea dezbaterilor privind dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală, profesional, tehnic şi superior în Republica Socialistă România. Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la compoziţia partidului, la întărirea continuă a rîndurilor sale şi intensificarea activităţii de educare a comuniştilor. Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti privind examinarea şi rezolvarea scrisorilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii. Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la unele probleme actuale ale activităţii internaţionale a Partidului Comunist Român. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la reabilitarea unor activiști de partid. Lucrarea a apărut în tiraj de masă. Imaginea de mai sus a fost surprinsă in oraşul italian Modena, în timpul unei demonstraţii a agricultorilor care au cerut să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei agriculturii ţării. Asemenea acţiuni au avut loc şi în alte oraşe ale Italiei, cu care prilej s-a amintit între altele, din nou faptul că, datorită crizei agricole, masive cantităţi de portocale au fost distruse în Sicilia iar 36 000 quintale de conopidă la Marche, pe coasta Adriaticei, pentru a se menţine preţurile.In legătură cu problemele pe care le ridică agricultura în relaţiile dintre ţările Pieţei comune citiţi în pagina a şasea comentariul zilei: „După eşecul de la Luxemburg). Excelenţei Sale Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Vă mulţumesc foarte sincer dumneavoastră, precum şi Consiliului de Stat, pentru urările dumneavoastră de bine cu ocazia aniversării mele. Regina IULIANA ACELAŞI OM In două ipostaze -fiecăruia dintre noi îi vine foarte greu să -l înţeleagă şi să explice dublarea de comportament a cuiva.. ...Mă aflam, bunăoară, la sediul organizaţiei de partid a unei întreprinderi clujene. O femeie în vîrstă, cu o figură obosită de om care a muncit din greu o viaţă întreagă, încerca să explice ceva despre băiatul său, maistru în întreprindere, mai mult scuzînd decît acuzînd. „Ştiţi, nu-l am decît pe el, bărbatu-meu a plecat şi m-a lăsat cînd era mic. L-am crescut cum am putut, că uşor nu a fost... Cînd era atîtica, spunea că o să aibă el grijă de mine și eu l-am crezut și mă bucuram. Acum mă ajută vecinii, sunt oameni miloşi. Am fost la el odată și m-a lovit. Dar era beat. N-a ştiut ce face. Eu nue-am supărat, l-am iertat, am uitat... Dar nu despre asta am vrut să vă spun, ci de nevasta lui. Are şi un copil. O bate, nu-i duce banii acasă, vine beat. Poate vorbiţi cu el, poate-i spuneţi aşa, ,să se mai astîmpere, să-şi vadă de casă... E aşa drăguţ copilul lui... E cam temător acum, şi plînge cind vine tată-su acasă şi se uită speriat şi-l roagă să n-o mai bată pe mamă-sa. De-aia, vă rog, nici pentru nevastă-sa, că ea e mare şi rabdă, că-i femeie şi că aşa ni-i dat nouă... dar copilul, e mereu speriat şi tremură şi tresare şi se scoală noaptea plîngînd“... Maistrul S.N. nu a tresărit niciodată speriat. Cu lipsuri, cu necazuri uneori, a a trecut prin copilărie, şi tinereţe, ocrotit de căldura unei femei care a dat totul pentru el. Privirea lui nu a fost niciodată înfricoşată, nopţile lui nu au cunoscut zbuciumul coşmarului care să-l facă să se trezească strigînd şi agăţîndu-se disperat de gîtul mamei. Din fotografia aflată pe panoul de la intrarea principală a fabricii. S.N. te priveşte semeţ. Bănuieşti privind fotografia, şi te convingi vorbind cu el, o anumită încrîncenare, o anumită îndîrjire. Duritatea răspunsurilor la întrebări este cu greu stăpînită şi-ţi repetă ca o placă la tot ceea ce-i spui: „Aveţi ceva să-mi reproşaţi pentru comportarea mea în fabrică ?, Nu muncesc bine .“ — Nu, oricît am căuta în ultimul timp nu am avea ce-i reproşa — ne-a spus secretarul de partid. De altfel, poza lui la panoul de onoare nu a fost pusă pentru ochii lui frumoşi. — Şi înainte de „ultimul timp?“. După primul salariu luat, cînd a venit de la școala profesională, s-a îmbătat criţă. Nu i s-a permis să intre în fabrică, iar într-o adunare a lor, tinerii l-au criticat foarte aspru. Nu i s-a permis nici să fie brutal, nici să vorbească murdar, intr-un cuvînt a fost PETRU ISPAS (Continuare în pag. a 5-a)