România Liberă, mai 1968 (Anul 26, nr. 7320-7343)

1968-05-04 / nr. 7320

„România liberă” nr. 7320 — 4.V.1968 — pag. a 2-a Primul trimestru pe citeva şantiere de construcţii-montaj Sunt asigurate condiţiile pentru punerea în funcţiune la termen a obiectivelor ? # între „asalt“ şi... vînt de liniştire # „Maladii“ cronice şi germenii lor#Uite planul, nu e planul!©Construcţiile social-culturale, o „cenuşăreasă“? Amploarea sarcinilor de investiţii din 1968 constă în realizarea unui volum de investiţii şi punerea în funcţiu­ne a unor fonduri fixe în valoare de peste 58 miliarde lei, care, prin destinaţia lor, sunt decisive pentru atingerea obiectivelor actualului plan cincinal. Evident că acest pro­gram vast cere o execuţie ritmică a lucrărilor încă din primele luni ale anului. Cifra de 20,4 reprezentînd media procentuală a volumului de lucrări de construcţii-montaj realizat în primul trimestru apare din acest punct de ve­dere ca un succes şi o consemnăm şi noi ca atare. Dar o cifră şi mai ales o medie nu poate dezvălui ea singură ritmul de execuţie care dacă pe unele şantiere a dus la avansuri, pe altele a generat rămîneri în urmă. Combinatul chimic­ Rîmnicu-Vîlcea Prima capacitate, cea de so­dă caustică, trebuie să intre în funcţiune la 30 iunie. La ali­mentarea cu apă, obiectiv care condiţionează intrarea în producţie se execută etan­­şeizări, lucrări de instalaţii, de­nivelare şi drumuri. Ha­lele de electroliză, de demi­­neralizare apă, de uscare clor se află în faza finisajelor dar aceste lucrări cer încă un volum mare de muncă. Rit­mul lucrărilor este intensificat de apropierea termenului final, care va putea fi respectat nu­mai ce preţul unor eforturi deosebite. De unde şi „asaltul“ acestor zile pe şantier. De ce s-a ajuns aici? „Pentru că — ne arată economista M. Darie de la sucursala Băncii de In­vestiţii şi ing. şef E. Biristei­­că, d­in partea beneficiarului , utilajele tehnologice nu au fost furnizate la timp şantie­rului. Cauze? Lansarea tîrzie a ofertelor de către M.C.E., a re­partiţiilor de către ministerele de resort la unităţile din ţară sau, pur şi simplu, ne­­respectarea de către acestea (U.C.M.M.A. Bocşa, Uzina de utilaj chimic Ploieşti) a obliga­ţiilor contractuale“. Ca o replică la „asaltul“ de la sodă caustică, la celelalte o­­biective cu termenul mai înde­părtat de punere în funcţiune (dar tot anul acesta!), se simte adierea unui deloc justificat „vînt de liniştire“. Altfel, cum se explică cele 107 şi cele 120 tone de utilaje nemontate la instalaţia de policlorură de vi­nil şi respectiv la cea de al­coolt­oxe ? Sau faptul că la u­­nitatea de insecticide planul pe primul trimestru s-a realizat doar în proporţie de 45 la su­tă? Cît priveşte ministerele care execută lucrări conexe, la cea care trebuia predată de Ministerul Comunicaţiilor la sfîrşitul anului trecut încă se... lucrează iar racordul de cale ferată şi extinderea sta­ţiei de călători aveau termen la 30 iunie 1967 dar... cine ştie cînd vor fi gata (poate ştie to­tuşi Ministerul Căilor Fera­te!). Pe şantierele de construcţii din judeţul Bihor în 1968 urmează a fi dat în folosinţă un număr de 24 obiective economice şi so­cial-culturale. Bilanţul primu­lui trimestru­ s-a realizat pe judeţ aproape 21 la sută din planul anual ca urmare a unui ritm accelerat al lucrărilor pe şantierele de investiţii ale în­treprinderii judeţene de e­­lectricitate, întreprinderii mi­niere din Oradea, ale Fabricii „Solidaritatea“ etc. Acestea sunt exemplele pozitive, dar,­ din păcate, mai există şi al­tele. Un ritm lent se constată pe şantierele Fabricii de zahăr, Fabricii de mobilă şi Comple­xului de sere legumicole. Cau­zele? Existenţa unor „restan­ţe“ în aprovizionarea cu ma­teriale (furnizori: I.R.U.M.-Va­­tra Dornei, „Crişana“-Oradea, ,,Dacia“-Ploieşti), lipsa utilaje­lor şi forţei de muncă ce tre­buiau să fie asigurate de că­tre constructor, necontractarea utilajelor tehnologice sau con­tractarea lor în termene neco­relate cu montajul. Cum se ve­de, nimic nou, aceleaşi „ma­ladii“ cronice, aceleaşi puncte nevralgice din alţi ani, care nici anul acesta nu au fost... vindecate. Iar, după cum ne arată Grigoriu Borz, director adjunct al sucursalei judeţene a Băncii de Investiţii, 8 uni­tăţi beneficiare ale unor fon­duri de construcţii-montaj, în valoare de 18,7 milioane lei în 1968, n-au consumat în perioa­da primului trimestru nici un ban. Aşa apare eşalonarea ne­raţională şi neritmică a lucră­rilor, aşa apar germenii viitoa­relor „maladii". Fabrica de plăci fibrolemnoase din cadrul C.I.L.­Focşani Conform studiului tehnico­­economic, execuţia lucrărilor a fost eşalonată de-a lungul a trei ani, termenul de punere în funcţiune fiind trimestrul IV al anului 1969. „Anul trecut — ne declara Emil Huţanu, di­rectorul sucursalei judeţene a Băncii de Investiţii — s-a rea­lizat jumătate din volumul de lucrări. In loc ca planul pe 1968 să fie majorat cu nereali­­zările anului trecut, el este mai mic cu circa 8 milioane lei faţă de prevederile S.T.E. Iar anul acesta...“ In primul trimestru s-a realizat 10 la sută din planul anual. Curios este că se susţine de către conducerea întreprinderii nr. 7 Galaţi, care reprezintă prin şantierul 703 pe constructor, că planul pe trimestrul I a fost îndeplinit. Care plan? Cel „restructurat“ în luna martie, cînd s-a văzut că sarcinile ini­ţiale nu pot fi realizate. Un fel de „uite planul, nu e pla­nul“. Acest „hocus-pocus“ în­cearcă să acopere încărcarea cu anticipaţie chiar, a unui principiu de bază în activita­tea de construcţii: ritmicita­tea. El nu poate însă să „ca­mufleze“ întîrzierea cu care produce (la jumătate din ca­pacitate!) staţia de preparare a betoanelor, lipsa de organi­zare pe şantier, a forţei de muncă, slaba asistenţă tehnică. Colectivului întreprinderii nr. 7 Galaţi i s-a acordat pentru prima oară execuţia unui o­­biectiv de o asemenea pro­porţie. Un veritabil „examen“. Care nu se dă însă numai în „sesiune“. Ci în fiecare zi. Construcţiile sociale culturale în judeţul Argeş Fondurile de investiţii pla­nificate pe anul 1968 pentru construcţii social-culturale a­­ting valoarea de circa 22,8 milioane lei. Pe lingă lucră­rile neterminate şi nepuse în funcţiune în anul pre­cedent, cum ar fi: dispensarul din Piteşti, alimentarea cu apă a spitalului din Călineşti, casa de copii şcolari din Cîm­­pulung s-au adăugat noi lu­crări: maternitatea de 150 locuri la Curtea de Argeş, li­ceul şi internatul de 185 locuri, la Cîmpulung, şcoala generală cu 8 săli de clasă în localitatea Schitu-Goleşti. Modul în care au demarat lucrările dovedeşte însă ace­laşi dezinteres ca şi anul tre­cut, atît din partea beneficia­rului, Consiliul popular al ju­deţului, cît şi din partea celor două unităţi de construcţii: I.I.P.C. şi Trustul de construc­ţii Argeş. Altfel cum se expli­că marile întîrzieri în asigura­rea documentaţiilor de execu­ţie la majoritatea obiectivelor, deficienţele în aprovizionarea cu materiale (în special cără­midă, cherestea, oţel beton), în asigurarea forţei de muncă etc.? Să ne mai mirăm atunci că, după cum ne arăta Ion Dragomir, economist la sucur­sala judeţeană a Băncii de In­vestiţii, beneficiarul acceptă cu uşurinţă decalarea terme­nelor de predare, considerîn­d că aceste obiective „pot să mai aştepte“? In faţa acestei ten­dinţe se ridică întrebarea: cît timp vor mai fi considerate construcţiile social-culturale o „cenuşăreasă“, pînă cînd se va perpetua lipsa de răspundere pentru predarea lor la termen? ROMAGRICOLA“ o nouă întreprindere a economiei . Fiind re­cent înfiinţată, întreprinderea de stat pentru comerţul exte­rior „Romagri­­cola“ de sub îndrumarea şi controlul Con­siliului Supe­rior al Agricul­turii, este mai puţin cunoscu­tă. De aceea ne-ar interesa să menţionaţi, mai întâi, ca­­re-i sînt prin­cipalele carac­teristici ? — Trecerea u­­nor activităţi de export — import de la Ministerul Comerţului Exte­rior la Consiliul Superior al Agri­culturii permite o perfecţionare a organizării în a­­cest însemnat sec­tor de activitate. In primul rînd se va putea realiza o corelare mai ope­rativă între exi­genţa sporită a pieţelor externe în privinţa calită­ţii sortimentelor, modului de pre­zentare a produ­selor şi a promp­titudinii în livrări pe de o parte şi adaptarea produc-Interviu cu ing. Mircea Bădica director coordonator al întreprinderii de stat pentru comerţul exterior , „Romagricola“­ţiei pe de altă parte. O aseme­nea adaptare ra­pidă se realizează cel mai bine a­­tunci cînd se prac­tică sistemul de export direct­, cînd răspunderea în a­­cest domeniu re­vine chiar organi­zaţiilor economice producătoare. De­partamentul în­treprinderilor a­­gricole de stat şi Uniunea Naţiona­lă a Cooperative­lor Agricole de Producţie, ţinînd seama de „pulsul“ pieţei externe vor putea să adînceas­­că specializarea producţiei în uni­tăţile care comer­cializează produ­sele respective, să-şi concentreze în mod deosebit atenţia pentru a creşte eficienţa e­­conomică a ex­portului. — Care sunt produsele care fac obiectul tranzacţiilor de export-import ? — întreprinde­rea „Romagrico­la“ a fost autori­zată să exporte a­­nimale vii, carne bacon, ouă, miere, vinuri îmbutelia­te şi vărsate, ma­terial săditor şi seminţe, preluînd sarcina de coor­donator şi pentru alţi producători sau beneficiari in­terni care livrea-­ ză produse simi­lare. Totodată, vom efectua im­portul de făinuri proteice, biosti­­mulatori, anima­le şi păsări, se­minţe, material săditor, medica­mente de uz vete­rinar, instrumen­te de uz zooteh­nic şi veterinar şi alte produse simi­lare atît pentru necesităţile Con­siliului Superior al Agriculturii cît şi pentru organi­zaţiile subordona­te altor organe centrale sau con­siliilor populare. Aşa cum s-a desprins din ancheta noastră, sarcinile pri­mului trimestru nu au fost privite, pe unele şantiere cu suficient simţ de răspundere. Este necesar ca şi în aceste cazuri eforturile să se îndrepte pe linia redresării activi­tăţii de construcţii, a recuperării rămînerilor în urmă pe baza identificării la timp şi a soluţionării cu maximum de operativitate a tuturor problemelor ce se ridică. Con­tractarea utilajelor tehnologice şi asigurarea lor in termene corespunzătoare montajului va putea asigura efectuarea probelor tehnologice şi atingerea scopului final : pu­nerea în funcţiune la termen a capacităţilor de produc­ţie planificate. Şi, în trimestrul XI există astfel de terme­ne. De aici, necesitatea respectării obligaţiilor contrac­tuale de către întreprinderile furnizoare. Iar alături de capacităţile de producţie, trebuie să-şi găsească locul şi obiectivele social-culturale ale acestui an, care răspund şi ele unui scop principal: creşterea nivelului de trai al poporului nostru. Ing. C. VRÂNCEANU, M. IONIŢA, C. AZOITH, V. LAZAR ORIZONT GEOLOGIC (Urmare din pag. 1) rilor, formaţii complexe de specialişti vor lucra în acest an în bazinul Transilvaniei, în depresiunile învecinate ei şi în Subcarpaţi. Carpaţii Orientali — sectoarele Valea Vaserului, Mestecăniş, Săpînţa, unitatea Eruptivului Nou din Munţii Căliman şi Harghita — pre­cum şi Carpaţii Meridionali — zona Braşov, la Poiana Măru­lui, şi Munţii Făgăraş — vor constitui frontul geografic al cercetărilor întreprinse pentru descoperirea unor noi rezerve de minereuri neferoase. Pentru bauxită, materie primă de bază a industriei moderne, se vor efectua prospecţiuni geo­logice în Munţii Pădurea Cra­iului,­ perimetrul Vîrful Meri­­şor — Valea Albioarei. In fine, pentru minereurile auro-ar­­gentifere, vom mai aminti Munţii Lotrului şi Munţii Me­taliferi iar pentru metalele rare şi disperse Cristalinul Carpaţilor Orientali —­ Munţii Paring, Vulcan şi ai Gilăului. — Activitatea pentru spori­rea rezervelor cunoscute este însoţită, firesc, de cea dedicată studiului ştiinţific. Din acest punct de vedere care este, în rezumat, agenda obiectivelor propuse ? — In cursul acestui an se va încheia lucrarea „Harta ge­ologică a României“ — la sca­ra 1 1 200 000 —, care, în 50 de foi, prezintă toate cunoştinţele acumulate pînă acum în legă­tură cu subsolul ţării. Lucra­rea va fi prezentată la cel de-al XXIII-lea Congres inter­naţional de geologie care va avea loc, în august, la Praga. La Institutul Geologic şi cel de Geofizică aplicată mai sunt 1­968 în lucru „Harta de soluri­“, „Harta hidrogeologică“, atlase, hărţi magnetice şi gravime­trice — de mare utilitate pen­tru prospectarea zăcămintelor — şi încă multe altele, în afa­ra acestei activităţi cartogra­fice, institutele de cercetare ştiinţifică au un bogat plan de studii, circumscriind o largă tematică şi vizînd toate unită­ţile structurale ale teritoriului ţării.­­ Specificitatea zăcăminte­lor descoperite impune şi ela­borarea unor metode de prepa­rare adecvate, deseori origi­nale. — Este cunoscut că unele minereuri din ţara noastră se caracterizează printr-o struc­tură complexă şi asociere foar­te fină ceea ce face dificilă valorificarea lor. De aceea, pe linia îmbunătăţirii tehnologii­lor actuale, studiem un proce­deu nou de flotaţie — cu aer degajat din soluţie — care, scontări» va conduce la rezul­tate mult mai bune decît flo­­taţia clasică. Avînd şi un ca­racter fundamental, aceste cercetări sunt urmărite cu in­teres şi în străinătate. Alte preocupări se referă la găsirea soluţiilor tehnologice pentru valorificarea unor noi surse de aluminiu, altele decît ba­uxita. In legătură cu introdu­cerea în circuitul economic a unor noi materii prime pen­tru diferitele ramuri industri­ale sunt în curs cercetări privind industria ceramică și a sticlei. O mare parte din cercetările noastre urmăresc stabilirea căilor de valorifi­care economică a zăcăminte­lor nou puse în evidenţă de cercetările geologice, cum sunt cele de fier de la Delniţa şi Băişoara, de minereuri com­plexe şi cuprifere de la Sasca­ Montană şi Luncşoara, cele de grafit de pe Valea Olteţului etc. După cum vedeţi se poate vorbi cu deplin temei despre un bogat an geologic. Rezul­tatele acestui vast program de activitate care cuprinde toate etapele cunoaşterii geologice — cercetare ştiinţifică, pros­pecţiune, explorare — vor contribui nemijlocit la mărirea bazei de materii prime utile industriei, la creșterea efici­enței economice a prelucrării lor. FLORIN RADULESCU-BOTICA Medicina în ajutorul pisciculturii L­aboratorul de ihtiopato­­logie din cadrul Institu­tului de cercetări şi pro­iectări piscicole acordă o aten­ţie deosebită prevenirii şi combaterii bolilor la peşti, în vederea asigurării unei stări sanitare bune a efectivului piscicol. Activitatea este ori­entată spre depistarea şi diag­nosticarea stărilor maladive şi spre studiul bolilor infecto­contagioase şi de invazie, atît în apele naturale, cît şi în cele amenajate. Dintre bolile studiate locul central l-a ocupat hidropizia infecţioasă a crapului. Cerce­tările de laborator pentru sta­bilirea agentului patogen, co­relate cu cercetarea chimică pe teren şi de cunoaştere a factorilor ecologici care deter­mină declanşarea şi evoluţia bolii au dus la experimenta­rea şi aplicarea pe scară in­dustrială a unei metode efi­ciente de combatere a hidro­­piziei infecţioase. La Fabrica de maşi­ii-unelte şi agregate din Bucureşti se acordă o mare atenţie controlului tehnic de calitate. Este o activitate la care contribuie — pe lingă cei ce au în mod special această menire — şi alte cadre tehnice din uzină, în imaginea noastră ing. Niţă Dumitru, metalurgul şef (dreap­ta), împreună cu reglorul Gh. Nicolae controlează ghidajele maşinilor-unelte ce au fost supuse că­­lirii superficiale prin curenţi de înaltă frecvenţă. Cuvîntul întregului popor Aprobare şi adeziune unanimă faţă de htăririle Plenarei C.C. al P.C.R. Un prilej de analiză critică a muncii noastre Comitetul executiv al Con­siliului popular al Municipiu­lui Oradea a studiat cu o de­osebită atenţie documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R., exprimindu-şi deplina lui adeziune la hotărîrile lua­te. Un prilej de analiză criti­că a muncii noastre a"consti­tuit-o dezbaterea în Plenara C.C. al P.C.R. a activităţii or­ganelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti pri­vind examinarea şi rezolvarea scrisorilor, sesizărilor , şi cere­rilor oamenilor muncii. Şi la Comitetul executiv al Consiliului popular al Muni­cipiului Oradea vin zilnic zeci de oameni în audienţă, se pri­mesc zilnic sute de scrisori, cereri, sesizări, faţă de care — aşa cum se arată în documen­tele plenarei — trebuie să a­­vem o atitudine de solicitudi­ne, de grijă şi preocupare pentru rezolvarea lor, pentru primirea şi discutarea cu ce­tăţenii într-un spirit tovără­şesc, astfel încît nimeni să nu plece din sediul nostru ne­mulţumit Ca să se poată face o ima­gine a fluxului de cetăţeni la comitetul executiv al Consi­liului popular Municipal Ora­dea, ţin­ să arăt că în trimes­trul I al acestui an au venit în audienţă 700 de oameni ai muncii, iar alţi aproape 600 au trimis scrisori. Studiind cu răspundere organizarea primi­rii cetăţenilor şi răspunsurile ce se dau la scrisorile cetăţe­nilor, noi am constatat defici­enţe la unele servicii — siste­matizare şi arhitectură, spaţiu locativ etc. — cazuri de for­malism, întîrzieri nejustificate, ceea ce a determinat comite­tul executiv să ia noi măsuri pentru îmbunătăţirea muncii pe acest ţărim. Astfel, s-a tre­cut la analiza pe servicii a fe­lului cum se lucrează cu scri­sorile oamenilor muncii şi s-au întărit cu cadre serviciile de­ficitare, în aşa fel încît fiecare scrisoare sau cerere să poată fi rezolvată la faţa locului în strînsă colaborare cu petiţio­narul. Problema scrisorilor s-a dez­bătut amplu şi în­tr-o adunare cu toţi salariaţii, luîndu-se a­­titudine concretă împotriva celor care încalcă normele le­gale în rezolvarea lor, care nu se ocupă cu simţ de răspun­dere de fiecare petiţie. S-a re­vizuit programul audienţelor care s-au organizat astfel, încît zilnic un membru cu funcţie de răspundere al comitetului executiv să aibă primiri, ne­­uitîndu-se a se prevedea şi accesul cetăţenilor la Consiliul popular, după amiază, înlătu­­rîndu-se practica primirilor limitate. Aceste programe au fost afişate şi în cartiere, aşa încît oamenii să fie informaţi direct, scuti­ndu-i de drumuri inutile pînă la sediul consiliu­lui popular. Suntem­ hotărîţi să întărim şi mai mult munca noastră cu scrisorile, să primim cu toată atenţia pe fiecare cetăţean, să manifestăm interes şi preocu­pare pentru doleanţele oame­nilor muncii, răspunzînd cu grijă şi competenţă la proble­mele pe care le ridică, încre­derii ce ne-au acordat-o. GH. DEME secretarul comitetului executiv al Consiliului popular municipal Oradea învăţământul universitar la un înalt nivel (Urmare din pag. 1) Trebuie depuse în acest scop eforturi sporite pentru culti­varea prin cursurile noastre, a concepţiei materialist-dia­­lectice, pentru dezvoltarea pa­siunii şi dragostei faţă de muncă, faţă de patria noastră socialistă, încrederea faţă de viitorul luminos spre care ne conduce cu fermitate şi în­ţelepciune partidul nostru co­munist. Pentru aceasta se cere din partea noastră, aşa cum se sub­liniază şi în documentele elaborate, o activitate mai vie, permanentă, în mijlocul studenţilor, o îndrumare efi­cientă în tot timpul anilor de studii şi mai ales realizarea unor­ cursuri de înalt nivel ştiinţific. Măsurile adoptate sînt de actualitate deosebită în des­făşurarea procesului instruc­­tiv-educativ din ţara noastră. Realizarea lor impune răspun­deri sporite din partea corpu­lui didactic al învăţămîntului superior, o contribuţie mai susţinută în lichidarea lipsu­rilor manifestate, lipsuri ana­lizate cu un înalt spirit de exis‘­genţă de către tovarăşul Nicolae Ceauşesc­U, de către plenara G.C. al P.C.R. îmi exprim toată satisfacţia faţă de măsurile adoptate în acest domeniu şi alături de colegii mei voi milita cu şi mai multă hotărîre pentru îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere ce ne revin. Conf. univ. VASILE CUCU Facultatea de Geologie-Geo­grafie Retrogradare prin... promovare?? (Urmare din pag. 1) însăşi. Şi atunci s-a găsit so­luţia mutării pionului. Unde ? Oriunde ? ...dar într-un post în care mutarea disciplina­ră să nu aibă tenta unei sancţiuni profesionale. Deli­cateţe umană­­şi argumente de ordin moral pe deplin lăudabile şi absolut nece­sare cînd e vorba de un om. Dar oare într-atît de ge­neros necesare, incit să propulseze sancţionatul în postul de inginer-şef de pro­ducţie al altei unităţi mai im­portante ? Este adevărat, la prima ve­dere chiar şi acest post re­prezenta o retrogradare , sub aspectul încadrării — de la primul om pe schemă deve­nea al patrulea sau al cin­­celea —, şi sub aspectul re­muneraţiei materiale — sala­riul i se reducea, de aseme­nea. Deci, o retrogradare ad­ministrativă. Dar ca impor­tanţă şi valoare a muncii în sfera de producţie a întregu­lui sector? Este suficient de spus că o greşeală a sa in conducerea primei unităţi ar fi avut repercusiuni în pro­ducţia de ambalaje, în timp ce greşelile comise în cel de-al doilea post au atras refuzul unor, importante şi valoroase mărfuri la export. Am dat acest exemplu doar pentru că el ridică o ches­tiune de principiu care, în multe domenii de activitate, a fost adesea privită prin prisme deformante şi rezolva­tă prin subterfugii diploma­tice , folosirea cadrelor în funcţie de canoanele strict ad­ministrative, şi nu în raport cu cerinţele locului de muncă şi ale sectorului în ansamblul său.­ Un post mai mic, dar într-o sferă cheie, poate fi mai important decît unul su­prem, dar într-un sector anexă. Acordarea unei func­ţii nu trebuie judecată aşadar exclusiv după atributele ierar­hice şi materiale pe care le atrage, ci după ponderea pe care o ocupă şi o determină în ansamblul muncii. In decursul anilor, diverse ramuri de activitate ne-au oferit suficiente exemple de oameni care, mutaţi dintr-o unitate ca necorespunzători profesional, au fost aduşi ca... corespunzători în trust, în di­recţia generală, în minister , pentru a coordona şi în­druma mai multe unităţi, de genul celei în care ei înşişi n-au făcut faţă. Prin relaţii, din argumente imediat uma­nitare, din condescendenţă sau delicateţe prost înţeleasă, aceşti oameni au fost retro­gradaţi prin... promovare — făcîndu-se un deserviciu in­finit mai mare şi producţiei şi lor înşile. Mai devreme sau mai tîrziu însă, capa­citatea profesională tot şi-a spus cuvîntul — dar, pînă atunci, cu cîte prejudicii? Este adevărat, valoarea profe­sională nu este înscrisă nici în diplome, nici în cărţi de vizită, nici în certificate de bună purtare — ea apare viu, pregnant şi decisiv doar în procesul muncii şi în relaţiile de muncă, şi pînă la proba contrarie... Dar cînd proba contrarie există, concretizată de nenu­mărate ori, fără posibilitate de dubiu sau eroare — prin ce mai este atunci justificată încercarea de­ a persevera în ciuda tuturor evidenţelor ? Fără să­ aibă pregătirea co­respunzătoare, un contabil şef s-a plimbat cu funcţia după el prin trei unităţi ale indus­triei de panificaţie. De fie­care dată s-a dovedit neco­respunzător, de fiecare dată a creat probleme sub aspect profesional, de fiecare dată a fost mutat disciplinar — dar de fiecare dată, potrivit ace­luiaşi refren „pericol de mat? — muţi pionul!“ a reapărut în altă parte, tot ca contabil şef şi tot cu derogare ! Oare să fi fost el într-adevăr unicul, neînlocuibilul, incomparabi­lul ? Departe de aşa ceva, cu atît mai mult cu cît în aceeaşi meserie profesează oameni foarte competenţi şi foarte capabili, unii dintre ei tineri care de abia aşteaptă să-şi găsească un cîmp adecvat de manifestare, de realizare a propriei capacităţi, de afirma­re a propriei personalităţi, de promovare a unui real spirit novator. De ce să nu le fie acordat lor un credit, cel puţin egal cu... discreditul do­­bîndit de celălalt ? La nici una din situaţiile amintite nu am dat nume, pentru că nu cazuistica ne-a interesat în rîndurile de faţă,­­ci problema de principiu, a folosirii cadrelor în raport cu nevoile sociale — problemă de o deosebită importanţă în momentul de faţă cînd îmbu­nătăţirea formelor şi meto­delor de conducere în întrea­ga viaţă socială trebuie să-şi găsească cele mai potrivite şi judicioase rezolvări. Rezol­vări născute după cerinţele înnoitoare ale anului 1968 —­ şi nu după regulile de strategie şi tactică ale jo­­cului în care, dacă „e peri­col de mat ? —■ muţi pionul!“» Aşa e DOAR la şah. FIA RADULESCU

Next