România Liberă, mai 1968 (Anul 26, nr. 7320-7343)
1968-05-04 / nr. 7320
„România liberă” nr. 7320 — 4.V.1968 — pag. a 2-a Primul trimestru pe citeva şantiere de construcţii-montaj Sunt asigurate condiţiile pentru punerea în funcţiune la termen a obiectivelor ? # între „asalt“ şi... vînt de liniştire # „Maladii“ cronice şi germenii lor#Uite planul, nu e planul!©Construcţiile social-culturale, o „cenuşăreasă“? Amploarea sarcinilor de investiţii din 1968 constă în realizarea unui volum de investiţii şi punerea în funcţiune a unor fonduri fixe în valoare de peste 58 miliarde lei, care, prin destinaţia lor, sunt decisive pentru atingerea obiectivelor actualului plan cincinal. Evident că acest program vast cere o execuţie ritmică a lucrărilor încă din primele luni ale anului. Cifra de 20,4 reprezentînd media procentuală a volumului de lucrări de construcţii-montaj realizat în primul trimestru apare din acest punct de vedere ca un succes şi o consemnăm şi noi ca atare. Dar o cifră şi mai ales o medie nu poate dezvălui ea singură ritmul de execuţie care dacă pe unele şantiere a dus la avansuri, pe altele a generat rămîneri în urmă. Combinatul chimic Rîmnicu-Vîlcea Prima capacitate, cea de sodă caustică, trebuie să intre în funcţiune la 30 iunie. La alimentarea cu apă, obiectiv care condiţionează intrarea în producţie se execută etanşeizări, lucrări de instalaţii, denivelare şi drumuri. Halele de electroliză, de demineralizare apă, de uscare clor se află în faza finisajelor dar aceste lucrări cer încă un volum mare de muncă. Ritmul lucrărilor este intensificat de apropierea termenului final, care va putea fi respectat numai ce preţul unor eforturi deosebite. De unde şi „asaltul“ acestor zile pe şantier. De ce s-a ajuns aici? „Pentru că — ne arată economista M. Darie de la sucursala Băncii de Investiţii şi ing. şef E. Biristeică, din partea beneficiarului , utilajele tehnologice nu au fost furnizate la timp şantierului. Cauze? Lansarea tîrzie a ofertelor de către M.C.E., a repartiţiilor de către ministerele de resort la unităţile din ţară sau, pur şi simplu, nerespectarea de către acestea (U.C.M.M.A. Bocşa, Uzina de utilaj chimic Ploieşti) a obligaţiilor contractuale“. Ca o replică la „asaltul“ de la sodă caustică, la celelalte obiective cu termenul mai îndepărtat de punere în funcţiune (dar tot anul acesta!), se simte adierea unui deloc justificat „vînt de liniştire“. Altfel, cum se explică cele 107 şi cele 120 tone de utilaje nemontate la instalaţia de policlorură de vinil şi respectiv la cea de alcooltoxe ? Sau faptul că la unitatea de insecticide planul pe primul trimestru s-a realizat doar în proporţie de 45 la sută? Cît priveşte ministerele care execută lucrări conexe, la cea care trebuia predată de Ministerul Comunicaţiilor la sfîrşitul anului trecut încă se... lucrează iar racordul de cale ferată şi extinderea staţiei de călători aveau termen la 30 iunie 1967 dar... cine ştie cînd vor fi gata (poate ştie totuşi Ministerul Căilor Ferate!). Pe şantierele de construcţii din judeţul Bihor în 1968 urmează a fi dat în folosinţă un număr de 24 obiective economice şi social-culturale. Bilanţul primului trimestru s-a realizat pe judeţ aproape 21 la sută din planul anual ca urmare a unui ritm accelerat al lucrărilor pe şantierele de investiţii ale întreprinderii judeţene de electricitate, întreprinderii miniere din Oradea, ale Fabricii „Solidaritatea“ etc. Acestea sunt exemplele pozitive, dar, din păcate, mai există şi altele. Un ritm lent se constată pe şantierele Fabricii de zahăr, Fabricii de mobilă şi Complexului de sere legumicole. Cauzele? Existenţa unor „restanţe“ în aprovizionarea cu materiale (furnizori: I.R.U.M.-Vatra Dornei, „Crişana“-Oradea, ,,Dacia“-Ploieşti), lipsa utilajelor şi forţei de muncă ce trebuiau să fie asigurate de către constructor, necontractarea utilajelor tehnologice sau contractarea lor în termene necorelate cu montajul. Cum se vede, nimic nou, aceleaşi „maladii“ cronice, aceleaşi puncte nevralgice din alţi ani, care nici anul acesta nu au fost... vindecate. Iar, după cum ne arată Grigoriu Borz, director adjunct al sucursalei judeţene a Băncii de Investiţii, 8 unităţi beneficiare ale unor fonduri de construcţii-montaj, în valoare de 18,7 milioane lei în 1968, n-au consumat în perioada primului trimestru nici un ban. Aşa apare eşalonarea neraţională şi neritmică a lucrărilor, aşa apar germenii viitoarelor „maladii". Fabrica de plăci fibrolemnoase din cadrul C.I.L.Focşani Conform studiului tehnicoeconomic, execuţia lucrărilor a fost eşalonată de-a lungul a trei ani, termenul de punere în funcţiune fiind trimestrul IV al anului 1969. „Anul trecut — ne declara Emil Huţanu, directorul sucursalei judeţene a Băncii de Investiţii — s-a realizat jumătate din volumul de lucrări. In loc ca planul pe 1968 să fie majorat cu nerealizările anului trecut, el este mai mic cu circa 8 milioane lei faţă de prevederile S.T.E. Iar anul acesta...“ In primul trimestru s-a realizat 10 la sută din planul anual. Curios este că se susţine de către conducerea întreprinderii nr. 7 Galaţi, care reprezintă prin şantierul 703 pe constructor, că planul pe trimestrul I a fost îndeplinit. Care plan? Cel „restructurat“ în luna martie, cînd s-a văzut că sarcinile iniţiale nu pot fi realizate. Un fel de „uite planul, nu e planul“. Acest „hocus-pocus“ încearcă să acopere încărcarea cu anticipaţie chiar, a unui principiu de bază în activitatea de construcţii: ritmicitatea. El nu poate însă să „camufleze“ întîrzierea cu care produce (la jumătate din capacitate!) staţia de preparare a betoanelor, lipsa de organizare pe şantier, a forţei de muncă, slaba asistenţă tehnică. Colectivului întreprinderii nr. 7 Galaţi i s-a acordat pentru prima oară execuţia unui obiectiv de o asemenea proporţie. Un veritabil „examen“. Care nu se dă însă numai în „sesiune“. Ci în fiecare zi. Construcţiile sociale culturale în judeţul Argeş Fondurile de investiţii planificate pe anul 1968 pentru construcţii social-culturale ating valoarea de circa 22,8 milioane lei. Pe lingă lucrările neterminate şi nepuse în funcţiune în anul precedent, cum ar fi: dispensarul din Piteşti, alimentarea cu apă a spitalului din Călineşti, casa de copii şcolari din Cîmpulung s-au adăugat noi lucrări: maternitatea de 150 locuri la Curtea de Argeş, liceul şi internatul de 185 locuri, la Cîmpulung, şcoala generală cu 8 săli de clasă în localitatea Schitu-Goleşti. Modul în care au demarat lucrările dovedeşte însă acelaşi dezinteres ca şi anul trecut, atît din partea beneficiarului, Consiliul popular al judeţului, cît şi din partea celor două unităţi de construcţii: I.I.P.C. şi Trustul de construcţii Argeş. Altfel cum se explică marile întîrzieri în asigurarea documentaţiilor de execuţie la majoritatea obiectivelor, deficienţele în aprovizionarea cu materiale (în special cărămidă, cherestea, oţel beton), în asigurarea forţei de muncă etc.? Să ne mai mirăm atunci că, după cum ne arăta Ion Dragomir, economist la sucursala judeţeană a Băncii de Investiţii, beneficiarul acceptă cu uşurinţă decalarea termenelor de predare, considerînd că aceste obiective „pot să mai aştepte“? In faţa acestei tendinţe se ridică întrebarea: cît timp vor mai fi considerate construcţiile social-culturale o „cenuşăreasă“, pînă cînd se va perpetua lipsa de răspundere pentru predarea lor la termen? ROMAGRICOLA“ o nouă întreprindere a economiei . Fiind recent înfiinţată, întreprinderea de stat pentru comerţul exterior „Romagricola“ de sub îndrumarea şi controlul Consiliului Superior al Agriculturii, este mai puţin cunoscută. De aceea ne-ar interesa să menţionaţi, mai întâi, care-i sînt principalele caracteristici ? — Trecerea unor activităţi de export — import de la Ministerul Comerţului Exterior la Consiliul Superior al Agriculturii permite o perfecţionare a organizării în acest însemnat sector de activitate. In primul rînd se va putea realiza o corelare mai operativă între exigenţa sporită a pieţelor externe în privinţa calităţii sortimentelor, modului de prezentare a produselor şi a promptitudinii în livrări pe de o parte şi adaptarea produc-Interviu cu ing. Mircea Bădica director coordonator al întreprinderii de stat pentru comerţul exterior , „Romagricola“ţiei pe de altă parte. O asemenea adaptare rapidă se realizează cel mai bine atunci cînd se practică sistemul de export direct, cînd răspunderea în acest domeniu revine chiar organizaţiilor economice producătoare. Departamentul întreprinderilor agricole de stat şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, ţinînd seama de „pulsul“ pieţei externe vor putea să adîncească specializarea producţiei în unităţile care comercializează produsele respective, să-şi concentreze în mod deosebit atenţia pentru a creşte eficienţa economică a exportului. — Care sunt produsele care fac obiectul tranzacţiilor de export-import ? — întreprinderea „Romagricola“ a fost autorizată să exporte animale vii, carne bacon, ouă, miere, vinuri îmbuteliate şi vărsate, material săditor şi seminţe, preluînd sarcina de coordonator şi pentru alţi producători sau beneficiari interni care livrea- ză produse similare. Totodată, vom efectua importul de făinuri proteice, biostimulatori, animale şi păsări, seminţe, material săditor, medicamente de uz veterinar, instrumente de uz zootehnic şi veterinar şi alte produse similare atît pentru necesităţile Consiliului Superior al Agriculturii cît şi pentru organizaţiile subordonate altor organe centrale sau consiliilor populare. Aşa cum s-a desprins din ancheta noastră, sarcinile primului trimestru nu au fost privite, pe unele şantiere cu suficient simţ de răspundere. Este necesar ca şi în aceste cazuri eforturile să se îndrepte pe linia redresării activităţii de construcţii, a recuperării rămînerilor în urmă pe baza identificării la timp şi a soluţionării cu maximum de operativitate a tuturor problemelor ce se ridică. Contractarea utilajelor tehnologice şi asigurarea lor in termene corespunzătoare montajului va putea asigura efectuarea probelor tehnologice şi atingerea scopului final : punerea în funcţiune la termen a capacităţilor de producţie planificate. Şi, în trimestrul XI există astfel de termene. De aici, necesitatea respectării obligaţiilor contractuale de către întreprinderile furnizoare. Iar alături de capacităţile de producţie, trebuie să-şi găsească locul şi obiectivele social-culturale ale acestui an, care răspund şi ele unui scop principal: creşterea nivelului de trai al poporului nostru. Ing. C. VRÂNCEANU, M. IONIŢA, C. AZOITH, V. LAZAR ORIZONT GEOLOGIC (Urmare din pag. 1) rilor, formaţii complexe de specialişti vor lucra în acest an în bazinul Transilvaniei, în depresiunile învecinate ei şi în Subcarpaţi. Carpaţii Orientali — sectoarele Valea Vaserului, Mestecăniş, Săpînţa, unitatea Eruptivului Nou din Munţii Căliman şi Harghita — precum şi Carpaţii Meridionali — zona Braşov, la Poiana Mărului, şi Munţii Făgăraş — vor constitui frontul geografic al cercetărilor întreprinse pentru descoperirea unor noi rezerve de minereuri neferoase. Pentru bauxită, materie primă de bază a industriei moderne, se vor efectua prospecţiuni geologice în Munţii Pădurea Craiului, perimetrul Vîrful Merişor — Valea Albioarei. In fine, pentru minereurile auro-argentifere, vom mai aminti Munţii Lotrului şi Munţii Metaliferi iar pentru metalele rare şi disperse Cristalinul Carpaţilor Orientali — Munţii Paring, Vulcan şi ai Gilăului. — Activitatea pentru sporirea rezervelor cunoscute este însoţită, firesc, de cea dedicată studiului ştiinţific. Din acest punct de vedere care este, în rezumat, agenda obiectivelor propuse ? — In cursul acestui an se va încheia lucrarea „Harta geologică a României“ — la scara 1 1 200 000 —, care, în 50 de foi, prezintă toate cunoştinţele acumulate pînă acum în legătură cu subsolul ţării. Lucrarea va fi prezentată la cel de-al XXIII-lea Congres internaţional de geologie care va avea loc, în august, la Praga. La Institutul Geologic şi cel de Geofizică aplicată mai sunt 1968 în lucru „Harta de soluri“, „Harta hidrogeologică“, atlase, hărţi magnetice şi gravimetrice — de mare utilitate pentru prospectarea zăcămintelor — şi încă multe altele, în afara acestei activităţi cartografice, institutele de cercetare ştiinţifică au un bogat plan de studii, circumscriind o largă tematică şi vizînd toate unităţile structurale ale teritoriului ţării. Specificitatea zăcămintelor descoperite impune şi elaborarea unor metode de preparare adecvate, deseori originale. — Este cunoscut că unele minereuri din ţara noastră se caracterizează printr-o structură complexă şi asociere foarte fină ceea ce face dificilă valorificarea lor. De aceea, pe linia îmbunătăţirii tehnologiilor actuale, studiem un procedeu nou de flotaţie — cu aer degajat din soluţie — care, scontări» va conduce la rezultate mult mai bune decît flotaţia clasică. Avînd şi un caracter fundamental, aceste cercetări sunt urmărite cu interes şi în străinătate. Alte preocupări se referă la găsirea soluţiilor tehnologice pentru valorificarea unor noi surse de aluminiu, altele decît bauxita. In legătură cu introducerea în circuitul economic a unor noi materii prime pentru diferitele ramuri industriale sunt în curs cercetări privind industria ceramică și a sticlei. O mare parte din cercetările noastre urmăresc stabilirea căilor de valorificare economică a zăcămintelor nou puse în evidenţă de cercetările geologice, cum sunt cele de fier de la Delniţa şi Băişoara, de minereuri complexe şi cuprifere de la Sasca Montană şi Luncşoara, cele de grafit de pe Valea Olteţului etc. După cum vedeţi se poate vorbi cu deplin temei despre un bogat an geologic. Rezultatele acestui vast program de activitate care cuprinde toate etapele cunoaşterii geologice — cercetare ştiinţifică, prospecţiune, explorare — vor contribui nemijlocit la mărirea bazei de materii prime utile industriei, la creșterea eficienței economice a prelucrării lor. FLORIN RADULESCU-BOTICA Medicina în ajutorul pisciculturii Laboratorul de ihtiopatologie din cadrul Institutului de cercetări şi proiectări piscicole acordă o atenţie deosebită prevenirii şi combaterii bolilor la peşti, în vederea asigurării unei stări sanitare bune a efectivului piscicol. Activitatea este orientată spre depistarea şi diagnosticarea stărilor maladive şi spre studiul bolilor infectocontagioase şi de invazie, atît în apele naturale, cît şi în cele amenajate. Dintre bolile studiate locul central l-a ocupat hidropizia infecţioasă a crapului. Cercetările de laborator pentru stabilirea agentului patogen, corelate cu cercetarea chimică pe teren şi de cunoaştere a factorilor ecologici care determină declanşarea şi evoluţia bolii au dus la experimentarea şi aplicarea pe scară industrială a unei metode eficiente de combatere a hidropiziei infecţioase. La Fabrica de maşiii-unelte şi agregate din Bucureşti se acordă o mare atenţie controlului tehnic de calitate. Este o activitate la care contribuie — pe lingă cei ce au în mod special această menire — şi alte cadre tehnice din uzină, în imaginea noastră ing. Niţă Dumitru, metalurgul şef (dreapta), împreună cu reglorul Gh. Nicolae controlează ghidajele maşinilor-unelte ce au fost supuse călirii superficiale prin curenţi de înaltă frecvenţă. Cuvîntul întregului popor Aprobare şi adeziune unanimă faţă de htăririle Plenarei C.C. al P.C.R. Un prilej de analiză critică a muncii noastre Comitetul executiv al Consiliului popular al Municipiului Oradea a studiat cu o deosebită atenţie documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R., exprimindu-şi deplina lui adeziune la hotărîrile luate. Un prilej de analiză critică a muncii noastre a"constituit-o dezbaterea în Plenara C.C. al P.C.R. a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti privind examinarea şi rezolvarea scrisorilor, sesizărilor , şi cererilor oamenilor muncii. Şi la Comitetul executiv al Consiliului popular al Municipiului Oradea vin zilnic zeci de oameni în audienţă, se primesc zilnic sute de scrisori, cereri, sesizări, faţă de care — aşa cum se arată în documentele plenarei — trebuie să avem o atitudine de solicitudine, de grijă şi preocupare pentru rezolvarea lor, pentru primirea şi discutarea cu cetăţenii într-un spirit tovărăşesc, astfel încît nimeni să nu plece din sediul nostru nemulţumit Ca să se poată face o imagine a fluxului de cetăţeni la comitetul executiv al Consiliului popular Municipal Oradea, ţin să arăt că în trimestrul I al acestui an au venit în audienţă 700 de oameni ai muncii, iar alţi aproape 600 au trimis scrisori. Studiind cu răspundere organizarea primirii cetăţenilor şi răspunsurile ce se dau la scrisorile cetăţenilor, noi am constatat deficienţe la unele servicii — sistematizare şi arhitectură, spaţiu locativ etc. — cazuri de formalism, întîrzieri nejustificate, ceea ce a determinat comitetul executiv să ia noi măsuri pentru îmbunătăţirea muncii pe acest ţărim. Astfel, s-a trecut la analiza pe servicii a felului cum se lucrează cu scrisorile oamenilor muncii şi s-au întărit cu cadre serviciile deficitare, în aşa fel încît fiecare scrisoare sau cerere să poată fi rezolvată la faţa locului în strînsă colaborare cu petiţionarul. Problema scrisorilor s-a dezbătut amplu şi într-o adunare cu toţi salariaţii, luîndu-se atitudine concretă împotriva celor care încalcă normele legale în rezolvarea lor, care nu se ocupă cu simţ de răspundere de fiecare petiţie. S-a revizuit programul audienţelor care s-au organizat astfel, încît zilnic un membru cu funcţie de răspundere al comitetului executiv să aibă primiri, neuitîndu-se a se prevedea şi accesul cetăţenilor la Consiliul popular, după amiază, înlăturîndu-se practica primirilor limitate. Aceste programe au fost afişate şi în cartiere, aşa încît oamenii să fie informaţi direct, scutindu-i de drumuri inutile pînă la sediul consiliului popular. Suntem hotărîţi să întărim şi mai mult munca noastră cu scrisorile, să primim cu toată atenţia pe fiecare cetăţean, să manifestăm interes şi preocupare pentru doleanţele oamenilor muncii, răspunzînd cu grijă şi competenţă la problemele pe care le ridică, încrederii ce ne-au acordat-o. GH. DEME secretarul comitetului executiv al Consiliului popular municipal Oradea învăţământul universitar la un înalt nivel (Urmare din pag. 1) Trebuie depuse în acest scop eforturi sporite pentru cultivarea prin cursurile noastre, a concepţiei materialist-dialectice, pentru dezvoltarea pasiunii şi dragostei faţă de muncă, faţă de patria noastră socialistă, încrederea faţă de viitorul luminos spre care ne conduce cu fermitate şi înţelepciune partidul nostru comunist. Pentru aceasta se cere din partea noastră, aşa cum se subliniază şi în documentele elaborate, o activitate mai vie, permanentă, în mijlocul studenţilor, o îndrumare eficientă în tot timpul anilor de studii şi mai ales realizarea unor cursuri de înalt nivel ştiinţific. Măsurile adoptate sînt de actualitate deosebită în desfăşurarea procesului instructiv-educativ din ţara noastră. Realizarea lor impune răspunderi sporite din partea corpului didactic al învăţămîntului superior, o contribuţie mai susţinută în lichidarea lipsurilor manifestate, lipsuri analizate cu un înalt spirit de exis‘genţă de către tovarăşul Nicolae CeauşescU, de către plenara G.C. al P.C.R. îmi exprim toată satisfacţia faţă de măsurile adoptate în acest domeniu şi alături de colegii mei voi milita cu şi mai multă hotărîre pentru îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere ce ne revin. Conf. univ. VASILE CUCU Facultatea de Geologie-Geografie Retrogradare prin... promovare?? (Urmare din pag. 1) însăşi. Şi atunci s-a găsit soluţia mutării pionului. Unde ? Oriunde ? ...dar într-un post în care mutarea disciplinară să nu aibă tenta unei sancţiuni profesionale. Delicateţe umanăşi argumente de ordin moral pe deplin lăudabile şi absolut necesare cînd e vorba de un om. Dar oare într-atît de generos necesare, incit să propulseze sancţionatul în postul de inginer-şef de producţie al altei unităţi mai importante ? Este adevărat, la prima vedere chiar şi acest post reprezenta o retrogradare , sub aspectul încadrării — de la primul om pe schemă devenea al patrulea sau al cincelea —, şi sub aspectul remuneraţiei materiale — salariul i se reducea, de asemenea. Deci, o retrogradare administrativă. Dar ca importanţă şi valoare a muncii în sfera de producţie a întregului sector? Este suficient de spus că o greşeală a sa in conducerea primei unităţi ar fi avut repercusiuni în producţia de ambalaje, în timp ce greşelile comise în cel de-al doilea post au atras refuzul unor, importante şi valoroase mărfuri la export. Am dat acest exemplu doar pentru că el ridică o chestiune de principiu care, în multe domenii de activitate, a fost adesea privită prin prisme deformante şi rezolvată prin subterfugii diplomatice , folosirea cadrelor în funcţie de canoanele strict administrative, şi nu în raport cu cerinţele locului de muncă şi ale sectorului în ansamblul său. Un post mai mic, dar într-o sferă cheie, poate fi mai important decît unul suprem, dar într-un sector anexă. Acordarea unei funcţii nu trebuie judecată aşadar exclusiv după atributele ierarhice şi materiale pe care le atrage, ci după ponderea pe care o ocupă şi o determină în ansamblul muncii. In decursul anilor, diverse ramuri de activitate ne-au oferit suficiente exemple de oameni care, mutaţi dintr-o unitate ca necorespunzători profesional, au fost aduşi ca... corespunzători în trust, în direcţia generală, în minister , pentru a coordona şi îndruma mai multe unităţi, de genul celei în care ei înşişi n-au făcut faţă. Prin relaţii, din argumente imediat umanitare, din condescendenţă sau delicateţe prost înţeleasă, aceşti oameni au fost retrogradaţi prin... promovare — făcîndu-se un deserviciu infinit mai mare şi producţiei şi lor înşile. Mai devreme sau mai tîrziu însă, capacitatea profesională tot şi-a spus cuvîntul — dar, pînă atunci, cu cîte prejudicii? Este adevărat, valoarea profesională nu este înscrisă nici în diplome, nici în cărţi de vizită, nici în certificate de bună purtare — ea apare viu, pregnant şi decisiv doar în procesul muncii şi în relaţiile de muncă, şi pînă la proba contrarie... Dar cînd proba contrarie există, concretizată de nenumărate ori, fără posibilitate de dubiu sau eroare — prin ce mai este atunci justificată încercarea de a persevera în ciuda tuturor evidenţelor ? Fără să aibă pregătirea corespunzătoare, un contabil şef s-a plimbat cu funcţia după el prin trei unităţi ale industriei de panificaţie. De fiecare dată s-a dovedit necorespunzător, de fiecare dată a creat probleme sub aspect profesional, de fiecare dată a fost mutat disciplinar — dar de fiecare dată, potrivit aceluiaşi refren „pericol de mat? — muţi pionul!“ a reapărut în altă parte, tot ca contabil şef şi tot cu derogare ! Oare să fi fost el într-adevăr unicul, neînlocuibilul, incomparabilul ? Departe de aşa ceva, cu atît mai mult cu cît în aceeaşi meserie profesează oameni foarte competenţi şi foarte capabili, unii dintre ei tineri care de abia aşteaptă să-şi găsească un cîmp adecvat de manifestare, de realizare a propriei capacităţi, de afirmare a propriei personalităţi, de promovare a unui real spirit novator. De ce să nu le fie acordat lor un credit, cel puţin egal cu... discreditul dobîndit de celălalt ? La nici una din situaţiile amintite nu am dat nume, pentru că nu cazuistica ne-a interesat în rîndurile de faţă,ci problema de principiu, a folosirii cadrelor în raport cu nevoile sociale — problemă de o deosebită importanţă în momentul de faţă cînd îmbunătăţirea formelor şi metodelor de conducere în întreaga viaţă socială trebuie să-şi găsească cele mai potrivite şi judicioase rezolvări. Rezolvări născute după cerinţele înnoitoare ale anului 1968 — şi nu după regulile de strategie şi tactică ale jocului în care, dacă „e pericol de mat ? —■ muţi pionul!“» Aşa e DOAR la şah. FIA RADULESCU