România Liberă, mai 1968 (Anul 26, nr. 7320-7343)
1968-05-16 / nr. 7330
Proletari "dirn toate ţările, iiniţi-vă! Vizita în România a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle începerea convorbirilor oficiale Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Firtan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. La Marea Adunare Naţională La invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa, a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din suita sa. în întîmpinarea oaspeţilor la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare, unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de mem(Continuare în pag. a 2-a) Cuvintarea preşedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relaţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, francezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteţi „România“ ! Deci, nimic mai firesc decît legăturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite demult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Nipoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză şi, cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele (Continuare în pag. a 2-a) u. v ... Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi Soţia au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştri, conducătorii unor instituţii centrale. Au participat, de asemenea Maurice Couve de Murville şi persoane oficiale din suita franceză. în timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie românofranceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă, o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi soţia sa Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit, la vatatul consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membrii misiunii permanente ataşate pe lîngă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cultelor din România, numeroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut roc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres). Joi, în jurul orei 16:50, staţiile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraş a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Miercuri au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. In şedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii centrale a cooperativelor meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus în întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca preluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres). REŞIŢA ÎN E URBANISMULUI MODERN Cum trăiesc locuitorii unui mare centru industrial, ai unuia dintre aşa-numitele oraşe-uzină ? Ce condiţii le oferă oraşul lor, celor ce lucrează intr-un gigant al industriei producind bunuri indispensabile pentru prosperitatea noastră a tuturora ? Pentru Reşiţa, aceste întrebări capătă o rezonanţă aparte. Prin noua organizare administrativă, Reşiţa a devenit, precum se ştie, nu numai municipiu, ci şi reşedinţa unuia dintre cele mai industriale judeţe din ţară. Noua stare a oraşului i-a lărgit dintr-odată perspectivele, îl forţează într-un anume sens la autodepăşire. Configuraţia actuală a Reşiţei arată că în dezvoltarea oraşului edilii au mers pe un fel de îngemănare între edificiile destinate producţiei şi clădirile de locuit. Dezavantajele pe care le creează o asemenea simbioză sunt din ce în ce mai acute. Acest considerent face ca ipotezele avansate în ceea ce priveşte alcătuirea schiţei de sistematizare să prevadă dezvoltarea oraşului spre o zonă mai depărtată de uzină. Cele aproximativ 3 000 de apartamente construite în cartierul Moroasa, reprezintă unul dintre nucleele viitoarei urbe. Aici sunt schiţate şi vor prinde contur în anii viitori circa patru asemenea microraioane care vor rezolva necesităţile de spaţiu locuibil pentru aproape jumătate din populaţia oraşului. Termenul „populaţie“ este luat în accepţia lui dinamică, ţinînd seama de sporul demografic previzibil. La Reşiţa, asistăm de fapt la un proces de proliferare arhitectonică. In viitorii ani, aici vor apare două oraşe, mai mult sau mai puţin distincte. Vechea Reşiţa, circumscrisă în linii generale în vatra actuală şi Reşiţa noire, care va gravita in faza blocurilor proaspăt construite. Ceea ce trebuie să subliniem este faptul că acest nou centru va polariza aproape în întregime instituţiile social-culturale. Urbanism şi urbanizare... o sintagmă pentru care la Reşiţa se caută un conţinut real. Procesul de devenire a oraşului în această perspectivă, în perspectiva ridicării lui de la condiţia de simplă anexă a uzinei la aceea de urbă civilizată, este gîndit în toată complexitatea sa. Alimentarea cu apă, element vital pentru un oraş angajat într-o producţie de o asemenea anvergură şi care-şi caută acum o nouă albie urbanistică, nu ridică probleme insolubile. Dezvoltarea în continuare a oraşului impune mărirea capacităţilor de filtrare, lucrare ce se află în curs de proiectare şi care va începe, după toate probabilităţile, în 1969. Experienţa, atît a Reşiţei cît şi a altor oraşe, la acest capitol, determină pe edili să se gîndească şi la o perioadă ceva mai îndepărtată. Pentru 1975—1980, bunăoară, se pune problema creşterii sursei de apă brută pentru satisfacerea atît a nevoilor oraşului, cît şi a celor ale uzinei. Se impune a fi reţinută şi latura care ţine de igiena alimentării cu apă a oraşului. Proiectele alcătuite conţin soluţii capabile să corecteze această situaţie şi pînă în 1970 o seamă de lucrări prevăzute se vor încheia. Dar atîta vreme cît pentru apa industrială — care deţine coeficientul cel mai mare în debitul general, — ministerele aferente (M.I.C.M. şi M.I.M.) nu-şi vor prevedea fonduri pentru a se crea o staţie de epurare corespunzătoare, situaţia va fi mereu pusă sub semnul întrebării. Tinzînd să se integreze în ch LIA MĂRGĂRIT (Continuare în pag. a 2-a) Un aspect al ansamblului de locuinţe din cartierul „Lunca Bîrzavei“ din Reşiţa. Legea invăţămintului moment de seamă in dezvoltarea şcolii româneşti Nicicînd în istoria poporului nostru problemele şcolii nu s-au bucurat de atîta grijă şi preţuire ca în anii construcţiei socialiste, niciodată ele n-au ocupat un loc mai important în viaţa politică a ţării ca în zilele noastre. Numeroşi cetăţeni ai ţării noastre au fost în ultimul timp participanţi la ampla dezbatere publică, iniţiată de partid, cu privire la îmbunătăţirea invăţămintului de toate gradele. Hotărîtă de Congresul al IX-lea al partidului, această vastă acţiune de ridicare pe o treaptă superioară a invăţămintului nostru — care a antrenat cadre didactice şi alţi spe-S-»-*. ««1« vrorio. viniif m um w»v luiw . - — — te sectoare de activitate — a fost analizată de Plenara din 22—25 aprilie, care a elaborat Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea invăţămintului, Directive ce au stat la baza întocmirii prezentei legi. Avînd la temelie cunoaşterea temeinică a realităţilor sociale şi economice ale ţării, experienţa bogată a şcolii româneşti ca şi cunoaşterea experienţei şcolii mondiale, noua lege a învăţămîntului, reflectînd succesele obţinute în învăţămînt, stabileşte cadrul juridic organizatoric şi pedagogic, pentru aplicarea Directivelor aprobate de Plenara C.C. al P.C.R. Ea consfinţeşte rolul social deosebit de important pe care-l are învăţămîntul în patria noastră, exprimă caracterul profund democratic al politicii partidului şi statului, care asigură exercitarea dreptului la învăţătură pentru toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, le asigură instrucţia generală, profesională şi tehnică, permiţînd tuturor accesul la toate gradele de învăţămînt, potrivit dorinţei şi aptitudinilor fiecăruia, precum şi cerinţelor economiei şi culturii socialiste. Ea fundamentează întreaga activitate de formare a tineretului pe concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă, pe caracterul de stat al invăţămintului, pe gratuitatea compartă a acestuia. O infl«ură rii» po pia mai adîncă semnificaţie socială şi culturală, menită să joace un rol important în ridicarea nivelului de cultură al întregului popor o constituie prelungirea duratei învăţămîntului obligatoriu la 10 ani. Această prevedere, care urmează să fie treptat generalizată pînă în 1973, ca şi diversificarea învăţămîntului, va crea condiţii pentru ca tineretul nostru să devină mai cult, să capete un început de profesionalizare care îi va uşura însuşirea unei calificări în vederea integrării lui în viaţă. Aplicarea acestei măsuri va face ca poporul nostru să treacă pe treapta popoarelor celor mai înaintate din punc(Continuare în pag. a 2-a) Tratativele de pace nigeriano-biafreze vor începe la 23 mai LONDRA . Ieri dimineaţă a fost dat publicităţii în capitala britanică comunicatul final asupra convorbirilor preliminare de pace dintre reprezentanţii guvernului federal nigerian şi ai autorităţilor biafreze, începute la 6 mai şi încheiate marţi. Publicat de Secretariatul general al Commonwealthului, sub egida căruia s-au desfăşurat convorbirile, comunicatul precizează că ordinea de zi a viitoarelor tratative de pace dintre Nigeria şi Biafra va comporta următoarele patru puncte: 1) problema prezidenţiei reuniunii ; 2) problema prezenţei unor observatori străini în zonele de luptă ; 3) condiţiile unei încetări a ostilităţilor; 4) hotărîrile ce trebuie luate în vederea unei reglementări durabile a conflictului. Comunicatul adaugă că fiecare dintre cele două părţi va fi liberă să ridice orice subiect de discuţie în cadrul acestor patru puncte ale ordinei de zi, dar va trebui să le comunice în prealabil Secretariatului general al Commonwealthului. Comunicatul specifică, de asemenea, că preşedintele Ugandei, Milton Obote, va fi invitat să ia cuvîntul la deschiderea negocierilor, care vor fi organizate la Kampa la capitala Ugandei de către Secretariatul general al Commonwealthului cu începerea la data de 23 mai.