România Liberă, mai 1968 (Anul 26, nr. 7320-7343)

1968-05-16 / nr. 7330

Proletari "dirn toate ţările, iiniţi-vă! Vizita în România a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle începerea convorbirilor oficiale Miercuri dimineaţa, la Pa­latul Consiliului de Stat au început convorbirile între pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, şi Constantin Firtan, am­basadorul României la Pa­ris. Din partea franceză parti­cipă Maurice Couve de Mur­­ville, ministrul afacerilor ex­terne, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucu­reşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu pri­vire la stadiul şi evoluţia re­laţiilor multilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii a­­cestora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie econo­mică mixtă în vederea exa­minării posibilităților dezvol­tării cooperării economice în­tre cele două țări. La Marea Adunare Naţională La invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Şte­fan Voitec, preşedintele Re­publicii Franceze, generalul Charles de Gaulle a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa, a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Na­ţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Na­ţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasa­dorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu per­soanele oficiale din suita sa. în întîmpinarea oaspeţilor la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Şte­fan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Ko­vács şi Mia Groza, vicepre­şedinţi ai Marii Adunări Na­ţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de o­noare, unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste Româ­nia: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chi­­vu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de mem­(Continuare în pag. a 2-a) Cuvintarea preşedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor de­putaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină ele­mentele fundamentale ale re­laţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relaţiilor franco-române, ori­care a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul u­­nei comunităţi profunde de in­terese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceas­ta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, france­zii, sîntem, de la izvoare, apă­rătorii Occidentului, iar voi sînteţi „România“ ! Deci, nimic mai firesc decît legăturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite demult în­tre cele două popoare ale noa­stre, legături în virtutea că­rora vechile dv. principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin­ la guvernul lui Ni­poleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză şi, cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisu­lui. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pen­tru a remedia consecinţele (Continuare în pag. a 2-a) u­. v .­.. Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Fran­ceze, Charles de Gaulle, şi So­ţia au oferit miercuri, în saloa­nele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea pre­şedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voi­tec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniş­tri, conducătorii unor institu­ţii centrale. Au participat, de asemenea Maurice Couve de Murville şi persoane oficiale din suita franceză. în timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi pre­şedinţi au toastat pentru tra­diţionala prietenie româno­­franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţio­nale. Preşedintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă, o vizită ofi­cială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această in­vitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi soţia sa Miercuri, preşedintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit, la vatatul consiliului de Mi­niştri, o recepţie în onoarea preşedintelui d­e Gaulle şi a so­ţiei sale. Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membrii mi­siunii permanente ataşate pe lîngă preşedintele Franţei, conducători de instituţii cen­trale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cul­tură, şefii cultelor din Româ­nia, numeroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afa­cerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de re­cepţie au­ fost intonate imnu­rile de stat ale celor două­ ţări. Recepţia a avut roc într-o atmosferă de o deosebită cor­dialitate. (Agerpres). Joi, în jurul orei 16:50, staţiile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea popu­lară organizată cu pri­lejul vizitei în acest oraş a preşedintelui Repu­blicii Franceze, genera­lul Charles de Gaulle. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Miercuri au continuat lucră­rile Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale.­­ In şedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea Proiec­tului de lege privind organi­zarea şi funcţionarea coopera­ţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean­ Timiş şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii cen­trale a cooperativelor meşte­şugăreşti. Proiectul de lege a fost dis­cutat apoi pe articole şi supus în întregime votului deputaţi­lor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voi­tec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comi­siile permanente, urmînd ca preluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres). REŞIŢA ÎN E URBANISMULUI MODERN C­um trăiesc locuitorii unui mare centru industrial, ai unuia dintre aşa-numitele oraşe-uzină ? Ce condiţii le oferă oraşul lor, celor ce lucrează intr-un gigant al in­dustriei producind bunuri indispensabile pentru prosperitatea noastră a tuturora ? Pentru Reşiţa, aceste întrebări capătă o rezonanţă aparte. Prin noua organizare administrativă, Reşiţa a devenit, precum se ştie, nu numai municipiu, ci şi reşedinţa unuia dintre cele mai industriale judeţe din ţară. Noua stare a oraşului i-a lărgit dintr-odată perspectivele, îl forţează în­­tr-un anume sens la autodepăşire. Configuraţia actuală a Reşiţei arată că în dezvoltarea oraşului edilii au mers pe un fel de în­gemănare între edificiile desti­nate producţiei şi clădirile de lo­cuit. Dezavantajele pe care le creează o asemenea simbioză sunt din ce în ce mai acute. Acest considerent face ca ipo­tezele avansate în ceea ce pri­veşte alcătuirea schiţei de siste­matizare să prevadă dezvoltarea oraşului spre o zonă mai depăr­tată de uzină. Cele aproximativ 3 000 de apartamente construite în cartierul Moroasa, reprezintă unul dintre nucleele viitoarei urbe. Aici sunt schiţate şi vor prinde contur în anii viitori circa patru asemenea microra­­ioane care vor rezolva necesită­ţile de spaţiu locuibil pentru aproape jumătate din populaţia oraşului. Termenul „populaţie“ este luat în accepţia lui dinami­că, ţinînd seama de sporul demografic previzibil. La Reşiţa, asistăm de fapt la un proces de proliferare arhi­tectonică. In viitorii ani, aici vor apare două oraşe, mai mult sau mai puţin distincte. Ve­chea Reşiţa, circumscrisă în linii generale în vatra actuală şi Reşiţa noire, care va gravita in faza blocurilor proaspăt con­struite. Ceea ce trebuie să subli­niem este faptul că acest nou centru va polariza aproape în întregime instituţiile social-cul­­turale. Urbanism şi urbanizare... o sintagmă pentru care la Reşiţa se caută un conţinut real. Pro­cesul de devenire a oraşului în această perspectivă, în perspec­tiva ridicării lui de la condiţia de simplă anexă a uzinei la aceea de urbă civilizată, este gîndit în toată complexitatea sa. Alimentarea cu apă, element vital pentru un oraş angajat într-o producţie de o asemenea anvergură şi care-şi caută acum o nouă albie urbanistică, nu ri­dică probleme insolubile. Dez­voltarea în continuare a oraşu­lui impune mărirea capacităţi­lor de filtrare, lucrare ce se află în curs de proiectare şi care va începe, după toate pro­babilităţile, în 1969. Experienţa, atît a Reşiţei cît şi a altor ora­şe, la acest capitol, determină pe edili să se gîndească şi la o perioadă ceva mai îndepărtată. Pentru 1975—1980, bunăoară, se pune problema creşterii sursei de apă brută pentru satisfacerea atît a nevoilor oraşului, cît şi a celor ale uzinei. Se impune a fi reţinută şi latura care ţine de igiena alimentării cu apă a oraşului. Proiectele alcătuite conţin so­luţii capabile să corecteze aceas­tă situaţie şi pînă în 1970 o sea­mă de lucrări prevăzute se vor încheia. Dar atîta vreme cît pentru apa industrială — care deţine coeficientul cel mai mare în debitul general, — ministe­rele aferente (M.I.C.M. şi M.I.M.) nu-şi vor prevedea fon­duri pentru a se crea o staţie de epurare corespunzătoare, si­tuaţia va fi mereu pusă sub semnul întrebării. Tinzînd să se integreze în ch­­ LIA MĂRGĂRIT (Continuare în pag. a 2-a) Un aspect al ansamblului de locuinţe din cartierul „Lunca Bîr­­zavei“ din Reşiţa. Legea invăţămintului moment de seamă in dezvoltarea şcolii româneşti N­icicînd în­ istoria po­porului nostru proble­mele şcolii nu s-au bucurat de atîta grijă şi preţuire ca în anii construc­ţiei socialiste, niciodată ele n-au ocupat un loc mai im­portant în viaţa politică a ţării ca în zilele noastre. Nu­meroşi cetăţeni ai ţării noa­stre au fost în ultimul timp participanţi la ampla dezba­tere publică, iniţiată de partid, cu privire la îmbu­nătăţirea invăţămintului de toate gradele. Hotărîtă de Congresul al IX-lea al parti­dului, această vastă acţiune de ridicare pe o treaptă su­perioară a invăţămintului nostru — care a antrenat cadre didactice şi alţi spe­-S-»-*. ««1« vrorio. viniif m um w»v luiw . - — — te sectoare de activitate — a fost analizată de Plenara din 22—25 aprilie, care a elaborat Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea invăţămintului, Directive ce au stat la baza întocmirii pre­zentei legi. Avînd la temelie cunoaşte­rea temeinică a realităţilor sociale şi economice ale ţă­rii, experienţa bogată a şco­lii româneşti ca şi cunoaşte­rea experienţei şcolii mon­diale, noua lege a învăţă­­mîntului, reflectînd succe­sele obţinute în învăţămînt, stabileşte cadrul juridic or­ganizatoric şi pedagogic, pentru aplicarea Directive­lor aprobate de Plenara C.C. al P.C.R. Ea consfinţeşte ro­lul social deosebit de im­portant pe care-l are învă­ţămîntul în patria noastră, exprimă caracterul profund democratic al politicii parti­dului şi statului, care asi­gură exercitarea dreptului la învăţătură pentru toţi ce­tăţenii, fără deosebire de na­ţionalitate, le asigură in­strucţia generală, profesio­nală şi tehnică, permiţînd tuturor accesul la toate gra­dele de învăţămînt, potrivit dorinţei şi aptitudinilor fie­căruia, precum şi cerinţelor economiei şi culturii socia­liste. Ea fundamentează în­treaga activitate de formare a tineretului pe concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă, pe caracterul de stat al invăţămintului, pe gra­tuitatea compartă a acestuia. O infl«u­ră rii» po pia mai a­­dîncă semnificaţie socială şi culturală, menită să joace un rol important în ridica­rea nivelului de cultură al întregului popor o constituie prelungirea duratei învăţă­­mîntului obligatoriu la 10 ani. Această prevedere, care urmează să fie treptat gene­ralizată pînă în 1973, ca şi diversificarea învăţămîntu­­lui, va crea condiţii pentru ca tineretul nostru să devi­nă mai cult, să capete un început de profesionalizare care îi va uşura însuşirea unei calificări în vederea integrării lui în viaţă. A­­plicarea acestei măsuri va face ca poporul nostru să treacă pe treapta popoarelor celor mai înaintate din punc­(Continuare în pag. a 2-a) Tratativele de pace nigeriano-biafreze vor începe la 23 mai LONDRA . Ieri dimineaţă a fost dat publicităţii în capitala britanică comunicatul final asupra convorbirilor prelimi­nare de pace dintre reprezen­tanţii guvernului federal nige­rian şi ai autorităţilor bia­­freze, începute la 6 mai şi în­cheiate marţi. Publicat de Secretariatul general al Commonwealthului, sub egida căruia s-au desfă­şurat convorbirile, comunica­tul precizează că ordinea de zi a viitoarelor tratative de pace dintre Nigeria şi Biafra va comporta următoarele patru puncte: 1) problema prezi­denţiei reuniunii ; 2) problema prezenţei unor observatori străini în zonele de luptă ; 3) condiţiile unei încetări a ostilităţilor; 4) hotărîrile ce trebuie luate în vederea unei reglementări durabile a con­flictului. Comunicatul adaugă că fie­care dintre cele două părţi va fi liberă să ridice orice subiect de discuţie în cadrul acestor patru puncte ale ordinei de zi, dar va trebui să le comu­nice în prealabil Secretariatu­lui general al Commonweal­thului. Comunicatul specifică, de asemenea, că preşedintele Ugandei, Milton Obote, va fi invitat să ia cuvîntul la des­chiderea negocierilor, care vor fi organizate la Kampa la ca­pitala Ugandei de către Secre­tariatul general al Common­wealthului cu începerea la data de 23 mai.

Next