România Liberă, iunie 1968 (Anul 26, nr. 7344-7369)

1968-06-01 / nr. 7344

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI­ nr. 7 344 Simbătă 1 iunie 1968 6 pagini 30 bani ÎN ACEASTĂ VARĂ LA GALAŢI Dunării i se alătură un fluviu de metal Corespondenţă specială de la noul centru al siderurgiei româneşti D­e cîtva timp bătrînul Da­­nubiu primeşte aici la Galaţi o replică indus­triala de cel mai înalt nivel tehnic. Dunării i se alătură a­­cum un fluviu de metal ce îşi are izvorul pe platoul acesta al Smîrdanului, nu departe de drumul spre mare al navelor plecate în lungile lor curse. Momentul este marcat de un veritabil cumul de activităţi umane sudate într-o unică şi puternică forţă ce are ca­­liant voinţa, gîndirea şi hărnicia a mii de constructori şi siderur­­gişti. Ani de zile giganticul combi­nat gălăţean a sorbit din ar­terele industriale ale ţării pu­teri pentru a se ridica. Primele sale obiective de bază revarsă acum în aceleaşi artere ale ţării forţe pentru împlinirea altor nestemate industriale ale patriei. Primul intrat în acest flux necontenit este laminorul de tablă groasă, suită de a­­gregate şi instalaţii complexe ce se impun prin randamentul şi nivelul lor tehnic superior. în aceste zile graficele de produc­ţie ale întîiului născut la Galaţi marchează 7 200 tone tablă peste prevederile de plan. Cine ar fi crezut că aceiaşi oameni de care beneficiarii s-au plîns nu o dată în primul an de fabricaţie, vor înregistra în in­tervalul ianuarie-aprilie 1968 o creştere a producţiei medii orare de 30 pînă la 40 la sută, izbutind ca în acelaşi timp 98,68 la sută din totalul producţiei de tablă să fie de calitatea I ? Şi acestea nu sînt singurele rezultate cu care Combinatul siderurgic de la Galaţi se pre­găteşte să treacă pragul celei TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 2-a) Fabrica de aglomerare a minereului răspunde prezent la închegarea ciclului tehnologic de elaborare a metalului ce va purta noua marcă a Combinatului siderurgic Galaţi Foto : NICU VASILE Poftiţi la Hanu Ancuţei! Ştefan Iureş M­ulte pămînturi româneşti pot revendica dreptul şi cinstea de a vedea ridi­­cindu-se deasupra lor o statu­ie a lui Mihail Sadoveanu: plaiul Ceahlăului şi Lunca Dunării, malul Siretului şi Dumbrava minimală a Făl­ticenilor, nu ştiu cite oraşe moldoveneşti şi, fireşte, în­săşi capitala ţării. Dar cu si­guranţă că, într-un aseme­nea cor, s-ar distinge şi un glas aparte, al unui meleag între toate scump povestito­rului , acela unde odinioară se găsea Hanu-Ancuţei. Aco­lo, in marginea drumului care pornind din Roman merge spre ţinutul Sucevei, Si ar cuveni să se afle, şi zău i-ar sta bine aflîndu-se, icoa­na din piatră a marelui om, cu capul său de leu uşor în­clinat intr-o parte, să mai asculte şi astăzi, trecute prin albăstrelele vămi ale văzdu­hului, intîmplări şi isprăvi de demult, vrednice să fie auzite şi răspîndite... Am spus Hanu-Ancuţei cel de odinioară, dar iată că, peste vreme multă, peste noian de umbre, peste ruine risipite de vitregii, hanul a renăscut, în acelaşi loc şi ai­doma celui din vechime. O inscripţie pe zid vorbeşte trecătorului şi oaspetelui despre vîrsta hanului, înte­(continuare în pag. a 3-a) Nocturnă reşiţeană TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnul HABIB BURCHIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre — cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a zilei naţionale a Repu­blicii Tunisiene — felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi prosperitate poporului tunisian prieten. Sunt încredinţat că relaţiile de colaborare reciproc avantajoase dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu în interesul celor două popoare şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Modernizarea staţiunii balneare Slănicul Moldovei • „PERLA MOLDOVEI“­ AN DE AN TOT MAI FRUMOASĂ • 27 000 DE OAMENI LA ODIHNĂ ŞI LA TRATAMENT C­ocheta staţiu­ne balnea­ră, denumită pe bună dreptate „perla“ Moldovei, devine an de an mai frumoasă, mai primitoare. încă de anul trecut, aici a început o amplă acţiune de modernizare a sta­ţiunii. Intr-un nu­măr de 12 vile a fost introdusă­ în­călzirea centrală. Prin aceasta, ca­pacitatea staţiunii a sporit de la 975 la 1 659 locuri per­manente. Pînă la sfîrşitul anului, încălzirea centra­lă va fi introdusă în încă cinci vile ceea ce va face ca numărul locurilor permanente să crească la 1 900. In cursul acestui an Slănicul Mol­dovei va găzdui peste 27 000 de oa­meni ai muncii veniţi la trata­ment, cu aproape 4 000 mai mult decit anul trecut. De curînd, în centrul staţiunii au fost construite şi date în folosin­ţă un complex de servire al coope­raţiei meşteşugă­reşti, precum şi un modern com­plex comercial. Pentru acest an este prevăzută în­ceperea unor noi construcţii printre care un mare com­plex balnear, un bloc alimentar, un camping. Comple­xul balnear — o clădire cu 12 ni­vele — va avea o capacitate de 500 locuri. La demisol va funcţiona sec­torul de tratamen­te, servicii de hi­­droterapie şi fi­zioterapie, de cul­tură fizică medi­cală, de electrote­­rapie. Parterul este destinat spaţiilor de recepţie: un hol de primire, un bar de ape mine­rale, trei săli de mese cu o capaci­tate de 300 locuri. La primul etaj se va găsi biblioteca şi o sală pentru club. Noul com­plex va fi dat in folosinţă la sfîrşi­tul anului viitor. Este prevăzută, de asemenea con­strucţia unui ho­tel cu 150 de locuri, restaurant şi piscină. LA UZINA DE SODA GOVORA Au început probele tehnologice la noi capacităţi de producţie SIBIU (Agerpres).­­ La U­­zina de sodă Govora au înce­put probele tehnologice ale unei noi capacităţi de produc­ţie cu un volum anual de 180 000 tone sodă calcinată. După intrarea acesteia în func­ţiune, producţia uzinei va a­­junge la 375 000 tone sodă cal­cinată pe an. Majoritatea uti­lajelor sunt realizate în ţară, principalii furnizori fiind Uzi­nele 23 August, Griviţa Roşie şi U.C.M. Reşiţa. începerea probelor tehnologice face po­sibilă intrarea în funcţiune a noii capacităţi cu o lună îna­inte de termen. VIZITA IN RIF. IN­GOSL DE PARTID ŞI DE STAT BRIONI — Trimişii speciali­­Agerpres, S. Strujan şi N. Plo­­peanu, transmit : Vineri dimi­­neaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Rato Dugonici, preşedintele Confe­rinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Fede­raţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.T., preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mi­­alko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliu­lui Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vocei Executive Federale, membru al Consiliu­lui Federaţiei, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Ser­bia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezi­diului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pen­tru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Antim Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Con­ferinţei orăşeneşti a U.S.P.M. şi alţi reprezentanţi ai organe­lor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împre­ună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întâmpinare — spre Brioni, reşedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugosla­via, cu nava „Podgorica", es­cortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, mem­brii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, mem­bru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al pre­şedintelui Republicii, şi de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 31. — Vineri după­­amiază, tovarăşa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tova­răşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Şpiliak, Ta­tiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Sosirea la Brioni Telefoto : AGERPRES DE ZIUA COPILULUI D­ragostea tuturor oamenilor faţă de copii, grija lor pă­trunsă de responsabilitate faţă de oamenii în deve­nire, dorinţa lor de a-şi uni eforturile pentru apărarea viitorului fericit al generaţiei de mâine, s-a convertit între altele în proclamarea unei sărbători mondiale unice, Ziua internaţională a copilului. In două decenii numai, în patria noastră socialistă grija pentru copii, devenită problemă de stat, a dus la rezultate admirate de toţi cei ce ne vizitează ţara. Ea se manifestă într-un ansamblu de legi care ocrotesc familia, mama şi copilul, în miliardele repartizate anual de la bugetul statu­lui pentru o asistenţă medicală calificată, pre şi postnatală, în case de naşteri şi maternităţi, în medicamente gratuite şi colonii de odihnă, în grădiniţe şi şcoli, în învăţământ gratuit, în manuale şcolare gratuite, în alocaţii de stat şi premii pentru-­mamele cu mulţi copii. Datorită eforturilor făcute de întreaga naţiune, copiii tarii cresc sănătoşi, veseli, fără griji, se pregătesc în condiţii tot mai bune spre a deveni cetăţeni de nădejde ai patriei. Să le dorim şi cu acest prilej să le fie copilăria cîntec, să înflorească pe obraji numai zîmbete, să trăiască în pace şi linişte, să se adape la izvoarele culturii, cu dragoste de om, de patrie, de poporul care i-a născut şi crescut, cu stimă faţă de toţi oamenii lumii, fără deosebire de culoarea pielii sau naţionalitate. Şi mai ales, să facem un aşa fel incit să le apărăm viitorul, să le pregătim —­ muncind pentru a da viaţă planurilor partidului nostru — un viitor tot mai fe­ricit. Foto : O. CAHANE Continuarea convorbirilor oficiale BRIONI 31 — Vineri du­­pă-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socia­liste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.G.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat, şi delegaţia Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tova­răşul Iosip Broz Tito, preşe­dintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia. Din partea română au par­ticipat : tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniştri, Paul Nicu­­lescu Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al G.G. al P.G.R., Gheorghe Ră­­dulescu, membru al Comitetu­lui Executiv al G.C. al P.G.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macoves­­cu, prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii : Mialko Todorovici, secretar al Comi­tetului Executiv al G.G. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spilia, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consi­liului Federaţiei, membru al Prezidiului G.C. al U.C.I., Petar Stambolicî, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, mem­bru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului G.G. al U.C.I.. ,Takov Blajevici, pre­şedintele Skupstinei R.S. Cro­aţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugo­nici, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Con­siliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului G.G. al U.C.I., secretar general al preşedintelui republicii, Marko Nikezkci, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C C. al U.C.I., Mustafa Săbiei, membru al Vecei Executive Fe­derale, membru al G.G. al U.G.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iakşa Petrici, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfășu­rat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înțelegere re­ciprocă. Irigarea­ pe suprafeţe cit mai mari­ loacelor existente), experienţa dobîndită, hotărîrea lucrători­lor de pe ogoare, fac ca o­­fensiva împotriva secetei să fie eficace, creindu-se astfel garanţia asigurării unei a­­provizionări corespunzătoare a populaţiei cu produse agro­­alimen­tare şi a industriei pre­lucrătoare cu materii prime. Analiza ultimelor date exis­tente la Comandamentul cen­tral privind aplicarea udărilor la culturilor agricole, dove­deşte însă că în unele judeţe arsenalul tehnic şi forţele existente nu sunt folosite aşa cum ar fi trebuit. Pe circa 53 000 hectare, din suprafeţele amenajate, prima udare — de care practic nici n-ar fi fost cazul să mai vorbim la ora actuală continuă să fie o pro­h 10rn 5 Ho V'iîtOl*. L)310T'tS 1/''­losirii incomplete a agregate­lor şi atelajelor pentru irigat (nu se lucrează peste tot în trei schimburi), udarea a doua s-a făcut doar pe 47 la sută din suprafeţele amenajate. Dacă în judeţele Brăila, Buzău Olt şi Teleorman se lucrează intens, în mod cu totul inex­plicabil în judeţele Argeş, Dolj, Galaţi şi Gorj viteza zilnică de lucru este cu mult sub posibilităţi. Deficienţele care se mai fac simţite pot şi trebuie grabnic înlăturate. Pentru aceasta este necesar ca în unităţile agricole socia­liste să se folosească mai bine mijloacele şi forţele existente, ca sprijinul organelor agricole să fie operativ şi eficient. In întreaga ţară continuă ac­ţiunile de irigare, de extindere a suprafeţelor amenajate pen­­tr aceste operaţii. Este evident că încetinirea ritmului, orice pauză în desfăşurarea acestor lucrări menite să compenseze lipsa de umiditate din sol, sunt lucruri care pot avea urmări nedorite asupra recoltei. Con­dițiile create­­ne referim în primul rînd la asigurarea mii- Competentă in rezolvarea reclamaţiilor V'v­eşi o scrisoare are deobi- N cei o semnătură, prin conţinut şi implicaţii, ea poate depăşi limitele singula­rului, atingînd sfera unui inte­res general. Şi atunci, rezolva­rea ei constituie în fapt un răspuns concret la numeroase alte scrisori care n-au fost încă trimise sau aşternute pe hîrtie. Cînd tov. Mihai Pintilescu a se­sizat consiliului popular Vatra- Dornei că se deteriorează cam­pingul oraşului şi drumurile de acces — chestiunea nu privea exclusiv pe cel care a făcut se­sizarea şi nu era limitată la faptul în sine, ci privea foarte mulţi turişti care vin din toată ţara în staţiune şi implica practic însăşi buna servire din sezonul estival. Răspunsul prompt venit pe adresa tovară­şului Pintilescu, secondat de măsurile luate de organele locale ca urmare a scrisorii lui — executarea lucrărilor de în­treţinere, lărgirea drumului de acces, amenajarea părţii caro­sabile, etc. — constituiau aşa­dar, un răspuns lucrativ la o problemă de larg interes cetă­ţenesc. Cînd tov. Mihai Ciubotaru a reclamat că la magazinul ali­mentar din Argestru se distri­buie nelegal băuturi alcoolice, sau cînd o altă scrisoare a atras atenţia asupra comportării in­corecte faţă de public a vînză­­torului Otto Motovileţ — nu era vorba doar de o întâmpla­re, a UNUI ins izolat, ci de în­săşi buna deservire comercială şi de responsabilitatea profe­sională a lucrătorilor din acest sector. Etichetate lapidar, ase­menea scrisori reprezintă re­clamaţii. In fapt însă toate constituie acte certe de partici­pare la viaţa socială a oraşu­lui, dovezi cetăţeneşti de aju­torare a consiliului popular prin semnalarea unor corective în buna gospodărire a oraşului. Numai că, această prismă — singura reală — devine uneori opacă, datorită unor idei pre­concepute şi unor suspiciuni apriorice : „ce interes are el să reclame ?“ Şi, artificial, dar automat se desparte esenţial­­ul de neesenţial, în favoarea celui de al doilea. Şi tot din acest motiv, oameni care ar se­siza cu francheţe şi bună cre­dinţă, organul direct răspunză­tor, preferă să treacă peste cîteva verigi, adresîndu-se la un nivel mai înalt — revendi­­cînd astfel timp, energie şi for- PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) • Scrisoarea de interes general • Vechea suspiciune: „Ce interes are să reclame ?" • Autoritatea implică obligator competenţa • Pro­cente care dau de gîndit • Deputaţii au doar func­ţii onorifice? # Pasarea sarcinilor de la comună la judeţ.

Next