România Liberă, iulie 1968 (Anul 26, nr. 7370-7395)

1968-07-02 / nr. 7370

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU cătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ Luni după-amiază, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, ■ Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ, au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Repu­blicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de tovarăşii Pom­­piliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Cova­­liu, preşedintele Uniunii Ar­tiştilor Plastici, Ovidiu Mai­­tec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor plastici şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socia­liste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniunii Ar­tiştilor Plastici, artişti expo­zanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a exprimat satisfacţia şi mul­ţumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dez­voltarea artelor plastice. în continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Di­recţiei­ artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor nu­meroşi poeţi, prozatori şi com­pozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi gene­roasă inspiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi consti­tuie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici con­temporani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică", grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai re­prezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile execu­tate de Ion Negulici, G. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revolu­ţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiinţă patriotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanuri­lor revoluţionare ale poporu­lui, în chipurile revoluţiona­rilor şi ale cărturarilor­­*■ des­chizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credin­ţe, izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspira­ţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească, Moldo­va şi Transilvania, sunt în­făţişate într-o suită de pic­turi, gravuri şi litografii, cre­aţii ale unor artişti plastici, martori ai memorabilului eve­­niment. în cea de a doua sală a ex­poziţiei sunt prezentate picturi­­ şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile lup­telor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a ex­poziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi stră­lucirea artei populare, de a promova necontenit toate ta­lentele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi , opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru con­structor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat­ s-au oprit îndelung în faţa a numeroase opere de artă prezentate în expoziţie. în încheierea vizitei, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a feli­citat pe organizatorii expozi­ţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă precum şi pe artiştii expozanţi , care au reuşit să redea în splendoa­rea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Se­cretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convinge­rea că pictorii, sculptorii şi gra­ficienii vor contribui în con­tinuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei so­cialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate a­­niversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres). Conducătorii de partid şi de stat discutînd cu organizatorii expoziţiei La expoziţia studenţilor Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ Luni după-amiază tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mi­zil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vi­zitat expoziţia lucrărilor de sfîrşit de an şi a lucrărilor de diplomă prezentate de stu­denţii Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală, în întîmpinarea oaspeţilor au venit acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Tliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, mem­bri ai conducerii Institutului, decani şi şefi de catedre, membri ai Consiliului ştiinţi­fic. Expoziţia, organizată în să­lile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculp­tură, grafică, scenografie, de arte decorative şi artă monu­mentală, toate creînd un uni­vers artistic plin de sensibili­tate, de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogăţia folcloru­lui şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucră­rile expuse conturează de pe acum talente în prag de îm­plinire, în cursul vizitei, explica­ţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul institutului de arte plastice „Nicolae Grigo­rescu“, de profesorii Ale­xandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea şi de alte ca­dre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară în acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii Institutului şi pro­fesorilor, uvînd în acelaşi timp studenţilor noi succese în stră­dania lor de a-şi însuşi cu­noştinţe artistice cît mai te­meinice, pentru a deveni ar­tişti valoroși, folositori po­porului, operei de construire a socialismului în patria noas­tră. (Agerpres). Primul grup de 200 MW de la CET Borzeşti conectat la sistemul energetic naţional Duminică seara, pe Valea Trotuşu­­lui a avut loc o nouă premieră in­dustrială. La Cen­trala electrică de termoficare Bor­zeşti a fost realizat „primul paralel“ adică conctarea la sistemul energetic naţional a primu­lui din cele două grupuri turbogene­­ratoare cu o pu­tere de 200 MW ce se instalează aici în cadrul etapei a II-a de dezvoltare a uzinei. Este al şaptelea şi cel mai mare grup instalat pină acum la a­ceastă termocen­trală. Prin intrarea lui în­ funcţiune, puterea instalată a centralei aproape că se dublează. Noul bloc, unul dintre cele mai mari instalate in tara noastră se si­tuează la nivelul tehnicii mondiale. Agregatul de caza­ne cu trecere for­ţată funcţionează la parametrii supe-­­riori, realizînd un debit de 640 tone aburi pe oră, la presiunea de 140 atmosfere şi tem­peratura de 570 grade Celsius. Du­bla supraîncălzire a aburului asigură turbinei un randa­ment sporit. Sta­torul generatoru­lui este răcit cu apă condensată iar rotorul cu hidro­gen. întregul bloc este prevăzut cu un înalt grad de automatizare şi te­lecomandă. Intrarea în func­ţiune a primului grup de 200 MW va contribui la îmbu­nătăţirea alimen­tării cu energie electrică a mari­lor unităţi indu­striale din Mol­dova. BUMBEŞTI — LIVEZENI 1948-1968 0 punte peste ani şi generaţii B­rigadă drepţi !... Capetele de sub căştile de miner se ridică, piepturile se bom­bează şi palmele purtînd semnele proaspete ale muncii se lipesc pe lingă corp. • ...Tovarăşe secretar! Brigada I, seria intîi, este adunată pen­tru închiderea activităţii noastre şi predarea în continuare a drape­lului U.T.C. Gorj seriei a doua. Le urăm succese în activitatea lor pe şantierul naţional Bumbeşti-Livezeni ! C­uvintele lui Aurelian Stoica, comandantul­­ ■ brigăzii Meri, seria 1, răsună solemn, în defileul Jiului ecoul lor se amplifică reverberat de cupa stîncilor, consfinţind pe şantier acest mo­ment pe care-l numim „schimbul ştafetei“. Cotidianul careu al brigadierilor a căpă­tat astăzi o nouă semnifica­ţie. O semnificaţie pe ca­re ţi-o dezvăluie însăşi îmbrăcămintea celor ce-l alcătuiesc. De-o parte unii, în salopetele de muncă, cu căşti­le pe cap, cei care de-acum şi-au făcut „stagiul“ în uriaşa „armată“ a brigadierilor zile­lor noastre. De cealaltă alţii, în haine pestriţe de „civili“ aşteaptă să le ia locul. Faţă în faţă, două eşaloane de muncă, un singur ţel: a­­cela de a dovedi utilitatea braţelor lor, de a ajuta prin efortul lor la edificarea mă­reţei opere a socialismului în patria noastră. ...La 17 iunie avea loc des­chiderea şantierului naţional Bumbeşti-Livezeni. Răspun­deau „prezent“ 100 elevi ai Grupului şcolar forestier Tg. Jiu şi ai liceului Motru. Vîrsta lor, între 16 şi 19 ani. O adevărată revărsare de „primăvară" a tineretului pe Valea Jiului. Urmată însă de o veritabilă confluenţă de e­­nergie şi entuziasm, începu­tul ? — „Cam greu — mărtu­riseşte Ion Tampa, elev cl.XI, la Motru. Dar după ce-a tre­cut febra musculară...“. Ce-a urmat ? — „Zile de muncă — îmi spune Petre Băcescu din clasa XII, în care ne gîndeam numai atît că în Valea Jiului oamenii trebuie să simtă că am fost şi noi pe aici, că am pus umărul“. Simplu, nu-i aşa, dar acest „am pus umă­rul“ se converteşte astăzi în cifre. Inginerul Dima Mari­­nescu, care i-a îndrumat pe brigadieri din partea condu­cerii șantierului ICT-Valea Jiului rezumă: „în această Ing. C. VRANCEANU (Continuare in pag. a 2-a) Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Directorul general al F.A.O. Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat, a primit pe A. H. Boerma, di­rectorul general al Organiza­ţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură. (F.A.O.). In­ primire au luat parte to­varăşii Iosif Banc, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri, şi Nicolae Giosan, pre­şedintele Consiliului Supe­rior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme pri­vind participarea României la diferite forme de cooperare organizate de F.A.O. la dezvol­tarea cercetării ştiinţifice în domeniul agriculturii, precum şi aspecte ale dezvoltării acti­vităţii de colaborare şi coope­rare internaţională a acestei organizaţii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Directorul general al C.I.M. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit luni după­­amiază pe David Morse, di­rectorul general al Organiza­ţiei Internaţionale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Pe­tre Blajovici, ministrul mun­cii, şi Petre Lupu, preşedin­tele Comitetului de Stat pen­tru Problemă de Organizare şi Salarizare. în cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecţio­nare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi, organizat în România cu spriji­nul O.I.M. şi la activitatea pe care o desfăşoară această orga­nizaţie pentru cooperarea inter­naţională, exprimîndu-se do­rinţa reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activi­tate. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Produsele agroalimentare livrate conform prevederilor contractuale Ştefan Matei şeful Departamentului valorificării cerealelor din Consiliul Superior al Agriculturii î­­n concepţia partidului nostru, dezvoltarea agri­culturii socialiste şi re­zolvarea cu succes a sarcinilor complexe care se pun în acea­stă ramură a economiei naţio­nale, se înscriu ca o condiţie esenţială a vastului program de dezvoltare a României Socialiste şi constituie o parte componen­tă a operei de desăvârşire a construcţiei socialiste. De a­­ceea, partidul şi statul nostru se preocupă neîncetat de întă­rirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producţie, care prin suprafaţa mare de teren de care dispun, prin ponderea lor în producţia agricolă globală şi prin numă­rul mare al populaţiei rurale pe care o cuprind, ocupă un loc deosebit de important în a­­gricultura ţării noastre. Pornind de la o asemenea realitate, partidul şi statul au înfăptuit cu consecvenţă poli­tica de înzestrare a agriculturii cu o tehnică in continuă dez­voltare şi diversificare, princi­palele direcţii în acest dome­niu fiind continuarea mecani­zării, extinderea chimizării şi a irigaţiilor, ca factori de bază ai unei agriculturi intensive. Trebuie arătat, de pildă, că numai în sectorul vegetal la cultura mare pentru producţia anului 1966, statul a pus la dis­(Continuare în pag. a 2-a) 440 de ani de la întemeierea primei tiparniţe sibiene U­n afiş apărut la răs­­pîntiile Sibiului, amin­teşte trecătorilor un fapt petrecut cu patru veacuri şi patru decenii în urmă : întemeierea primei tiparniţe din Transilvania. Documentul care certifică evenimentul este o simplă vignetă din vechea evan­ghelie slavonă purtînd iniţi­alele lui Theobaldus Griffius din Sibiu şi o dată — 1528. Un an mai tîrziu, în 1529, tiparniţa Sfatului sibian scoate de sub teascurile ei „Gramatica latină", spre uzul şcolilor din oraş. Autor — dascălul Thomas Gena­­rius, tipograf, magistrul Luca Trapolaner, consilier al Sfa­tului, în 1530 vede lumina tiparului prima lucrare me­dicală apărută pe meleagu­rile româneşti. Şi, în sfîrşit, în arhiva anului 1544 a ce­tăţii Sibiului, un înscris ates­tă că „I­­-au plătit meşte­rului tipograf Filip Pictor Moldoveanul doi florini pen­tru tipărirea Catehismului românesc*. În 1546, acelaşi Filip Pictor Moldoveanul, despre care se spunea că vine din Moldova, şi care mai bine de zece ani a fost copist la cancelaria cetăţii şi trimis special al Si­biului pe lîngă domnii Mari­lor Române, tipăreşte un „Tetraevanghel" care se gă­seşte astăzi la Biblioteca Saltîkov Scedrin din Lenin­grad. Prezenţa în acest Tetraevanghel, pe lîngă vig­­neta reprezentînd stema Sibiului, şi a uneia repre­zentînd stema Moldovei, pare să pledeze pentru origi­nea moldovenească a meş­terului tipograf. Sau, cine MARIANA PIRVULESCU (Continuare î n pag. a 2-a) Ambasadorul R. P. Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român­, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni, 1 iulie a.c., pe ambasado­rul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheor­­ghi Bogdanov, la cererea aces­tuia. Primirea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă tovărășească. Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Canada Luni seara a sosit în Capi­tală o delegaţie a Partidului Comunist din Canada, condu­să de tovarăşul Tim Buck, preşedintele partidului, care, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român va face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte to­varăşii : William Beeching, Mel Daig, Maurice Rush şi John Boyd, membri ai Comite­tului Central al Partidului Co­munist din Canada. La sosire pe aeroportul Bă­­neasa delegaţia a fost salutată de tovarăşii Chivu Stoica şi Virgil Trofin, membri ai Co­mitetului Executiv, ai Prezi­diului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Barbu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., Bujor Sion, şef de secţie la C.C. al P.C.R., An­drei Ştefan, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Ager­pres). Reuniunea O. N. U­. de la Bucureşti „Am venit pentru a face un schimb de opinii în legătură cu activitatea noastră“ Interviu cu David A. Morse Incepînd de duminică după­­amiază, se află în capitala ţă­rii noastre dl. David A. Morse, directorul general al Organi­zaţiei Internaţionale a Muncii. Domnia sa face o vizită în Ro­mânia la invitaţia Ministerului Muncii şi va lua parte, de a­­semenea, la reuniunea O.N.U. de la Bucureşti, care începe mîine. La aeroportul Băneasa, l-am rugat pe dl. David A. Morse să-mi acorde un scurt interviu. Amabil, cu toate că era la capă­tul unei călătorii obositoare, oaspetele a acceptat să ne sa­­tisfacă rugămintea. — Domnule director ge­neral, v-aş ruga să-mi vor­biţi despre vizita dv. la Bucureşti. MIHAI CUTUŞ (Continuare in pag. a 5-a) Pa9* 1 3-a: SPORT * Barajul nu a fost o simplă formalitate . Vremea transferărilor.

Next