România Liberă, iulie 1968 (Anul 26, nr. 7370-7395)
1968-07-02 / nr. 7370
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU cătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ Luni după-amiază, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, ■ Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ, au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de tovarăşii Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor plastici şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniunii Artiştilor Plastici, artişti expozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a exprimat satisfacţia şi mulţumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. în continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroşi poeţi, prozatori şi compozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică", grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, G. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiinţă patriotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanurilor revoluţionare ale poporului, în chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor*■ deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credinţe, izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, sunt înfăţişate într-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici, martori ai memorabilului eveniment. în cea de a doua sală a expoziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi , opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţa a numeroase opere de artă prezentate în expoziţie. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a felicitat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă precum şi pe artiştii expozanţi , care au reuşit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres). Conducătorii de partid şi de stat discutînd cu organizatorii expoziţiei La expoziţia studenţilor Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ Luni după-amiază tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia lucrărilor de sfîrşit de an şi a lucrărilor de diplomă prezentate de studenţii Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală, în întîmpinarea oaspeţilor au venit acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Tliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii Institutului, decani şi şefi de catedre, membri ai Consiliului ştiinţific. Expoziţia, organizată în sălile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative şi artă monumentală, toate creînd un univers artistic plin de sensibilitate, de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogăţia folclorului şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire, în cursul vizitei, explicaţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“, de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea şi de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară în acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii Institutului şi profesorilor, uvînd în acelaşi timp studenţilor noi succese în strădania lor de a-şi însuşi cunoştinţe artistice cît mai temeinice, pentru a deveni artişti valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres). Primul grup de 200 MW de la CET Borzeşti conectat la sistemul energetic naţional Duminică seara, pe Valea Trotuşului a avut loc o nouă premieră industrială. La Centrala electrică de termoficare Borzeşti a fost realizat „primul paralel“ adică conctarea la sistemul energetic naţional a primului din cele două grupuri turbogeneratoare cu o putere de 200 MW ce se instalează aici în cadrul etapei a II-a de dezvoltare a uzinei. Este al şaptelea şi cel mai mare grup instalat pină acum la această termocentrală. Prin intrarea lui în funcţiune, puterea instalată a centralei aproape că se dublează. Noul bloc, unul dintre cele mai mari instalate in tara noastră se situează la nivelul tehnicii mondiale. Agregatul de cazane cu trecere forţată funcţionează la parametrii supe-riori, realizînd un debit de 640 tone aburi pe oră, la presiunea de 140 atmosfere şi temperatura de 570 grade Celsius. Dubla supraîncălzire a aburului asigură turbinei un randament sporit. Statorul generatorului este răcit cu apă condensată iar rotorul cu hidrogen. întregul bloc este prevăzut cu un înalt grad de automatizare şi telecomandă. Intrarea în funcţiune a primului grup de 200 MW va contribui la îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică a marilor unităţi industriale din Moldova. BUMBEŞTI — LIVEZENI 1948-1968 0 punte peste ani şi generaţii Brigadă drepţi !... Capetele de sub căştile de miner se ridică, piepturile se bombează şi palmele purtînd semnele proaspete ale muncii se lipesc pe lingă corp. • ...Tovarăşe secretar! Brigada I, seria intîi, este adunată pentru închiderea activităţii noastre şi predarea în continuare a drapelului U.T.C. Gorj seriei a doua. Le urăm succese în activitatea lor pe şantierul naţional Bumbeşti-Livezeni ! Cuvintele lui Aurelian Stoica, comandantul ■ brigăzii Meri, seria 1, răsună solemn, în defileul Jiului ecoul lor se amplifică reverberat de cupa stîncilor, consfinţind pe şantier acest moment pe care-l numim „schimbul ştafetei“. Cotidianul careu al brigadierilor a căpătat astăzi o nouă semnificaţie. O semnificaţie pe care ţi-o dezvăluie însăşi îmbrăcămintea celor ce-l alcătuiesc. De-o parte unii, în salopetele de muncă, cu căştile pe cap, cei care de-acum şi-au făcut „stagiul“ în uriaşa „armată“ a brigadierilor zilelor noastre. De cealaltă alţii, în haine pestriţe de „civili“ aşteaptă să le ia locul. Faţă în faţă, două eşaloane de muncă, un singur ţel: acela de a dovedi utilitatea braţelor lor, de a ajuta prin efortul lor la edificarea măreţei opere a socialismului în patria noastră. ...La 17 iunie avea loc deschiderea şantierului naţional Bumbeşti-Livezeni. Răspundeau „prezent“ 100 elevi ai Grupului şcolar forestier Tg. Jiu şi ai liceului Motru. Vîrsta lor, între 16 şi 19 ani. O adevărată revărsare de „primăvară" a tineretului pe Valea Jiului. Urmată însă de o veritabilă confluenţă de energie şi entuziasm, începutul ? — „Cam greu — mărturiseşte Ion Tampa, elev cl.XI, la Motru. Dar după ce-a trecut febra musculară...“. Ce-a urmat ? — „Zile de muncă — îmi spune Petre Băcescu din clasa XII, în care ne gîndeam numai atît că în Valea Jiului oamenii trebuie să simtă că am fost şi noi pe aici, că am pus umărul“. Simplu, nu-i aşa, dar acest „am pus umărul“ se converteşte astăzi în cifre. Inginerul Dima Marinescu, care i-a îndrumat pe brigadieri din partea conducerii șantierului ICT-Valea Jiului rezumă: „în această Ing. C. VRANCEANU (Continuare in pag. a 2-a) Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Directorul general al F.A.O. Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe A. H. Boerma, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură. (F.A.O.). In primire au luat parte tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind participarea României la diferite forme de cooperare organizate de F.A.O. la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul agriculturii, precum şi aspecte ale dezvoltării activităţii de colaborare şi cooperare internaţională a acestei organizaţii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Directorul general al C.I.M. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni dupăamiază pe David Morse, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Petre Blajovici, ministrul muncii, şi Petre Lupu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Problemă de Organizare şi Salarizare. în cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi, organizat în România cu sprijinul O.I.M. şi la activitatea pe care o desfăşoară această organizaţie pentru cooperarea internaţională, exprimîndu-se dorinţa reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Produsele agroalimentare livrate conform prevederilor contractuale Ştefan Matei şeful Departamentului valorificării cerealelor din Consiliul Superior al Agriculturii în concepţia partidului nostru, dezvoltarea agriculturii socialiste şi rezolvarea cu succes a sarcinilor complexe care se pun în această ramură a economiei naţionale, se înscriu ca o condiţie esenţială a vastului program de dezvoltare a României Socialiste şi constituie o parte componentă a operei de desăvârşire a construcţiei socialiste. De aceea, partidul şi statul nostru se preocupă neîncetat de întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producţie, care prin suprafaţa mare de teren de care dispun, prin ponderea lor în producţia agricolă globală şi prin numărul mare al populaţiei rurale pe care o cuprind, ocupă un loc deosebit de important în agricultura ţării noastre. Pornind de la o asemenea realitate, partidul şi statul au înfăptuit cu consecvenţă politica de înzestrare a agriculturii cu o tehnică in continuă dezvoltare şi diversificare, principalele direcţii în acest domeniu fiind continuarea mecanizării, extinderea chimizării şi a irigaţiilor, ca factori de bază ai unei agriculturi intensive. Trebuie arătat, de pildă, că numai în sectorul vegetal la cultura mare pentru producţia anului 1966, statul a pus la dis(Continuare în pag. a 2-a) 440 de ani de la întemeierea primei tiparniţe sibiene Un afiş apărut la răspîntiile Sibiului, aminteşte trecătorilor un fapt petrecut cu patru veacuri şi patru decenii în urmă : întemeierea primei tiparniţe din Transilvania. Documentul care certifică evenimentul este o simplă vignetă din vechea evanghelie slavonă purtînd iniţialele lui Theobaldus Griffius din Sibiu şi o dată — 1528. Un an mai tîrziu, în 1529, tiparniţa Sfatului sibian scoate de sub teascurile ei „Gramatica latină", spre uzul şcolilor din oraş. Autor — dascălul Thomas Genarius, tipograf, magistrul Luca Trapolaner, consilier al Sfatului, în 1530 vede lumina tiparului prima lucrare medicală apărută pe meleagurile româneşti. Şi, în sfîrşit, în arhiva anului 1544 a cetăţii Sibiului, un înscris atestă că „I-au plătit meşterului tipograf Filip Pictor Moldoveanul doi florini pentru tipărirea Catehismului românesc*. În 1546, acelaşi Filip Pictor Moldoveanul, despre care se spunea că vine din Moldova, şi care mai bine de zece ani a fost copist la cancelaria cetăţii şi trimis special al Sibiului pe lîngă domnii Marilor Române, tipăreşte un „Tetraevanghel" care se găseşte astăzi la Biblioteca Saltîkov Scedrin din Leningrad. Prezenţa în acest Tetraevanghel, pe lîngă vigneta reprezentînd stema Sibiului, şi a uneia reprezentînd stema Moldovei, pare să pledeze pentru originea moldovenească a meşterului tipograf. Sau, cine MARIANA PIRVULESCU (Continuare î n pag. a 2-a) Ambasadorul R. P. Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni, 1 iulie a.c., pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, la cererea acestuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Canada Luni seara a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Canada, condusă de tovarăşul Tim Buck, preşedintele partidului, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tovarăşii : William Beeching, Mel Daig, Maurice Rush şi John Boyd, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Canada. La sosire pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost salutată de tovarăşii Chivu Stoica şi Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Barbu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., Bujor Sion, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres). Reuniunea O. N. U. de la Bucureşti „Am venit pentru a face un schimb de opinii în legătură cu activitatea noastră“ Interviu cu David A. Morse Incepînd de duminică dupăamiază, se află în capitala ţării noastre dl. David A. Morse, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Domnia sa face o vizită în România la invitaţia Ministerului Muncii şi va lua parte, de asemenea, la reuniunea O.N.U. de la Bucureşti, care începe mîine. La aeroportul Băneasa, l-am rugat pe dl. David A. Morse să-mi acorde un scurt interviu. Amabil, cu toate că era la capătul unei călătorii obositoare, oaspetele a acceptat să ne satisfacă rugămintea. — Domnule director general, v-aş ruga să-mi vorbiţi despre vizita dv. la Bucureşti. MIHAI CUTUŞ (Continuare in pag. a 5-a) Pa9* 1 3-a: SPORT * Barajul nu a fost o simplă formalitate . Vremea transferărilor.