România Liberă, august 1968 (Anul 26, nr. 7396-7422)

1968-08-01 / nr. 7396

Proletari (în toate ţările, mW-val S.OTICIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU . .­­ • • • ' • La Combinatul chimic din Tg. Mureş a intrat recent în probe tehnologice o instalaţie de acid azotic— obiectiv din etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii, în clişeu : un aspect exterior al noii instalaţii Foto: I. ADRIAN Cum se prezintă în plin sezon SERVIREA TURIŞTILOR AFLAŢI PE LITORAL Interviu realizat între Mamaia şi Mangalia cu tovarăşul Petre Nicolae, prim secretar al Comitetului municipal al P.C.R., primarul municipiului Constanţa N­e aflăm în plin sezon de vacanţă pe litoral, cînd toate hotelurile, vilele, corturile au­­­ost ocupate pină la ultimul loc. Pentru cei ce se ocupă de desfăşurarea activită­ţii turistice pe litoral, filele ca­lendarului de vacanţă arată exact jumătatea drumului, un bun prilej de a privi la ceea ce s-a făcut pină acum şi la ceea ce mai trebuie rezolvat pentru ca sezonul actual să în­semne un nou succes. Pe pri­mul plan al preocupărilor pre­zente se află servirea turiştilor, crearea unor condiţii cit mai bune de odihni şi tratament, de petrecere şi reconfortare, ce­rinţe fireşti ale vacanţei. Re­zultatele sunt intr-adevăr cele dorite ? Răspuns la această întrebare am căutat, pornind împreună cu tovarăşul PETRE NICOLAE, primul secretar al comitetului municipal de par­tid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Constanţa, in­tr-o vizită prin staţiunile în­şirate de Ia Mamaia la Manga­lia. La Mamaia, zărim siluetele unor elegante hoteluri în culori multicolore, care anul trecut se aflau abia pe planşele ar­hitecţilor. — Aici. la Mamaia — ne ex­plici tov. Petre Nicolae — s-au dat în funcţiune opt hoteluri, trei restaurante, precum şi că­suţe turist cu 200 de locuri. După cum o să vedeţi, la Man­galia Nord a fost dat în folo­sinţă un sat de vacanţă cu 1500 locuri în căsuţe rustice, la Efo­rie Sud complexul de căsuţe cu 250 de locuri, un nou restaurant etc. Nu voi înşira aici toate con­strucţiile noi ale litoralului, dar trebuie să vă spun că, şi în acest an, statul a alocat pentru dezvoltarea turismului pe li­toral însemnate fonduri de in­vestiţii, care s-au folosit atît la­ realizarea unor noi construcţii cit şi pentru modernizări, ame­najări şi dotări în staţiuni.­­­ Dar dacă aşa stau lu­crurile la ansamblul acti­vităţii de construcţii-investi­­ţii, la Mangalia aveam să a­­flăm mai tîrziu că lucrările pentru realizarea complexu­lui hotelier de aici nu merg prea bine. Din cele cinci ho­teluri aflate în construcţie, vor fi date în folosinţă, la termen (începutul lunii au­gust) numai trei. — Celelalte două hoteluri vor intra în funcţiune cu trei săp­­tămîni mai tîrziu, ne spune in­terlocutorul nostru. Cu toate măsurile luate, nu s-au putut recupera în întregime întîr­­zierile provocate de nepredarea la timp a documentaţiei de exe­cuţie, la care s-au adăugat şi o serie de lipsuri în organiza­rea şi desfăşurarea activităţii şantierului. Urmărim zi de zi mersul lucrărilor pe şantier, determinînd conducerea aces­tuia să organizeze mai bine munca, să asigure execuţia fie­cărui obiectiv, în concordanţă cu sarcinile fizice de dare in folosinţă. După cum aţi văzut, în acest sector s-au efectuat numeroase lucrări noi, precum şi amena­jări şi modernizări. In afara marilor restaurante şi a gră­dinilor de vară cu profil va­riat construite la Mamaia, Mangalia şi Eforie Sud, s-au montat 24 de chioşcuri din ma­terial plastic şi metalice, pe plaje sau în apropierea acesto­ra ; la Mamaia şi Mangalia s-au înfiinţat bazate şi multe altele. Preocuparea principală o constituie insă buna aprovi- STAN VLAD (Continuare în pag. a 2-a) m Mamaia, perla litoralului românesc **^*,«.*****»* mmm tS*««.»#»»****** ~*»mr*****9<**** mmm-F »<**«#** ltlll& - »*»•*'***;:: mp I mmm ««»■*****îl!* ******* mmm Anul XXVI—nr. 7 396 Joi 1 august 1968 4 pagini 30 bani Adunarea generală a salariaţilor A de la întreprinderea textilă „Dacia" ht n­u um­it IMI KEPHTIK MBIUZAIOAN­E P­rimul semestru al anuilui 1968 a însemnat pentru cunoscuta întreprindere bucureşteană „Dacia“ anul de­plinei afirmări a eficienţei mă­surilor de perfecţionare apli­cate în toate compartimentele sale, în cadrul acţiunii de or­ganizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Complexa problematică ridi­cată de modul în care s-au realizat sarcinile de plan ale semestrului I precum şi orien­tarea corespunzătoare a activi­tăţii de viitor, au constituit ja­loanele principale ale discuţi­ilor purtate de reprezentanţii salariaţilor în adunarea de lu­cru care a avut loc ieri. De­finind acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei ca pe un nesecat izvor de descoperi­re a rezervelor interne, vorbi­torii au relevat cu competenţă căile ce trebuie urmate pentru eliminarea deficienţelor încă existente, pentru ridicarea ac­tivităţii la un nivel şi mai înalt. Se poate aprecia că analiza e­fectuată pe baza primei infor­mări pe care comitetul de di­recţie a prezentat-o adunării generale a salariaţilor — insti­tuţie nouă, democratică, a so­cietăţii noastre — a prilejuit un fructuos schimb de opinii, apli­carea măsurilor propuse, sar­cină principală a comitetului de direcţie, urmînd să se resimtă pozitiv în toate sectoarele de activitate ale întreprinderii. Am ţinut să accentuăm de la bun început această idee pen­tru că rodul efectiv al adunării, planul de măsuri tehnico-orga­­nizatorice adoptat, nu este ex­presia unei situații necores­punzătoare ci, dimpotrivă, ca urmare a profunzimii ana­lizei întreprinse , el s-a con­stituit tocmai pe baza unor fru­moase realizări de producţie: îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii. Dar să relevăm aceste reali­zări la nivelul dimensiunii lor FL. RADULESCU-BOTICA (Continuare în pag. a 3-a) Muzeul memorial „George Coşbuc", inaugurat in comuna natală, în casa poetului, construită în urma cu aproape două secole, primeşte numeroşi vizitatori, tineri şi virstnici, admiratori ai marelui poet Foto : AGERPRES Ţesâtoria de relon „Panduri" din Capitală a fost dotată, în ultimul timp, cu utilaje moderne, ceea ce va permite atît sporirea producţiei, cît şi îmbunătăţirea calităţii produselor livrate. În clişeu : secţia de imprimerie a ţesătoriei Foto : AGERPRES Forme mai echitabile de aplicare a impozitelor în agricultură E­fortul material şi financiar făcut de stat pentru dezvoltarea agriculturii noastre socialiste este oglindit în dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a acesteia. Parcul de maşini şi tractoare moderne (peste 92 800 la începutul acestui an) cantităţile tot mai mari de îngrăşăminte chimice furnizate de industria noastră chimică, fondurile alocate pentru extinderea irigaţiilor şi efectuarea altor lucrări hidroameliorative, creditele destinate pentru dezvoltarea construcţiilor agrozootehnice, a plantaţiilor vitipomicole, asistenţa tehnică acordată prin cadre de specialitate etc — toate au servit ridicării neîncetate a po­tenţialului economic al cooperativelor agricole de producţie. Numai în perioada 1965— 1968, unităţile agricole coope­ratiste au beneficiat de credite pe termen lung în valoare de circa 6 miliarde lei. Acest, amplu sprijin acordat de stat şi care nu se rezumă numai la domeniul productiv (avem în vedere şi fondurile desti­nate dezvoltării acţiunilor social-culturale la sate) a de­terminat o ridicare constantă a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperatori, ale ţă­rănimii în general, în 1967, veniturile ţărănimii au fost de circa trei ori mai mari decit în 1950. Odată cu creşterea venituri­lor băneşti ale întregii popu­laţii după cum s-a subliniat în Plenara G.G. al P.C.R. din 19 iunie 1968, au apărut, de-a lungul anilor unele dispropor­ții nejustificate între diferi­tele categorii de venituri. Pen­tru înlăturarea acestor nea­junsuri, recent, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, prin decrete, a sta­bilit măsuri judicioase me­nite să înlăture asemenea neajunsuri. In speţă ele se re­feră la modificarea unor pre­vederi referitoare la impozi­tele pe terenurile cooperati­velor agricole de producţie, la impozitele pe veniturile agri­cole ale populaţiei şi la regle­mentarea unitară a sistemului de impozite pentru veniturile realizate din alte surse de­cit salariul. Se ştie că în orînduirea noastră socialistă, baza mate­rială pentru dezvoltarea so­cietăţii o constituie acumulă­rile date de întreprinderile socialiste. Aceasta nu înseam­nă că impozitele nu au partea lor de contribuţie, deşi este foarte redusă în comparaţie cu acumulările socialiste. Im­pozitele, păstrîndu-şi însem­nătatea lor economică, acţio­nează în acelaşi timp ca pîr­­ghii de echilibrare a venitu­rilor realizate de diferite ca­tegorii de cetăţeni, ca moda­litate de limitare a dispropor­ţiilor şi de participare la edi-ANDREI TUDORACHE director adjunct In Ministerul Finanţelor (Continuare in pag. a 3-a) in pag. a 3-a: ARTA ROMÂNEASCĂ PE SCENELE FESTIVALULUI Bunurile obşteşti sunt în grija noastră a tuturor c­omandamentul pompieri­lor din M.A.I. a orga-­­ nizat acum două zile, un control prin cîteva unităţi a­­gricole, depozite de cereale şi de mărfuri, din judeţele Ar­geş şi Olt, cu scopul de a vedea cum sunt materializate instrucţiunile privind organiza­rea pazei contra incendiilor, în­soţind specialiştii din minister în această acţiune, am constatat o seamă de aspecte deosebit de semnificative, legate de apăra­rea avutului obştesc, de pagu­bele provocate de incendii. Frirmil popas, la depozitele O.C.L. produse industriale ale întreprinderii comerţului cu ri­dicata produse metalo-chimice, întreprinderii similare pentru produse alimentare, întreprin­derii de valorificare a cereale­lor, baza C.R.R. etc..., toate concentrate intr-un punct din marginea oraşului PITEŞTI. Mărfurile şi cerealele depozita­te aici, sînt „asigurate“ contra incendiilor de cîteva stingătoare agăţate pe pereţii din scîndură neignifugată ai depozitelor. Cî­teva butoaie de apă pe jumătate goale, cîteva găleţi atîrnate la trei metri înălţime (să nu dis­pară ! ! !), un panou cu tîrnă­­coape, ferecat însă cu un lacăt atît de ruginit, incit ar putea fi desfăcut doar prin dinamita­re, completează gama uneltelor pe care le au în dotare cei care răspund de bunurile în valoare de aproape un miliard, aflate în aceste depozite. Şefii depozi­telor I.C.R.A. Piteşti şi bazei C.R.R. ne informează că, de fapt, punctul nevralgic este... apa. Nu există nici o sursă de apă în apropiere. Proiectul și devizul pentru alimentarea cu apă sunt aprobate. Lucrările nu pot începe însă, deoarece se discută încă... locul unde va fi amplasată fîntîna. Propunem Consiliului popular judeţean Argeş încă o temă de discuţie : necesitatea ignifugării scânduri­­lor din care sunt confecţionate depozitele şi a revizuirii insta­laţiilor electrice, neprotejate, care pot prilejui în orice mo­ment accidente. La silozul COSTEŞTI situa­ţia ne-a fost prezentată bine. CORNEL PIRVU, şeful silozu­lui, ne-a arătat cîteva bazine de apă de mare capacitate, ne-a asigurat că are hidrant­ şi e­­chipe de intervenţie stabilite şi bine instruite. In fapt însă, e­­chipele de pompieri existau doar pe hîrtie, bazinele erau goale, iar prin furtunurile hidranţilor, pe jumătate putrezite, paznicul RADU MOCANU ne-a demons­trat că se poate scurge... o şu­viţă anemică de apă. Şi asta, într-o imitate unde nu cu mult timp în urmă, s-a întîmplat un incendiu (din fericire, localizat rapid de către pompierii din comună) şi unde şi în prezent instalaţia fluorescentă introdusă cu titlu de inovaţie şi care a înlocuit una bună, adecvată condiţiilor, prezintă un iminent pericol de incendiu. — In caz de incendiu, cum procedaţi ? a fost întrebată muncitoarea ILEANA DUMI­­TRESCU de la selectorul de grîu. Răspunsul ei, spontan, este semnificativ pentru modul cum sînt instruiţi aici lucrătorii, pe linie P.C.I. — Fug afară şi strig ! Cu asemenea organizare nu ştim însă cum va putea fugi de răspundere şeful silozului în eventualitatea unui nou incen­diu, în incinta Cooperativei agri­cole de producţie VALEA MĂ­RULUI din comuna BUDEASA ne-a întîmpinat o privelişte de loc îmbucurătoare: tronînd cu roţile jumătate înfundate în­tr-o mocirlă uleioasă, o cister­nă cu robinetele şi conducta sparte, îşi picura cu generozita­te motorina... La cîţiva metri clădiri, grajduri de vite... — De trei ani curge — ne relatează paznicul NICOLAE MARITESCU. Cred că cel pu-ȘTEFANIA GRUIA (Continuare în pag. a 2-a) Pe marginea unui control privind paza contra incendiilor TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului WILLY SPUHLER Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu prilejul aniversării întemeierii Confederaţiei Elveţiene, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului elveţian prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România De la trimisul nostru special la Praga Virgil Danciulescu Adeziune deplină şi muncă intensă pentru întărirea economică a Cehoslovaciei C­onvorbirile Prezidiului C.C. al P.C.C. şi Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., începute după cum se ştie luni dimineaţa în mica localitate situată la frontiera Cehoslova­ciei cu Uniunea Sovietică — Cierna nad Tisou — au con­tinuat marţi toată ziua şi miercuri. Ştirile oficiale sosite la Parga ieri noapte şi azi pină seara nu au adus informaţii suplimentare. Consemnul ac­ceptat în privinţa unei discre­ţii absolute este respectat. Ima­ginile transmise aseară de te­leviziunea pragheză erau luate din exterior cu teleobiectivele şi înfăţişau momentul cinci delegaţii părăseau clădirea în pauza de prînz. Ziarul „Place“ descriind atmosfera care dom­neşte în micuţul orăşel supra­aglomerat de maşini şi de a­­paratul tehnic al ambelor delegaţii arată că locuitorii săi, în mare majoritate fero­viari, speră intr-un rezultat pozitiv. Această dorinţă a lo­cuitorilor din Gierna nad Tisou nu se deosebeşte de cea a praghezilor, de cea a între­gii opinii publice cehoslovace care aşteaptă cu viu şi legitim interes concluziile întîlnirii. In toate aceste zile, la Gierna nad Tisou au continuat să so­sească scrisori şi telegrame care exprimă sprijinul deplin acordat de masele largi popu­lare delegaţiei Partidului Co­munist din Cehoslovacia. Din­tre acestea sunt cea semnată de 8 700 de salariaţi ai Fa­bricii de automobile din Mla­de Boleslav, cea a muncitori­lor din întreprinderile indus­triale de la Moravske Orlove, a minerilor din bazinul carbo­nifer din nordul Boemiei. Marţi seara, un mare grup de intelectuali, oameni de artă şi cultură reuniţi la Praga într-o şedinţă de lucru, au trimis o moţiune de sprijin la Gierna nad Tisou. Numeroase între­prinderi industriale şi unităţi agricole au trimis delegaţi pentru a înmîna personal­­e­(Continuare în pag. a 4-a) Accentuarea, în ultimele zile, a presiunii forţelor patriotice asupra poziţiilor americano-saigoneze din imediata apropiere a capi­talei sud-vietnameze, a de­terminat comandamentul forţelor intervenţioniste a­­mericane să întreprindă importante măsuri de în­tărire a dispozitivului tru­pelor sale şi ale regimului marionetă din Saigon. Fo­tografia de mai sus, reali­zată de un fotoreporter al agenţiei France Presse, înfăţişează un grup de mi­litari americani in timp ce îşi amenajează noi poziţii, folosind saci cu nisip, pe anumite străzi ale Saigo­­nului.

Next