România Liberă, august 1968 (Anul 26, nr. 7396-7422)
1968-08-01 / nr. 7396
Proletari (în toate ţările, mW-val S.OTICIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU . . • • • ' • La Combinatul chimic din Tg. Mureş a intrat recent în probe tehnologice o instalaţie de acid azotic— obiectiv din etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii, în clişeu : un aspect exterior al noii instalaţii Foto: I. ADRIAN Cum se prezintă în plin sezon SERVIREA TURIŞTILOR AFLAŢI PE LITORAL Interviu realizat între Mamaia şi Mangalia cu tovarăşul Petre Nicolae, prim secretar al Comitetului municipal al P.C.R., primarul municipiului Constanţa Ne aflăm în plin sezon de vacanţă pe litoral, cînd toate hotelurile, vilele, corturile auost ocupate pină la ultimul loc. Pentru cei ce se ocupă de desfăşurarea activităţii turistice pe litoral, filele calendarului de vacanţă arată exact jumătatea drumului, un bun prilej de a privi la ceea ce s-a făcut pină acum şi la ceea ce mai trebuie rezolvat pentru ca sezonul actual să însemne un nou succes. Pe primul plan al preocupărilor prezente se află servirea turiştilor, crearea unor condiţii cit mai bune de odihni şi tratament, de petrecere şi reconfortare, cerinţe fireşti ale vacanţei. Rezultatele sunt intr-adevăr cele dorite ? Răspuns la această întrebare am căutat, pornind împreună cu tovarăşul PETRE NICOLAE, primul secretar al comitetului municipal de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Constanţa, intr-o vizită prin staţiunile înşirate de Ia Mamaia la Mangalia. La Mamaia, zărim siluetele unor elegante hoteluri în culori multicolore, care anul trecut se aflau abia pe planşele arhitecţilor. — Aici. la Mamaia — ne explici tov. Petre Nicolae — s-au dat în funcţiune opt hoteluri, trei restaurante, precum şi căsuţe turist cu 200 de locuri. După cum o să vedeţi, la Mangalia Nord a fost dat în folosinţă un sat de vacanţă cu 1500 locuri în căsuţe rustice, la Eforie Sud complexul de căsuţe cu 250 de locuri, un nou restaurant etc. Nu voi înşira aici toate construcţiile noi ale litoralului, dar trebuie să vă spun că, şi în acest an, statul a alocat pentru dezvoltarea turismului pe litoral însemnate fonduri de investiţii, care s-au folosit atît la realizarea unor noi construcţii cit şi pentru modernizări, amenajări şi dotări în staţiuni. Dar dacă aşa stau lucrurile la ansamblul activităţii de construcţii-investiţii, la Mangalia aveam să aflăm mai tîrziu că lucrările pentru realizarea complexului hotelier de aici nu merg prea bine. Din cele cinci hoteluri aflate în construcţie, vor fi date în folosinţă, la termen (începutul lunii august) numai trei. — Celelalte două hoteluri vor intra în funcţiune cu trei săptămîni mai tîrziu, ne spune interlocutorul nostru. Cu toate măsurile luate, nu s-au putut recupera în întregime întîrzierile provocate de nepredarea la timp a documentaţiei de execuţie, la care s-au adăugat şi o serie de lipsuri în organizarea şi desfăşurarea activităţii şantierului. Urmărim zi de zi mersul lucrărilor pe şantier, determinînd conducerea acestuia să organizeze mai bine munca, să asigure execuţia fiecărui obiectiv, în concordanţă cu sarcinile fizice de dare in folosinţă. După cum aţi văzut, în acest sector s-au efectuat numeroase lucrări noi, precum şi amenajări şi modernizări. In afara marilor restaurante şi a grădinilor de vară cu profil variat construite la Mamaia, Mangalia şi Eforie Sud, s-au montat 24 de chioşcuri din material plastic şi metalice, pe plaje sau în apropierea acestora ; la Mamaia şi Mangalia s-au înfiinţat bazate şi multe altele. Preocuparea principală o constituie insă buna aprovi- STAN VLAD (Continuare în pag. a 2-a) m Mamaia, perla litoralului românesc **^*,«.*****»* mmm tS*««.»#»»****** ~*»mr*****9<**** mmm-F »<**«#** ltlll& - »*»•*'***;:: mp I mmm ««»■*****îl!* ******* mmm Anul XXVI—nr. 7 396 Joi 1 august 1968 4 pagini 30 bani Adunarea generală a salariaţilor A de la întreprinderea textilă „Dacia" ht nu umit IMI KEPHTIK MBIUZAIOANE Primul semestru al anuilui 1968 a însemnat pentru cunoscuta întreprindere bucureşteană „Dacia“ anul deplinei afirmări a eficienţei măsurilor de perfecţionare aplicate în toate compartimentele sale, în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Complexa problematică ridicată de modul în care s-au realizat sarcinile de plan ale semestrului I precum şi orientarea corespunzătoare a activităţii de viitor, au constituit jaloanele principale ale discuţiilor purtate de reprezentanţii salariaţilor în adunarea de lucru care a avut loc ieri. Definind acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei ca pe un nesecat izvor de descoperire a rezervelor interne, vorbitorii au relevat cu competenţă căile ce trebuie urmate pentru eliminarea deficienţelor încă existente, pentru ridicarea activităţii la un nivel şi mai înalt. Se poate aprecia că analiza efectuată pe baza primei informări pe care comitetul de direcţie a prezentat-o adunării generale a salariaţilor — instituţie nouă, democratică, a societăţii noastre — a prilejuit un fructuos schimb de opinii, aplicarea măsurilor propuse, sarcină principală a comitetului de direcţie, urmînd să se resimtă pozitiv în toate sectoarele de activitate ale întreprinderii. Am ţinut să accentuăm de la bun început această idee pentru că rodul efectiv al adunării, planul de măsuri tehnico-organizatorice adoptat, nu este expresia unei situații necorespunzătoare ci, dimpotrivă, ca urmare a profunzimii analizei întreprinse , el s-a constituit tocmai pe baza unor frumoase realizări de producţie: îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii. Dar să relevăm aceste realizări la nivelul dimensiunii lor FL. RADULESCU-BOTICA (Continuare în pag. a 3-a) Muzeul memorial „George Coşbuc", inaugurat in comuna natală, în casa poetului, construită în urma cu aproape două secole, primeşte numeroşi vizitatori, tineri şi virstnici, admiratori ai marelui poet Foto : AGERPRES Ţesâtoria de relon „Panduri" din Capitală a fost dotată, în ultimul timp, cu utilaje moderne, ceea ce va permite atît sporirea producţiei, cît şi îmbunătăţirea calităţii produselor livrate. În clişeu : secţia de imprimerie a ţesătoriei Foto : AGERPRES Forme mai echitabile de aplicare a impozitelor în agricultură Efortul material şi financiar făcut de stat pentru dezvoltarea agriculturii noastre socialiste este oglindit în dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a acesteia. Parcul de maşini şi tractoare moderne (peste 92 800 la începutul acestui an) cantităţile tot mai mari de îngrăşăminte chimice furnizate de industria noastră chimică, fondurile alocate pentru extinderea irigaţiilor şi efectuarea altor lucrări hidroameliorative, creditele destinate pentru dezvoltarea construcţiilor agrozootehnice, a plantaţiilor vitipomicole, asistenţa tehnică acordată prin cadre de specialitate etc — toate au servit ridicării neîncetate a potenţialului economic al cooperativelor agricole de producţie. Numai în perioada 1965— 1968, unităţile agricole cooperatiste au beneficiat de credite pe termen lung în valoare de circa 6 miliarde lei. Acest, amplu sprijin acordat de stat şi care nu se rezumă numai la domeniul productiv (avem în vedere şi fondurile destinate dezvoltării acţiunilor social-culturale la sate) a determinat o ridicare constantă a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperatori, ale ţărănimii în general, în 1967, veniturile ţărănimii au fost de circa trei ori mai mari decit în 1950. Odată cu creşterea veniturilor băneşti ale întregii populaţii după cum s-a subliniat în Plenara G.G. al P.C.R. din 19 iunie 1968, au apărut, de-a lungul anilor unele disproporții nejustificate între diferitele categorii de venituri. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, recent, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, prin decrete, a stabilit măsuri judicioase menite să înlăture asemenea neajunsuri. In speţă ele se referă la modificarea unor prevederi referitoare la impozitele pe terenurile cooperativelor agricole de producţie, la impozitele pe veniturile agricole ale populaţiei şi la reglementarea unitară a sistemului de impozite pentru veniturile realizate din alte surse decit salariul. Se ştie că în orînduirea noastră socialistă, baza materială pentru dezvoltarea societăţii o constituie acumulările date de întreprinderile socialiste. Aceasta nu înseamnă că impozitele nu au partea lor de contribuţie, deşi este foarte redusă în comparaţie cu acumulările socialiste. Impozitele, păstrîndu-şi însemnătatea lor economică, acţionează în acelaşi timp ca pîrghii de echilibrare a veniturilor realizate de diferite categorii de cetăţeni, ca modalitate de limitare a disproporţiilor şi de participare la edi-ANDREI TUDORACHE director adjunct In Ministerul Finanţelor (Continuare in pag. a 3-a) in pag. a 3-a: ARTA ROMÂNEASCĂ PE SCENELE FESTIVALULUI Bunurile obşteşti sunt în grija noastră a tuturor comandamentul pompierilor din M.A.I. a orga- nizat acum două zile, un control prin cîteva unităţi agricole, depozite de cereale şi de mărfuri, din judeţele Argeş şi Olt, cu scopul de a vedea cum sunt materializate instrucţiunile privind organizarea pazei contra incendiilor, însoţind specialiştii din minister în această acţiune, am constatat o seamă de aspecte deosebit de semnificative, legate de apărarea avutului obştesc, de pagubele provocate de incendii. Frirmil popas, la depozitele O.C.L. produse industriale ale întreprinderii comerţului cu ridicata produse metalo-chimice, întreprinderii similare pentru produse alimentare, întreprinderii de valorificare a cerealelor, baza C.R.R. etc..., toate concentrate intr-un punct din marginea oraşului PITEŞTI. Mărfurile şi cerealele depozitate aici, sînt „asigurate“ contra incendiilor de cîteva stingătoare agăţate pe pereţii din scîndură neignifugată ai depozitelor. Cîteva butoaie de apă pe jumătate goale, cîteva găleţi atîrnate la trei metri înălţime (să nu dispară ! ! !), un panou cu tîrnăcoape, ferecat însă cu un lacăt atît de ruginit, incit ar putea fi desfăcut doar prin dinamitare, completează gama uneltelor pe care le au în dotare cei care răspund de bunurile în valoare de aproape un miliard, aflate în aceste depozite. Şefii depozitelor I.C.R.A. Piteşti şi bazei C.R.R. ne informează că, de fapt, punctul nevralgic este... apa. Nu există nici o sursă de apă în apropiere. Proiectul și devizul pentru alimentarea cu apă sunt aprobate. Lucrările nu pot începe însă, deoarece se discută încă... locul unde va fi amplasată fîntîna. Propunem Consiliului popular judeţean Argeş încă o temă de discuţie : necesitatea ignifugării scândurilor din care sunt confecţionate depozitele şi a revizuirii instalaţiilor electrice, neprotejate, care pot prilejui în orice moment accidente. La silozul COSTEŞTI situaţia ne-a fost prezentată bine. CORNEL PIRVU, şeful silozului, ne-a arătat cîteva bazine de apă de mare capacitate, ne-a asigurat că are hidrant şi echipe de intervenţie stabilite şi bine instruite. In fapt însă, echipele de pompieri existau doar pe hîrtie, bazinele erau goale, iar prin furtunurile hidranţilor, pe jumătate putrezite, paznicul RADU MOCANU ne-a demonstrat că se poate scurge... o şuviţă anemică de apă. Şi asta, într-o imitate unde nu cu mult timp în urmă, s-a întîmplat un incendiu (din fericire, localizat rapid de către pompierii din comună) şi unde şi în prezent instalaţia fluorescentă introdusă cu titlu de inovaţie şi care a înlocuit una bună, adecvată condiţiilor, prezintă un iminent pericol de incendiu. — In caz de incendiu, cum procedaţi ? a fost întrebată muncitoarea ILEANA DUMITRESCU de la selectorul de grîu. Răspunsul ei, spontan, este semnificativ pentru modul cum sînt instruiţi aici lucrătorii, pe linie P.C.I. — Fug afară şi strig ! Cu asemenea organizare nu ştim însă cum va putea fugi de răspundere şeful silozului în eventualitatea unui nou incendiu, în incinta Cooperativei agricole de producţie VALEA MĂRULUI din comuna BUDEASA ne-a întîmpinat o privelişte de loc îmbucurătoare: tronînd cu roţile jumătate înfundate într-o mocirlă uleioasă, o cisternă cu robinetele şi conducta sparte, îşi picura cu generozitate motorina... La cîţiva metri clădiri, grajduri de vite... — De trei ani curge — ne relatează paznicul NICOLAE MARITESCU. Cred că cel pu-ȘTEFANIA GRUIA (Continuare în pag. a 2-a) Pe marginea unui control privind paza contra incendiilor TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului WILLY SPUHLER Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu prilejul aniversării întemeierii Confederaţiei Elveţiene, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului elveţian prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România De la trimisul nostru special la Praga Virgil Danciulescu Adeziune deplină şi muncă intensă pentru întărirea economică a Cehoslovaciei Convorbirile Prezidiului C.C. al P.C.C. şi Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., începute după cum se ştie luni dimineaţa în mica localitate situată la frontiera Cehoslovaciei cu Uniunea Sovietică — Cierna nad Tisou — au continuat marţi toată ziua şi miercuri. Ştirile oficiale sosite la Parga ieri noapte şi azi pină seara nu au adus informaţii suplimentare. Consemnul acceptat în privinţa unei discreţii absolute este respectat. Imaginile transmise aseară de televiziunea pragheză erau luate din exterior cu teleobiectivele şi înfăţişau momentul cinci delegaţii părăseau clădirea în pauza de prînz. Ziarul „Place“ descriind atmosfera care domneşte în micuţul orăşel supraaglomerat de maşini şi de aparatul tehnic al ambelor delegaţii arată că locuitorii săi, în mare majoritate feroviari, speră intr-un rezultat pozitiv. Această dorinţă a locuitorilor din Gierna nad Tisou nu se deosebeşte de cea a praghezilor, de cea a întregii opinii publice cehoslovace care aşteaptă cu viu şi legitim interes concluziile întîlnirii. In toate aceste zile, la Gierna nad Tisou au continuat să sosească scrisori şi telegrame care exprimă sprijinul deplin acordat de masele largi populare delegaţiei Partidului Comunist din Cehoslovacia. Dintre acestea sunt cea semnată de 8 700 de salariaţi ai Fabricii de automobile din Mlade Boleslav, cea a muncitorilor din întreprinderile industriale de la Moravske Orlove, a minerilor din bazinul carbonifer din nordul Boemiei. Marţi seara, un mare grup de intelectuali, oameni de artă şi cultură reuniţi la Praga într-o şedinţă de lucru, au trimis o moţiune de sprijin la Gierna nad Tisou. Numeroase întreprinderi industriale şi unităţi agricole au trimis delegaţi pentru a înmîna personale(Continuare în pag. a 4-a) Accentuarea, în ultimele zile, a presiunii forţelor patriotice asupra poziţiilor americano-saigoneze din imediata apropiere a capitalei sud-vietnameze, a determinat comandamentul forţelor intervenţioniste americane să întreprindă importante măsuri de întărire a dispozitivului trupelor sale şi ale regimului marionetă din Saigon. Fotografia de mai sus, realizată de un fotoreporter al agenţiei France Presse, înfăţişează un grup de militari americani in timp ce îşi amenajează noi poziţii, folosind saci cu nisip, pe anumite străzi ale Saigonului.