România Liberă, septembrie 1968 (Anul 26, nr. 7424-7447)

1968-09-03 / nr. 7424

, Románia liberá“ nr. 7424 - 3.IX.1960 - pag. a 2-a ’ —„ In zilele de 30, SX august şi 1 septembrie, tovarăşul Paul Niculescu-Mizil membru al Co­mitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut o vizită de lucru în judeţele Timiş, Arad şi Bihor. Intilnirile şi discuţiile avute cu oameni ai muncii — români, maghiari şi­ de alte na­ţionalităţi, comunişti şi ne­membri de partid, vârstnici şi tineri, bărbaţi şi femei, au ex­primat, într-o atmosferă de en­tuziasm şi maturitate politică, profundul ataşament al mase­lor faţă de partid şi conduce­rea sa, adeziunea lor totală la politica internă şi externă a partidului şi statului, hotărirea fermă de a sprijini traducerea ei în viaţă prin îndeplinirea exemplară a sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. La Timişoara, însoţit de tov. Mihai Telescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele comitetu­lui executiv al consiliului popu­lar provizoriu judeţean, oaspe­tele a făcut primul popas la fabrica de încălţăminte ,,Bana­tul“. S-au purtat discuţii cu pri­vire la problemele îmbunătăţi­rii calităţii produselor destinate exportului, la munca organiza­ţiei de partid şi de tineret. In continuare a fost vizitată Uzina „Electromotor“, al cărei colectiv a asimilat anul acesta 22 produse noi, în majoritate destinate exportului. Trecînd prin secţiile uzinei, oaspetele s-a interesat de organizarea producţiei şi de nivelul calita­tiv al produselor. Apoi, în noua hală care va fi dată curînd în funcţiune, a avut loc un însu­fleţit miting, în cadrul căruia au luat cuvîntul ing. Pavel Nicolară, directorul uzinei, Jean Molnar, tehnician, Ecaterina Pîrjol, controloare de calitate, Petru Topfer, inginer care în cuvinte rostite din suflet au exprimat adeziunea lor totală la politica internă și externă a partidului. Luînd cuvîntul, tovarășul PAUL NICULESCU-MIZIL, a adresat asistentei un cald salut tovărășesc din partea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Stat, a guvernului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Faptul că mitingul de fată se ține într-o hală nouă, a relevat vorbitorul, este un semn al dezvoltării acestei uzine, are valoarea unui simbol pen­tru consecventa politicii de in­dustrializare socialistă promo­vată de partid, în care vedem una din temeliile ridicării în­tregii economii, creşterii nive­lului de trai al poporului, asigu­rării independenţei şi suverani­tăţii patriei, înfloririi ei. Felici­­tînd colectivul pentru realizările obţinute, vorbitorul a subliniat că partidul nostru concentrează atenţia organizaţiilor sale, a co­muniştilor, a întregului popor asupra problemelor nerezolvate, pentru lichidarea deficienţelor ce mai persistă încă, pentru organizarea ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii. Relevînd mani­festările de adeziune deplină la politica externă a partidului şi statului nostru, care au loc pe tot întinsul ţării, vorbitorul a subliniat că în această unitate de gînduri şi sentimente, de ac­ţiune a întregului nostru popor în jurul partidului, a conduce­rii sale, rezidă forţa patriei noastre socialiste, chezăşia suc­ceselor în viitor. O călduroasă primire au fă­cut oaspetelui şi intelectualii din municipiul Timişoara. L­a Intîlnirea care a avut loc în aula universităţii, au luat cu­­vintul tovarăşii Avram Cons­tantin, rectorul Institutului po­litehnic. Peter Lameth, profe­r dr­. Melania Creţu, medic. Ca­rol Şinca, directorul trustrului de stat maghiar. Radu Vîlceanu, secretar ştiinţific al bazei de cercetări a Academiei. Duşan Sabu­ci, directorul Liceului nr. 10 din Timişoara. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul PAUL NICULESCU-MIZIL, care a re­levat că In ansamblul activită­ţii de construcţie a socialismu­lui partidul, conducerea sa por­nesc de la concepţia că procesul de edificare a socialismului şi comunismului este de necon­ceput fără o vastă dezvoltare a ştiinţei, învăţămîntului, cultu­rii, fără creşterea continuă a nivelului cultural şi ideologic al poporului. Manifestînd o de­plină încredere în capacitatea creatoare a intelectualităţii, a­­tribuind un rol deosebit de im­portant participării acesteia la Întreaga activitate social-poli­­tică partidul nostru se consultă în permanenţă cu intelectuali­tatea atît în problemele de spe­cialitate, cit si în elaborarea politicii interne si externe. Ur­­mînd tradiţile progresiste ale generaţiilor de intelectuali pa­trioţi, văzînd In politica partidu­lui expresia aspiraţiilor de a ridica România ne­rele mai înal­te trepte ale civilizaţiei socia­liste, intelectualii urmează cu profundă încreder partidul, politica lui ştiinţifică. Adeziu­nea totală a intelectualilor ro­mâni, maghiari, gemani, sîrbi şi de alte naţionalităţi la po­litica partidului, la poziţia a­­doptată faţă de evenimentele actuale o dovedeşte şi faptul că scriitori, compozitori, rdetr­i ii alti intelectuali au cerut să fie primiţi în partid, că toti inte­lectualii, membri si nemembri de partid, isi exprimă hotărârea de a-si consacra cu si mai mare energie capacitatea c­atoare realizării obiectivele­ eion­gre­sului al -7 pa-ei^uîni. După întilnire, s-a vizitat complexul studenţesc, noua can­tină modernă, unde iau masa 3 500 studenţi, spitalul studen­ţesc unificat, dat ,în funcţiune cu cîteva zile în urmă, precum şi căminele studenţeşti. In sala Modern din Timişoara a avut loc adunarea activului judeţean de partid. După expunerea pri­mului secretar al comitetului judeţean de partid, tovarăşul Mihai Telescu, au luat cuvîntul prof. dr. Iulian Dracea, rectorul Institutului agronomic. Marin­ei Pasici, muncitoare la la­ Vizita tovarăşului Paul Niculescu - Mizil în jude­ţele Timiş, Arad şi Bihor Vörös Lobora“, îndelung aplaudat de asistenţă tovarăşul PAUL NICULESCU­MIZIL a relevat atît preţuirea pe care o dă partidul aportului intelectualilor la construcţia so­cialistă, cit şi aprobarea pe care aceştia — indiferent de na­ţionalitate — o acordă politicii partidului. Oprindu-se asupra problemelor adîncirii democra­ţiei socialiste, vorbitorul a sub­liniat că partidul nostru por­neşte de la ideea că socialismul trebuie să-şi afirme superiori­tatea nu numai în domeniul pro­ducţiei materiale, ci şi în dome­brica de mănuşi. Iuliana Cer­­terui, redactor şef al ziarului nescu, profesoară emerită. Ca­rel Pileper, preşedintele coope­rativei de producţie Racova, Florin Miclea, student la Insti­tutul de medicină. Ştefan Fe­­reacz, directorul întreprinderii „Solventul“. Luînd cuvîntul în aplauzele participanţilor, tovarăşul PAUL NICULESCU-MIZIL a relevat că în întreprinderile vizitate, în intilnirile pe care le-a avut cu muncitorii şi intelectualita­tea din Timişoara, cu activul de partid al judeţului se mani­festă cu toată forţa sentimentul de încredere în politica par­ti­­dului si statului nostru. Aceste manifestări, ca şi nenumărate altele, ce au loc pe tot cuprinsul ţării, demonstrează că aceasta este politica întregului nostru popor Partidul nostru, in spiritul novator promovat de Congresul al IX-lea, de Conferinţa Naţio­nală, îşi concentrează atenţia asupra sarcinilor economice, a dezvoltării ştiinţei, invăţămîn­­tului, culturii, manifestă o pre­ocupare constantă pentru per­fecţionarea tuturor domeniilor activităţii sociale. Considerăm lupta pentru promovarea noului şi înlăturarea a tot ce trm­er­ă mersul înainte drept una din legile generale ale dezvoltării societăţii noastre socialiste. Pen­tru partidul nostru, pentru con­ducerea sa, pentru activiştii săi, a subliniat vorbitorul, nu există, nu poate exista îndatorire mai înaltă decât aceea de a sluji cu devotament şi abnegaţie po­porul. Vorbitorul a arătat că Decla­raţia adoptată de M.A.N. a re­afirmat şi a dat putere de lege orientării consecvente a parti­dului şi statului nostru spre dezvoltarea relaţiilor prieteneşti cu toate ţările socialiste, ca ele­ment fundamental al politicii externe a României. Dorim să extindem cooperarea multilate­rală, reciproc avantajoasă cu aceste ţări, ne-am reafirmat lo­ialitatea faţă de alianţele cu celelalte state socialiste. Apre­ciem că pentru a fi trainică, prietenia şi colaborarea dintre ţările socialiste trebuie să se bazeze pe principiile marxism­­leninismului si internaţionalis­mului, pe principiile indepen­denţei si suver­anităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne, în­trajutorării tovărăşeşti, pe stimă şi încredere reciprocă. Partidul nostru subliniază că singura cale raţională pentru a rezolva deosebirile de părer­i între ţările socialiste, între partidele comu­niste este calea discuţiilor prin­cipiale, tovărăşeşti între orga­nele de conducere respective, în spiritul înţelegerii şi stimei reciproce, punîndu-se pe primul plan ceea ce uneşte partidele şi ţările respective. Iată de ce, atunci cînd au apărut divergen­ţele între unele ţări socialiste şi Cehoslovacia, noi am subli­niat de la început necesitatea de a se găsi soluţii raţionale pe baza discuţiilor cu conducerea de partid și de stat legitimă a Cehoslovaciei. Acum, cînd există un acord sovieto-cehoslovac, pe baza căruia conducătorii de partid și de stat cehoslovaci au putut să-și reia activitatea, con­siderăm că este necesar să se facă totul pentru aplicarea a­­cestui acord. O importanţă deo­sebită are retragerea completă şi în timpul cel mai scurt posibil a tuturor trupelor străine de pe teritoriul Cehoslovaciei, asi­­gurîndu-se astfel deplina mani­festare a suveranităţii acestei ţări. Totodată, conducerea par­tidului nostru consideră că, în situaţia grea ce s-a creat, este mai important ca oricînd să nu se întreprindă nimic de natură să înăsprească relaţiile dintre ţările socialiste, că trebuie ca toate eforturile să fie îndreptate spre restabilirea climatului de încredere şi prietenie, în inte­resul socialismului şi al păcii. După o scurtă oprire în co­muna Ornişoara, vizita de lucru a continuat in judeţul Arad. Insotit de tov. Teodor Haş, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid Arad, preşe­dintele consiliului popular jude­ţean provizoriu, oaspetele a făcut primul popas in comuna Pecica, unde mii de ţărani au aşteptat, in ciuda ploii, sosirea oaspeţilor dornici să asculte cuvîntul partidului. După vizi­tarea unor sectoare ale C.A.P. „Avutul", in cursul căreia s-au purtat discuţii asupra căilor de îmbunătăţire a activităţii, in centrul comunei a avut loc o însufleţită adunare populară. In cuvîntul lor, Dumitru Ciobanu, preşedintele consiliului popular comunal, Anton Kőműves, pre­şedintele cooperativei „Avintul“, şi alţi vorbitori au exprimat ferma lor hotărîre de a da pa­triei mai multe produse agrico­le, aprobînd astfel prin fapte po­ziţia partidului faţă de eveni­mentele internaţionale. In cu­­vintul său, tovarăşul PAUL NI­CULESCU-MIZIL, relevînd pers­pectivele luminoase pe care so­cialismul le-a deschis ţărănimii şi care se conturează şi în re­alizările locuitorilor din Pecica, a subliniat că există toate con­diţiile pentru a se spori produc­ţia agricolă şi a se obţine ast­fel venituri tot mai mari în folosul ţărănimii şi spre binele întregului popor. Alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime, unitatea întregului popor în jurul partidului, reprezintă un izvor nesecat de forţă a orân­duirii noastre, găsindu-şi expre­sie în aceste zile în aprobarea entuziastă a politicii interne şi externe a partidului. Era tîrziu, seara cînd s-a ajuns la Arad, dar intelectualii din acest oraş au ţinut să fie pre­zenţi în număr mare, pînă după miezul nopţii. la intîlnirea din sala Palatului cultural. In cu­vinte pline de înflăcărare la adresa politicii partidului au vorbit aici tovarăşii Vasile Po­­peangă, profesor emerit, direc­torul liceului pedagogic, artista Olimpia Didilescu, profesorul Francisc Marx şi Rozalia Pe-Hotărîrile plenarei din aprilie a C.C. al P.C.R. relevă că me­todele proprii socialismului sînt nu metodele administrative, re­presive, ci metodele de convin­gere, promovarea legalităţii si echităţii sociale. Permiteti-mi, a spus vorbitorul, să arăt că în statornicirea acestui spirit, ca si in elaborarea întregii orientări interne si externe a partidului, o contribuţie de seamă are se­cretarul general al Comi­ tetului Central, tovarăşul Nicolae Cemisescu. Vizitarea, în cursul dimineţii de sîmbătă, a două întreprin­deri de mare însemnătate — uzina textilă si uzinele de va­goane — a prilejuit discuţii con­crete în legătură cu problemele organizării superioare a rrmncM, cu activitatea comitetelor de di­recţie si a altor probleme »co­­nomic» actuale. O manifes­tare impresionantă de ata-a­­­ment s» »»crede— în ps-4îd a consMmn-’t-o mitingul epîo­­peste 10 000 salariat! ai uzinei de vagoane, veche citadelă re­­volu­ţionară egr»­e„ mîndrest» cu rezultate deosebite in muncă. Tov, Alexandra Ladău, secre­tarul comitetului de partid pe uzină, muncitorul loan Adoni, tehnicianul Francisc Gőbl, ingi­nerul sef Liviu Cirin au ținut să asigure în cuvinte calde, emoţionante, că partidul se poate bizui din plin pe acest co-­­­lectiv, hotfărît să răspundă ori­cărei chemări. Transmiţînd constructorilor de vagoane salutul fierbinte al conducerii de partid şi de stat, tovarăşul PAUL NICULESCU­­MIZIL a arătat că minunata noastră clasă muncitoare, care ţine sus, de peste 100 de ani, steagul luptei pentru elibera­rea naţională şi socială a între­gului popor, îşi îndeplineşte cu abnegaţie în anii socialismului misiunea ei istorică de forţă conducătoare a societăţii. In sala palatului cultural a avut loc Intîlnirea activului de partid din judeţul Arad la care, după cuvîntul tovarăşului Teo­dor Has, au vorbit ing. Cristina Cojocaru, Carol Kutalek, de la uzina de vagoane, Maria Iovă­­nescu, profesoară, Gheorghe Goina, preşedintele C.A.P. Sîn­­tana, si alţii care au ţinut să asigure conducerea partidului de neţărmuritul lor ataşament. In cuvîntul său, tovarăşul PAUL NICULESCU-MIZIL, re­­ferindu-se la vizitele între­prinse de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid în toate judeţele ţării, a relevat însemnătatea practicii curente a conducerii de partid ei de stat de a se sfătui cu muncitorii, ţă­ranii. Intelectualii, spre a le împărtăşi preocupările, a le cunoaşte gîndurile şi a găsi in comun soluţii la problemei® H­­•.dicate de viaţă. în acest fel partidul şi poporul, conducerea partidului şi oamenii mamai formează un tot unitar, o sin­gură voinţă, o unică hotărîre de acţiune. La întrebarea care este în prezent sarcina prin­­­■ cipală a fiecărei organizaţii ■de lî .partid,.­.ruşiJuflsCir,este un­u­l sin­­*­gur:~ fiecare organizaţie sau colectiv, fiecare comunist să asigure îndeplinirea exemplară a tuturor îndatoririlor ce le re­­rvin în Î cadrul“ planului de stat,­­ la locul lor de muncă. La adu­nările şi intilnirile care au avut loc s-a subliniat puternica fră­ţie dintre toţi oamenii muncii care trăiesc şi luptă pentru so­cialism în acest judeţ, ca şi în­ celelalte judeţe ale ţării. Deplina egalitate în drepturi, rezolvarea problemei naţionale, sudarea frăţiei internaţionaliste între poporul român şi naţio­nalităţile conlocuitoare, unita­tea tuturor cetăţenilor, fără deo­sebire de naţionalitate, este o cucerire măreaţă a politicii mar­­xist-leniniste a partidului nos­tru ; ea îşi găseşte expresia in aprobarea unanimă de către toti fiii patriei a politicii partidului şi statului nostru. In după-amiaza zilei de sîm­­bătă, vizita de lucru continuă pe teritoriul judeţului Bihor, unde tovarăşul Paul Niculescu- Mizil este însoţit de tovarăşul Bihor, preşedintele consiliului popular judeţean provizoriu. La Oradea, oaspeţii vizitează uzina de maşini-unelte „înfrăţirea“, importantă unitate industrială, care cunoaşte o continuă dez­voltare, în cursul discuţiilor purtate cu muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri s-a pus accentul pe necesitatea ridică­rii gradului de tehnicitate pen­tru menţinerea parametrilor a­­cestor produse la nivelul exi­genţelor pieţei mondiale. în hala mare de montaj are loc un miting, la care au luat cuvîntul tovarăşii Ştefan Szán­tó, prim-secretar al Comitetului municipal P.C.R. Oradea, Con­stantin Ionescu, directorul uzi­nei, muncitorul Spiru Marinescu, inginerii Simion Agud şi Ludo­vic Panik care au transmis con­ducerii de partid angajamentul lor unanim de a sprijini poli­tica partidului prin îndeplinirea exemplară a sarcinilor de pro­ducţie, în încheierea mitingului a luat cuvîntul tovarăşul PAUL NICULESCU-MIZIL. Oaspeţii s-au îndreptat apoi către şantierul fabricii de za­hăr, unde a fost vizitată marea hală de fabricaţie şi alte cons­trucţii, analizîndu-se, totodată, în mod concret, cele mai im­portante probleme ale activi­tăţii şantierului, pentru ca noul obiectiv să poată intra in func­ţiune la termenul prevăzut. în aceeaşi seară, la Teatrul de stat din Oradea a avut loc adunarea activului judeţean de partid, în cadrul căreia au luat cuvîntul tovarăşii Victor Be­­lojan, prim-secretar al comite­tului judeţean de partid. Cons­tantin Pitaru, secretarul comi­tetului de partid al uzinei „în­frăţirea“. Aurel Simuţ, prim-se­­­cretar al Comitetului munici­pal U.T.C. Oradea. Vasile Cirtea, preşedintele C.A.P. din Batăr, Rozalia Tier, muncitoare la fa­brica „Solidaritatea“, Eugen Enescu, redactor-şef adjunct al revistei de cultură „Familia“ şi alţii. Adunarea a prilejuit o entuziastă manifestare a ata­şamentului faţă de partid, a dragostei faţă de patrie şi popor, faţă de cauza internaţionalis­mului socialist. Duminică dimineaţa, tovară­şul Paul Niculescu-Mizil a vizi­tat Combinatul porcin de la Palota, şi s-a întîlnit cU cetă­ţenia comunei Diosig. In încheierea vizitei făcute de tovarăşul Paul Niculescu-Mizil în judeţul Bihor s-a mai vizitat palatul baroc aflat în curs de renovare şi care va deveni se­diul muzeului judeţean. Cu a­­cest prilej, oaspeţii s-au între­ţinut cu oameni de cultură şi artă orădeni. Poporul român este ferm întărit sa infăptuiască neabătut politica internă și externă a partidului său comunist Să facem România socialistă tot mai înfloritoare Ţ­ăranii cooperatori din co­muna noastră depun zi de zi eforturi susţinute pentru a spori rodnicia ogoa­relor, pentru a ridica bunăsta­rea lor şi a livra cantităţi tot mai mari de produse agricole. Cu toată seceta care a bîntuit o bună bucată de vreme prin locurile noastre, am obţinut producţii bune atît în sectorul vegetal cit şi în cel zootehnic. Ne unim eforturile cu întrea­ga ţară ca să facem România noastră socialistă mai frumoa­să, mai înfloritoare. Chezăşia succeselor noastre o constituie conducerea noastră de către partid, respectarea neabătută a principiilor mar­­xist-leniniste, atît în treburile interne cit şi în cele externe. Politica externă a partidului şi statului nostru are la bază principiile unităţii Indestructi­bile între ţările sistemului mondial socialist, ale coexis­tenţei paşnice cu toate ţările lumii. Ele au fost reafirmate şi­­cu prilejul vizitelor de lu­cru făcute în judeţul nostru şi în alte judeţe din ţară de con­ducătorii partidului şi statu­lui nostru. Ne exprimăm adeziunea to­tală faţă de politica externă a partidului şi statului nostru, faţă de principiile Declaraţiei Marii Adunări Naţionale, care au la bază grija pentru respec­­tar­ea suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalitatea in drepturi, neamestecul în tre­burile interne ale altor popoa­re, grija pentru apărarea şi în­tărirea unităţii ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste in­ternaţionale. Avem încredere neţărmurită în politica Partidului Comu­nist Român, în conducătorii ţării în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cooperato­rii din Moldoveni sprijină po­litica partidului, luptând pen­tru transpunerea ei în viaţă, contribuind la întărirea econo­miei naţionale, la înflorirea patriei noastre dragi, Republi­­ca Socialistă România. ION DANCEANU Preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Moldoveni, judeţul Neamţ Răspunderea noastră comună pentru cauza socialismului Intelectualii maghiari din Cluj au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu o declaraţie In care se arată : In deplin acord cu principiile politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, noi, intelectualii maghiari din Cluj, scriitori, artişti, profesori uni­versitari, redactori, artişti plas­tici, împreună cu întregul popor al ţării ne exprimăm deplina noastră adeziune la declaraţia din 22 august a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialis­te România. Ţinînd seama de interesele fundamentale ale comunităţii so­cialiste şi ale locuitorilor pa­triei noastre deopotrivă, acest important document exprimă răspunderea noastră comună pentru cauza socialismului şi confirmă adevărurile ideologice marxist-leniniste în relaţiile in­ternationale. în continuare, referindu-se in special la politica externă a tării noastre, in declaraţie se subliniază : Cea mai importantă teză a politicii externe consec­vente duse de România socia­listă este prietenia si colaborarea tovărăşească cu ţările socia­liste frăţeşti, solidaritatea inter­­naţionalistă. Patria noastră este legată printr-o prietenie fră­ţească de ţările socialiste vecine. Uniunea Sovietică, Ungaria, Iu­goslavia şi Bulgaria... Fermă şi permanentă este şi legătura noastră cu toate ţările socialiste din lume , cu Cehoslovacia, Polonia, Republica Democrată Germană, Albania, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Vietnam, Republica Populară Democrată Coreeană, Mongolia şi Cuba. Baza colaborării politice, eco­nomice şi culturale cu aceste ţări — se arată apoi în decla­raţie — este ideologia marxist­­leninistă, care exprimă idealu­rile şi interesele socialismului şi comunismului. Suntem­ con­vinşi că unitatea partidelor şi ţărilor socialiste poate fi de ne­zdruncinat şi prietenia lor poate rezista oricărei probe, numai în cazul cînd relaţiile lor se bazea­ză pe încredere şi respect reci­proc, pe dreptul fiecărui partid comunist şi al fiecărei ţări so­cialiste de a-şi elabora indepen­dent politica, aplicind în mod creator în practica construcţiei socialiste adevărurile generale ale marxismului la caracteristi­cile nationale si condiţiile con­crete social-economice ale tării respective. Internaţionalismul proletar este inseparabil de res­pectarea independentei, suve­ranităţii, a egalităţii în drepturi si a neamestecului în trebur­ile interne. In lumina celor arătate refe­rindu-se la controversele ce s-au ivit între unele ţări socia­liste şi Cehoslovacia, in decla­raţie se spune : Identificindu-n» cu partidul noştri» şi cu voinţa poporului exprimată în şedinţe de masă, am considerat din ca­pul locului că tensiunea inter­naţională se poate soluţiona prin metoda experimentată a dezbaterilor sincere, tovărăşeşti, duse cu răbdare între conduce­rile de partid şi de stat ale ţă­rilor respective, evitîndu-se orice intervenţie în treburile interne. Ne exprimăm unanima adezi­une faţă de poziţia adoptată în Declaraţia Comitetului Executiv al Comitetului Central al parti­dului nostru prin care se con­sideră de cea mai mare­ impor­tanţă să se înfăptuiască retra­gerea completă şi în timpul cel mai scurt a forţelor armate ale celor 5 state socialiste din Ceho­slovacia, asigurindu-se în acest fel manifestarea deplină a inde­pendenţei Republicii Socialiste Cehoslovace şi exercitarea de către popoarele Cehoslovaciei a prerogativelor inalienabile ale suveranităţii naţionale. Salutăm faptul că, în această situaţie gravă, problemele ivite se soluţionează pe baza întreve­derilor şi a tratativelor, care s-au dus cu conducerea legală de partid­ul de stat din Ceho­slovacia. Noi, intelectualii maghiari din Cluj, care profesăm în diverse ramuri ale ştiinţei şi artei, alături de colegii noştri români şi în deplină înţe­legere cu ei, participăm cu sin­ceră convingere la realizarea sarcinilor actuale formulate de Congresul al IX-lea al partidu­lui nostru, la confirmarea fără rezerve a egalităţii de drepturi între poporul român şi naţiona­lităţile conlocuitoare, la promo­varea muncii lor creatoare. In Partidul Comunist Român vedem garanţia soluţionării tu­turor problemelor existenţei noastre naţionale, pe baza dez­voltării neîncetate a democra­ţiei socialiste. In încheierea declaraţiei se arată : asigurăm pe conducătorii partidului şi statului nostr­u şi personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu — aşa cum ne-am exprimat bucuria şi ataşamentul şi cu prilejul vizitei la Cluj a delegaţiei de partid şi de stat — de încrederea şi sprijinul nos­tru şi suntem­ convinşi că de­claraţia noastră serveşte cele mai sfinte interese ale ţării şi restabilirii unităţii mişcării co­muniste mondiale, în folosul pă­cii şi al progresului uman. O lume a relaţiilor prieteneşti şi frăţeşti !­oate niciodată ca ni aces­­£ te zile nu m-am simţit mai aproape de toţi cei cu care lucrez, de ani şi ani intru îndeplinirea aceluiaşi ideal : o ştiinţă, o cultură, o artă socialistă, intr-o ţară so­cialistă, intr-o lume socialistă, bazate pe raţiune, pe demo­craţie, pe independenţă şi su­veranitate naţională, pe res­pect reciproc, pe dragoste, pe umanism, pe internaţionalism socialist Poate niciodată, ca in aceste zile, n-am văzut mai clar ce mare, ce uriaşă poate fi voinţa unui popor, chiar cind e mic, dacă el se întemeiază pe drep­tate, pe raţiune, pe libertate, pe forţa universală a umanismu­lui şi a socialismului, iu care cred ca-n lumina soarelui. Ni­ciodată in istoria noastră, din ultimul secol n-am intilnit ca In aceste zile o mai energică, mai înţeleaptă, mai respectată şi mai iubită conducere de cum se dovedeşte a fi cea a noastră de azi — Partidul Co­munist Român. Am fost în aceste zile la ţară intre ţăranii cooperatori, venit la facultate am ascultat părerile tineri­lor noştri studenţi, am discu­tat cu colegi scriitori, am de­monstrat intre muncitori in ziua de 23 August, am vor­bit cu prieteni maghiari sau germani. Pretutindeni şi la toţi am iniilnit aceeaşi dra­goste, acelaşi ataşament solid, acelaşi calm, acelaşi sănătos sentiment de încredere Am simţit concret şi amplu, entu­ziast şi unanim că in Româ­nia socialistă, tot poporul, ab­­solut tot poporul sprijină po­litica partidului şi guvernului. Şi mai mult decit atît, am văzut şi văd că şi-a sporit fer­mitatea, dirzenia de a înfăptui neabătut această înţeleaptă politică socialistă prin munca şi lupta, prin ataşamentul şi entuziasmul nostru, al tuturor. Declar că-mi însuşesc întru­­totul poziţia înţeleaptă a con­ducerii noastre de partid şi de stat. Mă bucur, din adincul inimii că partidul nostru do­reşte şi acţionează, cu toată vigoarea, pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu toate ţările socialiste. Sunt convins, aşa cum a spus to­varăşul Nicolae Ceauşescu in cuvîntarea de la uzinele „Gri­­viţa Roşie", că „aşezăm la baza acestor relaţii principiile de neclintit ale marxism-leninis­­mului ,• respectul indepen­denţei şi suveranităţii naţio­nale, al egalităţii depline in drepturi, neamestecul in tre­burile interne, întrajutorarea tovărăşească, internaţionalis­mul socialist DUMITRU ALMAŞ scriitor înalta expresie a conştiinţei poporului nostru C­a toţi oamenii muncii din r .­­ . noştinţă cu profundă satis­facţie de documentele recente de partid şi de stat care reflectă eforturile perseveren­te depuse de iubiţii condu­cători ai ţării noastre pentru DUMITRU SÎNTION maistru, secţia energetică Uzinele „Griviţa Roşie“ Fabrica de autoturisme din Piteşti (Urmare din pat­­) * 1 * 1 rînd a livrării de piese fabri­cate în România pentru în­treaga producţie de autotu­risme. Buna organizare a acestei activităţi, precum şi colabo­rarea deosebit de rodnică cu specialiştii străini, conturate încă din primele momente de activitate, au constituit o bază puternică în accelerarea rit­mului de realizare a obiecti­velor primei etape de dezvol­tare a uzinei, acţiune sprijinită şi prin înţelegerea şi eforturile depuse de colaboratorii şi fur­nizorii interni şi externi care au înţeles să reducă corespun­zător termenele de livrare. Toate acestea au permis ca la 1 iulie a .., d­­pă un an şi jumă­tate de la începerea lucrărilor, pe o platformă complet neame­­najată, să se poată trece la înce­perea probelor de funcţionare în cel a utilajelor şi instala­ţiilor. Au urmat, apoi în mod treptat şi diferenţiat probele tehnologice ale utilajelor, astfel încît după circa două săptă­­mîni s-a putut trece la regla­rea şi punerea la punct a funcţionării tuturor instalaţii­lor, amenajărilor şi utilajelor uzinei Primi»l autoturism de control, după parcurgerea ce­lor 217 posturi de lucru , ale li­niilor de montaj caroserie, protecţie­ anticorosi­vă, vopsire şi montaj general, a fost gata în ziua de 3 august lilfiR în primele două decade ale lunii august s-au terminat reglajele impuse de funcţionarea simul­tană a liniilor şi instalaţiilor de fabricaţie, ceea ce a permis ca la 20 august, în prezenţa conducerii de partid şi de stat, să aibă loc inaugurarea uzinei şi demărarea producţiei de serie a autoturismelor „Dacia 1­100". Această realizare a fost posibilă numai datorită spriji­nului permanent acordat de conducerea de partid şi de stat,­ care a îndrumat şi urmă­rit continuu mersul lucră­rilor. Apreciind în­ mod deosebit­­rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae“ Ceauşescu a subliniat­ în cuvîntarea rostită la inau­gurarea Uzinei de autoturisme că „începerea fabricaţiei de automobile marchează un pas important înainte, de ordin calitativ, în activitatea minu­natului nostru corp de ingi­neri, muncitori şi tehnicieni din industria constructoare de maşini"TV"Acefisti...in apreciere , constituie­ nu numai un motiv de îndreptăţită bucurie pentru constructorii de au­tomobile şi pentru toţi constructorii­ de maşini din țara noastră, ci, şi o înaltă obligaţie d­­ a râs-­­ punde prin noi succese încre­derii arătate Avansul de timp cîştigat prin darea în funcţiune a pri­mei etape va fi fructificat în: înfăptuir­ea etapelor urmă­toare Prin realizarea secţiilor de prelucrări mecanice, trata­mente termice, presaj, sculă­­rie, ateliere anexe sa., colec­tivul de ingineri, muncitori şi tehnicieni din Uzina de auto­turisme, va avea posibilitatea să mărească treptat gradul de integrare a fabricaţiei cu piese _____ _______ dezvoltarea şi întărirea continuă patria noastră, am luat cu- a relaţiilor frăţeşti, de adincă­­ -­­ şi statornică prietenie cu toate popoarele socialiste, cu toate partidele comuniste şi muncito­reşti, cu toate forţele înaintate ale lumii, unite sub steagul so­cialismului, al progresului, al păcii. Am avut marea bucurie de a asculta, personal, alături de toţi tovarăşii mei de muncă, cuvîntarea tovarăşului Nicolas Ceauşescu, cu prilejul vizitei pe care a făcut-o recent în uzina noastră. Cuvintele sale în­flăcărate mi-au întărit şi mai mult voinţa de a-mi concentra priceperea şi hărnicia în rea­lizarea sarcinilor ce revin uzinei noastre din prevederile Congre­sului al IX-lea al partidului, a­­vind ferma convingere că nu­mai prin fapte dăruite patriei socialiste îmi pot exprima de­plin adeziunea la politica inter­nă şi externă a ţării noastre, şi elemente produse în ţară, astfel ca, în final, toate părţile componente ale autoturismu­lui să provină din producţia proprie. Cunoscînd exigenţele de calitate pe care le impune fabricaţia de automobile, la îndeplinirea acestei sarcini de mare răspundere, o însemnată contribuţie in livrările de ma­terii prime, materiale şi echi­pamente o va aduce colabora­rea­­ cu numeroase întreprin­deri, atît în cadrul M.I.C.M., cit şi din alte ministere ca Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Petrolului, Minis­terul Industriei Uşoare, Mi­nisterul Industriei Construcţi­ilor. Cerinţele impuse de teh­nica avansată, condiţiile rigu­roase de recepţie, necesitatea de a asigura şi menţine în per­manenţă nivelul tehnic ridicat şi competitivitatea produselor, au impus dotarea liniilor şi secţiilor de fabricaţie atît în uzina respectivă, cit şi în cele colaboratoare, cu utilaje şi in­­stalaţii din cele mai moderne. Toate acestea vor permite ob­ţinerea unor produse de înaltă calitate. Sarcinile complexe ce revin constructorilor de autoturisme solicită o activitate intensă pe linia ridicării continue a cali­ficării muncitorilor, a îmbogă­ţirii cunoştinţelor tehnice ale inginerilor şi tehnicienilor, în paşt cu noutăţile ce se ivesc în acest domeniu, astfel ca în timpul cel mai scurt automobi­lul românesc să ducă peste hotare faima industriei noastre. Dinamică urbană (Urmare din pag. II pectivele navigaţiei fluviale: ştiaţi că dealurile stîncoase şi sterpe ce-l înconjoară ascund bogăţii care au şi început să-i fixeze o statornică faimă în pei­sajul minier republican . De fapt, filoanele de minereu i-au conferit din totdeauna o anume tradiţie în lumea indus­trializării bogăţiilor subterane. Insă o tristă tradiţie : decenii de-a rîndul, ba chiar aproape un secol, cel din partea locului eu asistat, treptat, la amplifica­rea soartei dezolante pregătite de capitalism prin închiderea, în 1808, a minelor lor: stinge­­rea profesiunii de miner. Aripi Trînte intr-o viaţă apatică. Dar iată că, astăzi, nu numai că profesia a revenit în aceste părţi dunărene, dar a dobîndit o vigoare fără precedent, prin împlet­irea dorinţei de a acţiona a localnicilor cu grija statului pentru valorificarea bogăţiilor ţării. După avizul favorabil al geologilor, în 1962 se toarnă te­meliile unui complex minier, cum nimeni de pe aceste melea­guri nu visase vreodată. Contururile haşurate pe planşetă se întrupează văzînd cu ochii la suprafaţă. In subteran, se taie bulevarde lungi de peste 50 de kilometri, iluminate fee­ric. Apoi a venit rîndul oame­nilor să dea un răspuns pe mă­sură grijii statului faţă de des­tinul lor şi, intr-adevăr, în 1965, prima tonă de minereu cuprifer circula prin galerii, iar în 1967, întreprinderea minieră, pe de­plin constituită, organizată după principiile industrializării mo­derne, devenea evidenţiată pe ramură. Aşa a ajuns orăşelul Moldova Nouă, unde confortul edilitar e­­galează azi viaţa industrială re­născută din cenuşă, să-şi defi­nească o personalitate nebănuită de mulţi dintre cei care îi aso­ciază numele exclusiv de bule­tinul despre „cotele apelor Du­nării“... Dar nu numai astfel de aşezări, fără personalitate dis­tinctă în trecut, dobîndesc în anii socialismului un renum­e propriu. Să ne gindim­, bună­oară, la Alba Iulia. l­a scara ţării, chiar, acest oraş are 1» din celebrităţile urbane, cele mai înrădăcinate de secole. Aici s-au scris pagini de răsunet din cronica Daciei, aici a intrat vic­torios Mihai Viteazu, unificînd, pentru o clipă istorică, Ţara Ro­mânească, Moldova şi Transilva­nia, aici şi-au trăit ultimele cli­pe de viaţă Horia, Cloşca şi Cri­­şan şi tot aici au răsunat în 1918 imnurile de slavă în cins­tea unirii Transilvaniei cu pa­tria. Adevărat, secularele clă­diri din cetate păstrînd amin­tirea acestor momente istorice sunt îmbrăcate, azi d­in schele şi supuse unor consolidări şi res­taurări. Dar se putea ca cei din partea locului să se mulţumeas­că doar cu o faimă datorată tre­cutului ? De aceea, bătrînelor vestigii de piatră gospodarii o­­raşului au alăturat, treptat , un mare cartier de locuinţe, am­plasat cu inspiraţie pe platoul romanilor, magazine noi, o nouă piaţă de alimente, o gară mo­dernă, dotată cu instalaţie de centralizare electrodinamică a circulaţiei. Iar acum, dobîndind noi puteri, prin ridicarea lui la rang de mur­iciniu, oraşul inte­grează în peisajul său o nouă casă de cultură, un nou cinema­tograf, parcuri noi care, lao­laltă cu celelalte construcţii mo­­derne, îi conferă o prospeţime arhitectonică fără precedent. In sfîrşit, cei din partea locului în­cep să-şi concentreze energia şi viaţa industrială. Postată la una din porţile oraşului noua fabrică de produse refractare, împreună cu cuprinsul unor planuri de perspectivă recent întocmite, prefigurează aici un temeinic viitor economic. Se mai poate spune oare, fără a greşi, că Alba lulia este exclu­siv un oraş istoric ? Nu, tradi­ţionala sa însuşire se echili­brează prin urbanism modern, prin industrializare , aceste trăsături specifice epocii socia­liste iar in echilibrul urban năs­­cindu-se astfel, recunoaştem, puternică, de nestăvilit, voinţa unanimităţii cetăţenilor, deve­nită acţiune.

Next