România Liberă, octombrie 1968 (Anul 26, nr. 7448-7474)
1968-10-01 / nr. 7448
„Románia libera" nr. 7448— 1.X.1968 — pag. a 3 ÎNDRUMAREA IN GENERAL ŞI EFECTELE EI ECONOMICE La o analiză a datelor statistice privind rezultatele obţinute în ultimii ani de cooperativele agricole de producţie din judeţul Gorj rezultă că aceste unităţi progresează foarte lent (unele chiar bat pasul pe loc), că atît posibilităţile existente pe plan local de sporire a producţiei agricole, cit şi sprijinul acordat de stat nu sunt valorificate pe deplin. Iată, de pildă, rezultatele obţinute în 1968 : sectorul agricol cooperatist din această parte a ţării — cu unităţi situate în bună parte în zona de deal — a reuşit să stringă o frumoasă recoltă însă în mod invariabil cam de la aceleaşi unităţi : Ţînţăreni, Băleşti, Moi, Teleşti şi alte cîteva. Dar cum numărul cooperativelor din judeţul Gorj se ridică la 8n, este firesc să te întrebi cit timp trebuie să mai treacă pentru ca potenţialul economic al agriculturii socialiste să fie valorificat în toate unităţile aşa cum se cuvine . Lipsurile care se manifestă în activitatea unor cooperative agricole se datoresc în mare măsură faptului că membrii consiliilor de conducere nu analizează cu exigenţă multiplele probleme la ordinea zilei, nu atrag la rezolvarea diferitelor sarcini pe cei mai pricepuţi şi harnici cooperatori, nu urmăresc cu perseverenţă înfăptuirea hotărîrilor adunărilor generale, fapt care diminuează interesul şi răspunderea faţă de bunul mers al treburilor obşteşti, împiedică întărirea continuă a democraţiei cooperatiste. De aceste neajunsuri, la care se adaugă cele de ordin tehnic se fac răspunzătoare Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, precum şi direcţia agricolă care în loc să îndrume unităţile concret şi operativ la faţa locului, caută să „rezolve“ uneori problemele prin hîrtii şi şedinţe. Deplasările specialiştilor şi activiştilor organelor agricole judeţene se soldează de cele mai multe ori cu rezolvarea unor probleme mărunte, deşi în mod firesc era de aşteptat ca prezenţa lor în mijlocul cooperatorilor să ducă la îmbunătăţirea activităţii de producţie şi economice, la creşterea responsabilităţii conducerilor unităţilor precum şi a inginerilor care lucrează aici. Aşa se face că o seamă de deficienţe existente în cooperativele agricole, deşi sunt binecunoscute, persistă un timp nepermis de lung. In aparatul direcţiei agricole, în circumscripţiile veterinare şi in unităţile agricole lucrează însemnări despre stilul de muncă al organelor agricole din judeţul Gorj 137 de specialişti cu pregătire superioară, dar cu toate acestea aplicarea măsurilor agrotehnice şi zooveterinare nu se face în toate cazurile la nivelul aşteptat. In cooperativele agricole din Slivileşti, Bumbeşti-Pitic şi Curţişoara, s-ar putea obţine cantităţi importante de produse agricole prin defrişarea unor terenuri de arborete şi mărăcinişuri, prin desfiinţarea drumurilor inutile. O asemenea acţiune însă nu a fost încă iniţiată. După cum în unităţile agricole din Peştişani, Brădiceni, Arcani, specialiştii trec fără să întreprindă nimic pentru îngrijirea plantaţiilor pomicole existente. S-au investit sume importante pentru extinderea suprafeţelor irigate şi este normal ca ceea ce s-a cheltuit să fie recuperat (bineînţeles cu cîştig) prin producţia realizată. Datorită faptului că pe aceste terenuri în unităţile din Săuleşti, Bobu, Bărbăteşti etc. nu s-a aplicat o agrotehnică corespunzătoare rezultatele nu sunt încă cele scontate. In mod inexplicabil semănatul griului şi a altor culturi de toamnă se amînă în actuala campanie de pe o zi pe alta la cooperativele agricole din Bobu, Iaşi, Iormăneşti şi ..Slivileşti, deşi în unităţile învecinate la Băleşti, Tinţăreni, Corneşti realizările au atins 30—40 la sută din suprafaţa planificată. Conducerea direcţiei agricole judeţene tolerează indisciplina unor specialişti, nu se îngrijeşte suficient ca întregul lor timp de muncă să fie consacrat rezolvării pe teren a problemelor de care depinde sporirea producţiei. Au fost cazuri cînd Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie a adoptat un stil de muncă funcţionăresc, limitîndu-se la transmiterea mai departe a unor recomandări ale Uniunii Naţionale, în loc să ajute consiliile de conducere ale unităţilor în aplicarea lor. Dacă rezultatele în sectoarele zootehnic şi hortiviticol nu sunt încă la nivelul posibilităţilor, aceasta se datoreşte şi faptului că retribuţia suplimentară nu a căpătat o generalizare în toate unităţile. La începutul lunii aprilie, pe baza unor temeinice analize făcute în 15 cooperative agricole de către un colectiv de specialişti de la U.N.C.A.P., C.S.A. şi Banca Agricolă s-a întocmit un plan de măsuri de perspectivă care are drept scop îmbunătăţirea situaţiei economice în unităţile studiate. Zilele trecute, în cadrul unei plenare a Consiliului uniunii judeţene a reieşit clar că practica organelor agricole judeţene de a îndruma unităţile „în general“ este o piedică în înfăptuirea obiectivelor propuse în planurile întocmite. Uniunea Naţională şi Consiliul Superior al Agriculturii trebuie să ceară organelor în subordine să aibă un rol dinamic în consolidarea cooperativelor agricole, lucru pe care îl pot realiza numai dacă cunosc temeinic situaţia din fiecare unitate, dacă acţionează operativ, cu răspundere. Ing. TH. MARCAROV Pe itinerarul legumelor şi fructelor (Urmare din pag. 1) marfă din depozite se adaugă nerespectarea graficelor de livrare a legumelor şi fructelor de către unele unităţi agricole ! Iată un caz concludent. In sectoarele 4 şi 5, pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor erau necesare nouă vagoane de roşii. Dar nu s-au asigurat decit trei vagoane. Din şapte vagoane de struguri, nu a poposit în pieţe decit... un vagon şi jumătate. Deci sub necesar, cu peste cinci vagoane. Iată, aşadar, o altă cauză sub care se ascunde aprovizionarea deficitară a pieţelor. Iată citeva unităţi agricole din judeţul Ilfov, care dau dovadă de indisciplină faţă de contractele încheiate : sîmbătă, C.A.P. Glina trebuia să livreze 1 000 de kg de roşii, dar atunci cînd au venit maşinile au făcut calea întoarsă fără nici măcar o roşie în coşuri. In acelaşi timp întreprinderile agricole de stat Fundeni şi Mînăstirea, de două săptămîni, nu mai livrează aproape nimic din cantităţile prevăzute. I.A.S. Buciumeni, în loc de roşii şi morcovi — aşa cum se stipulează în contracte oferă invariabil numai... varză. Sub diferite pretexte neserioase nu îndeplinesc obligaţiile contractuale cooperativele agricole din Iepureşti, Hereşti, Izvoarele, Vidra, Dudeşti, Jilava. De ce oare Departamentul pentru valorificarea legumelor şi fructelor şi Uniunea judeţeană a C.A.P. nu îi obligă pe cei care au încheiat astfel de contracte să şi le respecte Întocmai ? După părerea noastră, această atitudine de pasivitate din partea Departamentului, pe care am mai semnalat-o şi în vară, creează situaţii cu repecusiuni nedorite în buna parovizionare cu legume şi fructe de sezon. Trebuie să subliniem de asemenea greutăţile provocate de calitatea necorespunzătoare a unor produse care intră în reţeaua pieţelor de desfacere. In raidul nostru am constatat, printre altele, că unele cantităţi de cartofi sunt de proastă calitate. De la furnizorii din judeţele Braşov şi Covasna cartofii vin adeseori amestecaţi cu pămînt fără să fie sortaţi în prealabil. Unităţile I.L.F. se complac în această situaţie, punindu-i pe cetăţeni în situaţia de a-i cumpăra aşa cum vin. Unii furnizori fac o rocadă între calităţi, bineînţeles în detrimentul cumpărătorilor. Astfel, centrul de legume-fructe Lehliu a livrat depozitului I.L.F. „Progresul“ 1662 kg gogoşari de calitatea I, dintre care peste 600 kg erau, de fapt, de calitatea a II-a. „Greşeli“ asemănătoare au făcut şi furnizorii de la C.L.F. Olteniţa care din cantitatea de 2 650 kg de roşii, nici jumătate nu corespundeau calităţii. Şi mai regretabil este faptul că „încurcături“ de calitate (deci şi de preţuri) se fac chiar la vînzarea in pieţe şi magazine. Fireşte „minusurile“ din buzunarele cetăţenilor devin „plusuri“ în cele ale gestionarilor. Mercurialul în vigoare stabileşte preţurile în mod distinct pe calităţi, în piaţa Obor, duminica dimineaţă nu erau afişate la loc vizibil preţurile la o seamă de sortimente, ceea ce a făcut ca produsele să se vândă la preţuri exagerate. Tendinţe speculative au fost vizibile şi în piaţa Unirii unde, în urma controlului efectuat, au fost găsiţi producătorii Anghel Dumitru din comuna Colibaşi (judeţul Ilfov), Marin Nuţu din comuna Budişteni (jud. Argeş), Paul Dumitrescu din comuna Gura Colitei (jud. Vrancea), care vindeau cu „suprapreţ“ sub ochii îngăduitori ai administraţiei pieţii. Supunem Consiliului popular al municipiului Bucureşti, cit şi Inspecţiei comerciale de stat (pe ai căror reprezentanţi nu i-am putut întîlni duminică în pieţe) această carenţă ce trebuie urgent remediată. Conducerea întreprinderii de legume şi fructe Ilfov-Bucureşti dă dovadă încă de o slabă preocupare în felul cum este organizată desfacerea mărfurilor în plete. In Plata Norilor, un singur vînzător era pus în situaţia să asigure desfacerea celor 2 000 de kilograme de roşii repartizate, în timp ce alte unităţi cu mai mulţi vînzători nu aveau marfă. De asemenea, în piaţa Obor, standurile erau asaltate de cumpărătorii care nu aveau la dispoziţie fiecare decit cite un singur vînzător pentru a-i servi. în timpul acesta, gestionării stăteau la taifas privind impasibili cozile formate. Discutînd despre această situaţie, ieri dimineaţă, cu tov. Eugen Simionescu, director I.L.F. Ilfov- Bucureşti, acesta a socotit că e normal ca cetăţeanul să „stea o jumătate de oră la cumpărarea unor produse“, ceea ce ni se pare o concepţie stranie pentru un director care răspunde de aprovizionarea întregii Capitale cu legume şi fructe. In următoarele zile, afluxul populaţiei spre pieţe va creşte şi mai mult. Există toate condiţiile ca sacoşele gospodinelor să fie pline cu toate sortimentele de sezon. Nu trebuie uitat, în acelaşi timp, că solicitările nu sunt numai impuse de consumul curent, ci şi de necesitatea aprovizionării pentru iarnă. Socotim necesar ca departamentul de resort şi Consiliul popular al municipiului Bucureşti să ia măsuri ca întreprinderea de legume-fructe Ilfov- Bucureşti să sporească eforturile încă extrem de palide, pe care le depune pentru ca în unităţile de desfacere să se găsească întregul sortiment de produse in cantităţi suficiente, de bună calitate şi la preţurile stabilite prin mercurial. UNA PE ZI de MATTY — Precis că altfel ar fi mers treaba, dacă la început aș fi avut un specialist în alegerea specialiștilor... Cheflii... stăpini in local !ie oricare din porţileoraşului vei intra, este imposibil să nu afli de existenţa frumosului complex comercial de la Iaşi. Panouri mari, indicatoare felurite te invită să vizitezi elegantul restaurant „Cotnari", local cu program special între orele 20 şi 3 dimineaţa. Nimic exagerat în reclamele afişate. Şi totuşi vizitarea acestui restaurant mi-a provocat o indignare profundă — ne scrie cititorul ŞTEFAN IVAN, lector la Universitatea din Timişoara. încă de la intrare, buna dispoziţie cu care venisem a început să se destrame. Căci tocmai atunci cîţiva clienţi aflaţi în barul din dreapta işi impărţeau, cu generozitate, pumni, susţinuţi fiind de aclamaţiile unor suporteri scandalagii. Intr-o asemenea situaţie, pătrunderea în local era discutabilă. Dar pentru că plătisem la intrare o sumă ce nu mi se mai putea restitui, am urcat totuşi la etaj, unde cintăreţul Alexandru Grozuţă prezenta un frumos buchet de romanţe. N-am apucat să mă aşez bine la masă, că s-a şi prezentat la mine un cetăţean. Spunea că e student în anul VI la Electronică. Mi-a cerut voie să danseze cu soţia, i-am explicat că nu-i decent să se danseze atunci cînd un artist cîntă. Am fost însă avertizat că va veni altcineva, care nu va fi atît de „înţelegător" ca el şi că voi „încurca-o". Nici n-a plecat bine „studentul", că altcineva s-a apropiat de noi şi a trecut direct la ameininţări adresate soţiei: „Dacă nu dansezi, te scot afară !“ Cu ajutorul responsabilului de sală şi cu eforturile serioase ale vreo patru ospătari, am reuşit să înlătur scandalul. La plecare, am ţinut să vorbesc cu responsabilul complexului, Ion Mocanu. Acesta mi-a dat dreptate scuzindu-se: „Nu-i putem alunga din local. Vedeţi dumneavoastră, trebuie să ne facem planul..." Asta înseamnă că la restaurantul „Cotnari" din Iaşi ordinea şi normele de comportare sunt stabilite de cheflii, care-şi permit să statornicească aici legile huliganismului. De ce nu se sesizează organele miliţiei . Derogări de la calitate Eram atît de nerăbdător să mă mut în apartamentul contractat cu Oficiul pentru construirea locuinţelor proprietate personală Bucureşti, incit urmăream zi de zi cum se înalţă blocul T 1 din apropierea Gării de Est, bloc în care se află şi apartamentul meu. Acum însă, cînd construcţia este gata, nu mai simt nici o plăcere să mă mut. Nu numai eu, dar şi proprietarii celorlalte apartamente din bloc — ne scrie CONSTANTIN GEORGESCU — Sunt profund dezamăgiţi de felul în care se prezintă această construcţie. La intrare, pe timp ploios, ești stropit de apa ce se scurge de la balcoanele celor zece nivele, pentru că proiectantul nu a prevăzut o copertină protectoare. Apoi surprizele neplăcute te întîmpină una după alta: ziduri strîmbe, lemnărie deformată, logii asimetrice, scări turnate dintr-un material de cea mai proastă calitate, material zgrunţuros, care se fărîmiţează pe culoare; în loc de mozaic marmorat s-a turnat mozaic obişnuit. S-a prevăzut o finisare superioară, pentru care am plătit în plus, dar cea realizată nu corespunde nici măcar celei „normale". Şeful de şantier recunoaşte că „blocul T 1 nu este îndeajuns de reuşit, dar....întreprinderea constructoare a primit derogări pentru toate aceste modificări". Cu alte cuvinte, OCLPPB căruia i-am încredinţat nu numai economiile, dar şi mandatul nostru, în loc să ne reprezinte interesele în faţa constructorului şi să urmărească realizarea întocmai a prevederilor contractului, dă derogări, face rabat la calitate, punindu-ne în faţa faptului împlinit. Nu ar fi oare normal ca, in asemenea împrejurări, cînd in timpul construcţiei intervin elemente noi care obligă la schimbarea soluţiilor tehnice sau a materialelor, să fim consultaţi şi noi, proprietarii şi numai după aceea să se dea „derogări" . Mai scumpă aţa decit faţa! uve nemulţumirile despre care vă scriu — ne comunică intr-o scrisoare cititorul M. Şerbănescu din Bucureşti — au început odată cu defectarea televizorului meu. După cum era normal, ele trebuiau să se curme o dată cu repararea acestuia. Nu s-a întimplat însă aşa. Dimpotrivă, necazurile s-au înmulţit. Dar să vă relatez intîmplările în ordinea lor cronologică. In ziua de 21 august, am anunţat telefonic unitatea nr. 14 a cooperativei Radioprogres din Drumul Taberei, despre o defecţiune apărută la sunetul televizorului. Mi s-a promis că a doua zi va veni un tehnician, deci să fiu neapărat acasă. Mi-am schimbat degeaba tura de serviciu după indicaţiile primite. Tehnicianul — tov. Pretorian — a venit abia in ziua de 28 august. După cum o dovedeşte chitanţa nr 62 481, acesta a înlocuit o lampă (PCL 82) în valoare de 70 lei şi o rezistenţă de 1,60 lei. Costul manoperei a fost fixat la 94 lei. In total, deci, 165,50 lei. Pînă aici, toate ar fi fost bune dacă televizorul ar fi funcţionat normal. In afară de sunet, care e tot slab, odată cu „reparaţia" s-au ivit defecţiuni şi de imagine şi de contrast. Chemat din nou, tov. Pretorian m-a sfătuit să duc aparatul la laborator. M-am dus personal la şeful de unitate, explicindu-i că de fapt celelalte defecţiuni au survenit după „reparaţiile" făcute sau, mai bine zis, din cauza acestora,, că televizorul se află încă în termenul de garanţie. Rezultatul 7 Să aduc aparatul la laborator, plătind pentru o nouă reparaţie cca. 300-400 lei. Bine, dar în ce constă manopera de 94 lei plătită pentru prima reparaţie 7 — am căutat să aflu. Ea a durat doar 15 minute. Mi s-a arătat bonul de garanţie Fi care se înşirau un număr de cifre. Traduse in lucrări, acestea au următoarea explicaţie : 8 lei pentru scoaterea capacului, 5 lei scoaterea cheii comutatoare, 6 lei scoaterea unui şurub la copac, 48 lei repararea celor două etaje de sunet (7 !), 19 lei pentru acord. Alţi 5 lei, 1 leu, 2 lei nu mai ştiu pentru ce (poate pentru operaţia inversă). Adică s-a căutat să se încarce bonul de manoperă. Ce ar spune salariaţii de la această unitate, dacă, să presupunem, şi-ar comanda un costum de haine şi li s-ar cere 750 de lei pentru stofă şi 2 000 de lei pentru manoperă . Bineînţeles că ar refuza să-şi lucreze un astfel de costum, la care, după cum spune zicala, ar costa mai mult aţa decit faţa. Eu însă am fost nevoit să cad de acord cu plata unei noi reparaţii. A rămas să se trimită maşina pentru transportul televizorului la laborator. Numai că nici pînă azi, cînd vă scriu, n-a sosit maşina promisă. De unde se vede, încă o dată, „solicitudinea" cu care cooperativa respectivă înţelege să răspundă celor ce apelează la serviciile ei. Zilele senine au îmbiat la drumeţie pe numeroşi excursionişti. Duminică, peste 2 000 de turişti din Capitală au fost oaspeţii Văii Prahovei, ai Braşovului şi împrejurimilor sale pitoreşti. Poiana Braşov, de unde reporterul nostru a surprins o secvenţă, a fost vizitată de 200 de turişti bucureşteni. In clişeu: Noul hotel din cadrul complexului „Sport" Foto : MIHAI POPESCU Realizam investiţiilor (Urmare din paatl sunt : Complexul sanatorial de 900 locuri din Sîngiorz Băi şi blocurile de locuinţe din Bistriţa. O altă cauză o constituie neasigurarea din timp a amplasamentelor, astfel că lucrările la aceste obiective au putut începe abia în luna iulie. Dat fiind faptul că judeţul nu dispune, deocamdată de un nucleu de proiectare, ne-ar interesa să ştim în ce măsură institutele de proiectări şi în special C.S.A.P.C.Cluj au sprijinit şi sprijină judeţul prin predarea la timp a proiectelor şi prin asistenţa de specialitate ? — Deşi, în linii mari, acest sprijin există, la nerealizarea unor obiective a contribuit şi C.S.A.P.C.Cluj, prin aceia că nu a predat la timp planurile de amplasament pentru locuinţele din Bistriţa şi pentru complexul de 900 de locuri Sîngeorz-Băi. — Aportul constructorilor este la înălţimea aşteptărilor 7 — în judeţul nostru îşi desfăşoară activitatea Grupul 3 construcţii aparţinînd Trustului local de construcţii Cluj. Faţă de volumul de investiţii planificat pentru acest an, unităţii de construcţii nu i-au fost asigurate de către Trust, la timp şi la nivelul cerinţelor, utilajele, forţa de muncă, precum şi cadrele tehnice necesare îndrumării şi conducerii competente a activităţii pe şantierele de construcţii. Este adevărat şi faptul că, in privinţa asigurării cu forţe de muncă, Grupul de construcţii nu a fost sprijinit suficient nici de direcţia noastră judeţeană pentru problemele muncii. In activitatea de pe şantiere au existat şi o serie de deficienţe privind organizarea muncii, folosirea la întreaga capacitate a utilajelor şi instalaţiilor, îndrumarea din partea conducerii trustului s-a făcut sporadic, iar unele măsuri stabilite nu au fost urmărite pînă la finalizare. De altfel, faptul că Grupul de construcţii îşi desfăşoară activitatea în judeţul Cluj face ca îndrumarea şi controlul organelor de partid şi de stat din judeţul Bistriţa-Năsăud să se exercite cu dificultate. De aceea, consider că în viitor este necesar ca această unitate de construcţii să-şi desfăşoare activitatea numai pe raza judeţului nostru. — In ce măsură unele organe centrale de sinteză şi ministerele de resort sprijină activitatea de investiţii în judeţ ? — Un sprijin substanţial l-am primit din partea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie la construirea Complexului de valorificare a fructelor şi legumelor. La fel M.T.A.N.A. s-a preocupat sistematic de modernizarea drumului naţional Bistriţa—Mureşenii Birgăului. Alte ministere însă au fost mai puţin prompte. Pentru asigurarea cu materiale de construcţii şi în mod deosebit cu prefabricate din beton, polistiren, ciment şi altele, de exemplu, nu s-a primit suficient ajutor din partea ministerelor de resort. Au existat şi cazuri cînd unele întreprinderi beneficiare de investiţii nu au fost sprijinite pentru punerea în funcţiune la termenele planificate a unor obiective importante. Astfel, secţia de lactoză aparţinînd întreprinderii „Industria laptelui“-Bistriţa, nu este dată încă în folosinţă, deşi lucrarea trebuia să fie realizată integral încă în anul trecut. Ministerul Industriei Alimentare nu a intervenit însă la timp şi eficient pentru evitarea acestei stări de lucruri. .— Care sînt perspectivele — în acest domeniu — pînă la finele anului şi ce măsuri se impun . — Prin măsurile luate în ultima perioadă de către Comitetul judeţean de partid, ritmul lucrărilor s-a intensificat pe toate şantierele, iar cu ajutorul Trustului de construcţii s-au asigurat utilajele necesare, precum şi — într-o mai mare măsură — forţa de muncă şi cadrele tehnice pe şantiere. Una din măsurile importante luate pe acele şantiere unde sunt rămîneri în urmă faţă de plan, a fost stabilirea de responsabilităţi precise, îndrumarea tehnică şi organizatorică fiind asigurată de către conducerea Grupului de construcţii şi a întreprinderilor beneficiare. Consider că prin măsurile luate până în prezent, precum şi prin cele care se vor lua în continuare, prin intensificarea îndrumării şi controlului, se creează posibilităţi ca obiectivele de investiţii planificate pentru acest an să fie realizate şi date în folosinţă. Aprovizionarea cu combustibil (Urmare din pag. 1) cum spunem noi, pentru a nu aglomera şi îngreuna ulterior operaţiunile de aprovizionare. NOTA REDACŢIEI. Consemnînd aceste informaţii, considerăm că atît organele de resort ale Ministerului Petrolului, cit şi cele din cadrul bazelor de desfacere a produselor petroliere din ţară, trebuie să depună toate eforturile pentru a asigura o bună aprovizionare nu numai acum, ci şi pe tot parcursul sezonului rece. Livrările de combustibil lichid trebuie făcute cu toată promptitudinea beneficiarilor, spre a se preîntîmpina unele întîrzieri, aşa cum s-a petrecut anul trecut. Totodată, pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni, este necesar a fi acordat sprijinul cuvenit din partea organelor C.F.R., prin punerea la dispoziţie la timp a vagoanelor destinate transportului de produse petroliere din bazinele producătoare la depozitele şi staţiile de desfacere din ţară. Oboseală prematură în exploatarea barurilor automate Apariţia, a fost repede observată şi bine apreciată de bucureşteni. Pe cîteva artere centrale, în Gara de Nord, în unele magazine reprezentative au apărut de cîteva luni un număr de baruri automate. Introduse experimental şi date în exploatare unei întreprinderi comerciale cu reputaţie şi experienţă, I.C.S. „Comaliment“, cele cîteva baruri automate şi-au dovedit foarte curind utilitatea şi, în acelaşi timp, eficienţa economică. Uşor de înţeles de ce, date fiind avantajele certe oferite atît consumatorilor, cit şi întreprinderii comerciale. Intr-adevăr, cetăţenii apreciază gradul ridicat de igienă, asigurat prin înlăturarea oricărei mînuiri a produselor, operativitatea servirii, exactitatea gramajului (controlat ,prin celulă fotoelectrică) şi, mai ales, posibilitatea obţinerii produsului dorit in permanenţă, la orice oră din zi sau din noapte. Iar rulajul rapid — 2,5 consumatori pe minut —, precum şi personalul relativ redus necesar alimentării acestor baruri automate avantajează evident, din punct de vedere al rentabilităţii, întreprinderea comercială. După cum am fost informaţi la serviciul comercial al I.C.S. „Comaliment“, experimentul, deşi nu este încă încheiat, poate fi considerat de pe acum satisfăcător. De altfel, prin grija Direcţiei de Investiţii din M.C.I., numărul automatelor ce se introduc în circuit va spori în curind, pentru început printr-o instalaţie de desfacere a berei, în pasajul Eforiei. Aşa stînd lucrurile, considerăm utile unele observaţii privind amplasamentul unor asemenea baruri automate şi, mai ales, modul in care funcţionează. Făcînd abstracţie de contribuţia puţin inspirată a „Comalimentului“ la îmbogăţirea limbii noastre, concretizată prin firma ,,Bevante calde“ a barului automat instalat în interiorul magazinului „Eva“, avem serioase rezerve şi în ce priveşte amplasarea acestuia, şi anume, alături de un alt bar... neautomat, unde se serveşte cafea expres. Există, credem, destule alte magazine mari unde un asemenea bar ar fi mai rentabil, neavînd de suportat o atît de apropiată concurenţă. Peste drum, lingă cinematograful Patria, o instalaţie mai completă, în aer liber, e foarte solicitată toată ziua şi chiar noaptea, atît pentru „bevandele“ calde şi reci, cit şi pentru dulciuri şi pateuri. In cele cîteva luni ce au trecut de la instalarea ei, s-au petrecut însă unele degradări care pun în pericol experimentul. Lipite probabil neglijent, instrucţiunile de folosire s-au dezlipit. Mai grav este că, de la o vreme încoace, siropurile de căpşuni, de lămîie sau de zmeură au devenit unul şi acelaşi lichid destul de greu de identificat după gust. Iar deunăzi am asistat la o scenă ce s-ar putea numi au uzanţă dacă acest sistem de „loz în plic“ n-ar fi compromiţător: un cetăţean care a solicitat, potrivit instrucţiunilor, o nuga a primit... un pateu cu brînză. La alt bar automat, cel din Pasajul Victoriei am văzut instalaţia „înghiţind“ omonedă, fără a onora comanda făcută, după bine cunoscutul sistem al telefoanelor publice cu deosebirea că, la acestea din urmă, suma riscată e mai mică. Se pare, aşa cum reiese din aceste exemple, că mecanicii însărcinaţi cu întreţinerea instalaţiei au obosit în mod prematur. Şi este regretabil, deoarece în asemenea mod o investiţie utilă şi costisitoare îşi pierde treptat eficienţa. Considerăm că buna primire pe care publicul a făcut-o barurilor automate este încurajatoare şi dovedeşte că ele răspund unor nevoi reale. Cu atît mai mult, deficienţele apărute în modul de funcţionare a acestora se cer grabnic înlăturate, tocmai pentru ca experimentul ce se efectuează să fie intr-adevăr edificator. M. PAULIAN m NOU AN UNIVERSITAR (Urmare din pag. I)re parte a fondurilor de investiţii şi construcţii acordate învăţământului rezolvă concomitent şi crearea spaţiului necesar investigaţiilor ştiinţifice (un exemplu grăitor în această privinţă îl constituie noua aripă a Academiei de Studii Economice, în care vor lucra studenţii şi cercetătorii în domeniul calculului economic şi al ciberneticii economice). O ramură nouă a învăţămîntului superior se înfiinţează pe baza Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român — secţiile de subingineri atît de necesari economiei naţionale. In toamna acestui an, potrivit Legii învăţămintului, s-au reorganizat consiliile profesorale universitare ca organe colective de conducere. Ele au procedat apoi la alegerea rectorilor. In acest mod se aplică şi în invăţămîntul superior hotărîrile de partid cu privire la conducerea colectivă şi se reiau tradiţii democratice ale învăţămintului nostru superior. Ministerul Invăţămintului se va strădui să dezvolte spiritul de iniţiativă şi de responsabilitate al conducerilor instituţiilor de invăţămint superior , de sus şi pînă jos, trebuie să asigurăm o mai mare receptivitate, operativitate şi eficienţă în activitatea noastră, corectind lipsurile din trecut. Ministerul învăţămintului, pe baza Directivelor, va pune in aplicare începînd din acest an un ansamblu de măsuri menite să perfecţioneze şi să stimuleze activitatea instituţiilor de invăţămînt superior. Se va acorda o şi mai mare atenţie planurilor şi programelor de invăţămînt pentru a reflecta progresele ştiintei şi ale tehnicii contemporane. Se vor crea condiţii tot mai bune de studiu atît ştiinţelor tehnice, cit şi ştiinţelor umaniste, precum şi invăţămintului matematicii peste tot unde este necesar. Se va acorda o mare grijă îmbunătăţirii conţinutului ştiinţific şi ideologic al procesului de invăţămînt. Editura Didactică şi Pedagogiei, ca şi unităţile editoriale din centrele universitare vor acorda un mai stăruitor sprijin tipăririi manualelor şi cursurilor universitare. Ţelul principal al învăţământului superior este acela de a pregăti cadrele tehnice superioare, didactice, de cercetare, ştiinţifice, administrative, ale ţării, înfăptuirii acestui scop de cea mai mare însemnătate îi consacră forţele sale corpul didactic superior, care se bucură de cea mai înaltă preţuire din partea întregului nostru popor, a partidului şi guvernului. Studenţii români şi de toate naţionalităţile conlocuitoare au condiţii favorabile ca, sub îndrumarea profesorilor, să-şi poată însuşi cele mai de seamă cunoştinţe şi dobîndi experienţa practică necesară, spre a deveni cadre de înaltă calificare care vor contribui la dezvoltarea în continuare a patriei noastre socialiste. Depinde numai de hotărîrea şi rivna lor ca să se poată ridica spre culmile ştiinţei, tehnicii şi activităţii creatoare. Programul de dezvoltare a învăţămintului superior este o parte integrantă însemnată a politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român. Atit corpul didactic superior cit și intregul tineret studios exprimă cu prilejul deschiderii noului an universitar 1968—1969 voința lor de a realiza acest program. CURIER CETĂŢENESC •..CURIER CETĂŢENESC • CURIER CETĂŢENESC • CURIER CETĂŢENESC- T