România Liberă, decembrie 1968 (Anul 26, nr. 7501-7526)
1968-12-01 / nr. 7501
e piese in materiale plastice pentru autoturismele „Dacia"-1100 La începutul acestei săptămîni, la Uzina de autoturisme din Pitești au fost omologate alte două repere ce se fabrică de către Uzina de prelucrare a materialelor plastice București. Cu acestea numărul de repere pe care întreprinderea bucureşteană le produce actualmente în serie din materiale plastice pentru echiparea autoturismului românesc „Dacia“— 1100, se ridică la 17. Printre acestea se află diferite tipuri de bucşi, garnituri de plăcuţe, pîrghie pentru carburator, butoane etc. Specialiştii uzinei bucureştene au pus la punct pentru noua fabricaţie atît documentaţia tehnică, cit şi sculele necesare. Cu această ocazie a fost asimilată şi prelucrarea unor noi materiale plastice cu proprietăţi superioare (poliamide tip nylon şi rilsan, derivaţi ai celulozei, poliacetali, copolimeri ABS), din care se execută reperele ce se livrează Uzinei de autoturisme de la Pitești. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI — nr. 7 501 Duminică 1 decembrie 1968 6 pagini 30 bani Cînd consiliul de conducere ignoră pe cei care l-au ales •11 n statutul cooperativei a-gricole este precizată obligaţia consiliului de conducere de a da seama, în faţa adunării generale, de munca desfăşurată. Pe lîngă această îndatorire, membrii consiliului de conducere trebuie să se consulte cu ceilalţi cooperatori în toate problemele majore care angajează interesele cooperativei, să ţină seama de sfaturile şi părerile lor privind întreaga activitate economico-financiară şi organizatorică desfăşurată. Practica a dovedit cu prisosinţă că acolo unde s-a procedat astfel s-au găsit căile cele mai bune de valorificare, cu o bună eficienţă, a resurselor materiale şi umane existente în fiecare cooperativă agricolă, au fost evitate o seamă de greşeli ce se puteau solda cu pagube însemnate. Un exemplu de remarcat îl constituie cooperativa agricolă „Unirea“ din comuna Gîrla Mare, judeţul Mehedinţi. în trecut au existat şi aici tendinţe şi încercări ale unor membri ai consiliului de conducere sau ale altor cooperatori de a se considera atotştiutori în rezolvarea unor probleme interes comun. Acest pruos stil de muncă a dus rea temporară a unor de producţie şi la obţnor rezultate mai slab posibilităţi. Aceste neajunsuri au fost însă înlăturate la vreme. Adunarea generală a cooperatorilor a luat atitudine hotărîtă împotriva acelora care au încercat să subaprecieze munca colectivă, să se sustragă controlului obștesc. Acum consiliul de conducere se consultă cu masa cooperatorilor, fie în adunările generale, fie cu alte prilejuri pentru a găsi o rezolvare cît mai eficientă a tuturor probleme(continuare în pag. a 2-a) Cadrele didactice de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu" din Capitală desfăşoară, paralel cu munca didactică, o bogată muncă de cercetare. Catedra de genetică şi ameliorarea plantelor, bunăoară, urmăreşte perfecţionarea metodelor de ameliorare a griului şi producerea seminţei hibride comerciale. Cercetările se desfăşoară sub îndrumarea conf. dr. Teofil Crăciun. In clişeu : Aspect din sera unde au loc experienţele Foto : MIHAI POPESCU SCRISOARE DESCHISĂ Nu cred c-o să ne fiarămit Se spune că întotdeauna despărţirile sînt triste, că oricît de puţin sentimental ai fi, totuşi, rămîi în suflet cu o undă de nostalgie atunci cînd îţi iei rămas bun de la cineva. De regulă, aşa se întîmplă, însă potrivit dictonului că orice regulă îşi are şi excepţia, iată că acum, cînd se lasă cortina peste ultima replică a dramei care se cheamă campionatul de fotbal, puţini sînt cei cuprinşi de nostalgie.Căci, prea au fost înşelaţi în dragoste toţi microbiştii balonului rotund, prea au abuzat de încrederea şi răbdarea lor idolii cu picioare de lut şi inimă de piatră din cele 16 echipe divizionare A. In sfirşit, o să avem iar duminici fără dureri de cap, duminici în care mai putem sta şi pe acasă, fără să mai dîrdîim de frig şi de nervi in tribunele reci şi indiferente parcă şi ele, la simulacrul de joc de pe gazonul stropit cu zgîrcenie cu sudoarea fotbaliştilor. Sportul nostru rege şi-a lepădat de mult hlamida domneasc -, că, ajungînd să plictisească pînă la ... plictis, chiar şi pe cei mai înflăcăraţi şi fideli adepţi. Din miez de vară şi pînă ION MĂRGINEANU (Continuare în pag. a 5-a) In pag. a 3-a: Ancheta internaţională a ziarului nostru Igiena modernă şi civilizaţia p 4 fi mandatar nu înseamnă a fi speculant Este de că — Trcnit a necontestat faptul paralel cu bunele rezultate obţinute de numeroase unităţi de alimentaţie publică din cadrul I.A.P.L.-urilor — şi-au cîştigat aprecierea consumatorilor şi o serie de unităţi administrate prin mandat. Amenajările efectuate şi eforturile depuse pentru schimbarea aspectului şi ambianţei localurilor, pentru lărgirea gamei de preparate şi pentru îmbunătăţirea servirii consumatorilor, au dus — în mod firesc — şi la creşterea rentabilităţii unităţilor. Aşa, de pildă, dacă anul trecut localul „Vadul Dîmboviţei“ din Bucureşti a dat un beneficiu de numai 7 000 de lei (indicele de rentabilitate fiind de 0,37 la sută), în acest an dă statului un beneficiu de 140 000 de lei, indicele de rentabilitate crescînd la 4,88 la sută. Tot astfel, beneficiul berăriei „Central“ a sporit de la 6 000 de lei în 1967 la 165 000 de lei în 1968, iar al bufetului „Ghiocel“ de la 59 000 de lei în 1967, la 191 000 de lei în 1968. Lista aceasta poate fi întregită cu o serie de localuri din ţară, devenite — în acest an — rentabile, cum sunt restaurantele „Turist“ din Piteşti şi „Par“ din Tg. Secuiesc, ospătăria „Cina“ din Ploieşti şi altele. Am fi dorit să consemnăm asemenea rezultate la toate unităţile mandatare. Din păcate, acest lucru nu este posibil, din pricina faptului că o serie de mandatari — profitînd de nepăsarea sau de îngăduinţa unor trusturi sau întreprinderi de alimentaţie publică — n-au înţeles care este adevăratul rol al unităţilor lor, sau, mai bine zis, n-au vrut să-l înţeleagă. Luînd, de pildă, cazul restaurantului „Cotroceni“ din Bucureşti, constatăm nu numai că s-a neglijat diversificarea sortimentelor, ci şi însuşi aspectul principalei săli de servire. O serie de localuri familiale îşi respectă profilul doar pe... firmă. Cu prilejul raidului nostru, am putut constata că la localurile de acest gen „Doi lei“ şi „Brădet“, din cele 15 sortimente de mîncăruri şi ciorbe cu prețuri-plafon stabilite de S.A.P.L., absenta.... 14. MIRCEA SCRIPCA VIOREL POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Macheta Fabricii de ulei din Slobozia, județul Ialomița, aflată în construcție D în construcţie la Brăila Un obiectiv al industriei chimice înc vii cu tramvaiul dinspre Brăila spre Chiscani, prezenţa Combinatului de fibre artificiale este anunţată de cele două coşuri de fum, de 120 de metri, ale fabricii de reţele cord şi celofibră, iar de curînd şi de acel du-te-vino al autobasculantelor, caracteristic unui şantier de construcţii. Căci combinatul brăilean a trecut la edificarea etapei a Il-a de dezvoltare care, în fond, constă din construirea unei fabrici de celuloză cu o capacitate anuală de 15 000 tone celofibră tip bumbac, angajînd pînă la sfîrşitul anului 1970 un volum de investiţii de peste patru sute de milioane de lei. Constructorii — întreprinderea de şantiere construcţii-montaj Brăila — au dat în probe de rodaj meca-'' nice noua fabrică de carboxi- metil celuloză (CMC), aşa că, interesul chimiştilor brăileni şi-a mutat centrul de greutate spre această instalaţie, care va furniza o producţie anuală de 5 000 de tone. Directorul coordonator al combinatului, ing. CONSTANTIN OBREJA, arată că, datorită atît studiilor ştiinţifice efectuate cît şi avansului obţinut de constructor s-a putut (Continuare în pag. a 2-a) în Editura politica a apărut: , NICOLAE CEAUŞESCU Expunere la şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale consacrată sărbătoririi semicentenarului #r * unirii Transilvaniei cu România - 29 noiembrie 1968 -LUCRAREA A FOST TIPĂRITĂ INTR-UN TIRAJ DE MASĂ CĂRTURARII ŞI UNIREA însemn aceste rînduri sub puternica impresie pe care ■ mi-au produs-o manifestarea colectivă de fierbinte devotament faţă de popor — Şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale consacrată sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România —, precum şi expunerea făcută cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în rîndurile maselor populare, ale luptătorilor neînfricaţi pentru progresul ţării şi pentru afirmarea fiinţei naţionale a poporului nostru, distingem cu mîndrie numeroase figuri de intelectuali înain-neam l-au mărturisit cărturarii din cele mai vechi timpuri. Cronicarii vorbesc despre om(Continuare în pag. a 5-a) Acad. prof. Miron Nicolescu preşedintele Academiei Republicii Socialiste România toţi, care au ştiut să exprime cu vigoare şi clarviziune ideea originii comune, a unităţii şi continuităţii românilor de pe întreg cuprinsul ţării şi să prefigureze, pe acest temei, realizarea ineluctabilă a idealului de unitate, statală a poporului nostru. Sentimentul unităţii de TELEGRAMĂ Stimatului tovarăş NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Stimate tovarăşe preşedinte, Permiteţi-mi să vă transmit felicitări cordiale cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Sunt încredinţat că între Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din România şi Comitetul Central al Frontului Naţional din Republica Socialistă Cehoslovacă se va dezvolta o colaborare avantajoasă, care va duce la o lărgire şi adîncire a prieteniei şi a cunoaşterii reciproce dintre popoarele României şi Cehoslovaciei. Vă urez multe succese în această importantă funcţie a dumneavoastră. Cu salutări cordiale, tovărăşeşti, EVZEN ERBAN, preşedintele Comitetului Central al Frontului Naţional al Republicii Socialiste Cehoslovace Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei P.C. Mexican Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia P.C. Mexican formată din tovarăşii Marta Borquez, membru al Prezidiului C.C. al P.C.M., şi Enrique Semo, membru al C.C. al P.C. Mexican, care face o vizită în ţara noastră. A participat tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. în cadrul discuţiilor care au avut loc cu acest prilej, desfăşurate într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie, s-a efectuat un schimb de vederi privind unele probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, precum şi în legătură cu dezvoltarea în continuare a relaţiilor In cursul vizitei în ţara noastră, delegaţia P.C. Mexican a avut o întîlnire la C.C. al P.C.R. cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Aldea Militaru, membri ai C.C. al P.C.R., care a prilejuit o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale celor două partide. Delegaţia a vizitat Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti şi s-a întîlnit cu reprezentanţi ai Academiei de ştiinţe social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. şi cu conducerea Consiliului Naţional al Femeilor, frăţeşti partide, dintre cele două Aspect din secţia textilă supercord a Combinatului de fire artificiale de la Brăila Foto : AGERPRES Aflată încăsub imperiul spectaculoasei coliziuni a nucleelor monetare occidentale, opinia publică din capitalele vest-europene a înregistrat în acest sfirşit de săptămînă eşecul, la rîndul său exploziv, al reuniunii EURATOM-ului, ca urmare a divergenţelor serioase ivite în privinţa programului său de perspectivă. Observatorii nu pregetă, de altfel, să pună in corelaţie fisiunea financiară şi implicaţiile ei inevitabile cu vii- Corespondenţă din Bruxelles de la Edmond Aubert Fisiuni euratomice toarea activitate a EURATOM- ului. Păşind pragul anului 1969, EURATOM-ul — cu un program de cercetări (şi suport bugetar) în continuă eroziune — se va găsi, subliniază observatorii, şi fără program şi fără buget. Sau, după cum s-a exprimat faţă de un grup de ziarişti, Theo Lefevre, ministrul belgian însărcinat cu problemele ştiinţifice, părăsind joi seara, înainte de sfîrşitul ei, reuniunea : „M-am săturat de discuţii. Sunt unii care vor să construiască Europa, alţii care nu vor să o facă fără Marea Britanie, iar alţii, în sfirşit, care nu vor nimic“. După încheierea dezbaterilor dificile, miniştrii „celor şase“, însărcinaţi cu problemele tehnico-ştiinţifice, au căzut de acord să se întrunească din nou, la 20 şi 21 decembrie, pentru a face un suprem efort de a scoate oi(Continuare in pag. a 6-a) In intîmpinarea Adunării generale a compozitorilor Diversitatea sensurilei In muzica de stiluri ei estetice românească Principiu fundamental în orientarea şcolii muzicale româneşti moderne, încă de la întemeierea acesteia de către George Enescu şi generaţiile care i-au urmat, diversitatea de stiluri este una din trăsăturile cardinale ale creaţiei noastre muzicale contempo- Vasile Tomescu Jane. înzestrată cu o sensibilitate specifică, legată structural de aspectele profund nuanţate ale realităţii pe care o trăim, muzica românească de azi este un factor activ de influenţare a conştiinţei sociale, de educaţie estetică şi desfătare spirituală. In varietatea infinită a aspectelor vieţii din care se inspiră, în structura temperamentală şi formaţia artistică a creatorilor, în particularităţile fiecărui iubitor al muzicii se află premisele diversităţii stilistice, ale bogăţiei modalităţilor de rezolvare artistică. Slujind acelaşi ideal estetic, muzicieni români şi aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare îşi împletesc contribuţia intr-un act unic de îmbogăţire cu noi valori a patrimoniului artei naţionale. In realităţile comune de viaţă, de creaţie, de năzuinţe, care reunesc personalităţi atit de distincte, se află izvorul relaţiei dialectice dintre caracterul unitar al concepţiei estetice, al crezului artistic şi diversitatea fără precedent a stilurilor, formelor, genurilor muzicii româneşti contemporane. Acestor premise fundamentale li se adaugă condiţiile proprii evoluţiei artei sonore în zilele noastre, procesului de inovaţie şi de sinteze desfăşurat în muzica universală a timpului nostru şi căruia i se integrează, cu prino(Continuare în pag. a 2-a) CEA MAI MARE OREZARIE DIN IADA La confluenţa rîului Călmăţui cu Dunărea, în incinta îndiguită Călmăţui-Gropeni din judelul Brăila, se amenajează cea mai mare orezărie din ţară, care va cuprinde în final o suprafaţă de 5 400 ha , în mare parte soluri sărăturoase, slab productive. In prima etapă, ale cărei lucrări au fost terminate, au fost date în folosinţă 3 000 de ha. Alimentarea cu apă a orezăriei va fi asigurată cu ajutorul a trei staţii de pompare. Evacuarea apei se va face printr-un sistem de desecare, teritoriile învecinate fiind izolate prin intermediul unor canale de centură. Atît staţiile de pompare şi alimentare, cît şi cele de evacuare vor fi complet automatizate. (Agerpres). TELEGRAMĂ Excelenţei Sale General JEAN-BEDEL BOKASSA, Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a proclamării republicii, adresez: Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi progres poporului Republicii Africa Centrală, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu în interesul celor două popoare şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România