România Liberă, decembrie 1968 (Anul 26, nr. 7501-7526)

1968-12-01 / nr. 7501

e piese in materiale plastice pentru autoturismele „Dacia"-1100 La începutul acestei săptă­­mîni, la Uzina de autoturisme din Pitești au fost omologate alte două repere ce se fabrică de către Uzina de prelucrare a materialelor plastice Bucu­rești. Cu acestea numărul de repere pe care întreprinderea bucureşteană le produce actual­mente în serie din materiale plastice pentru echiparea auto­turismului românesc „Dacia“— 1100, se ridică la 17. Printre a­­cestea se află diferite tipuri de bucşi, garnituri de plăcuţe, pîr­­ghie pentru carburator, bu­toane etc. Specialiştii uzinei bucureş­­tene au pus la punct pentru noua fabricaţie atît documen­taţia tehnică, cit şi sculele ne­cesare. Cu această ocazie a fost asimilată şi prelucrarea unor noi materiale plastice cu proprietăţi superioare (polia­­mide tip nylon şi rilsan, deri­vaţi ai celulozei, poliacetali, copolimeri ABS), din care se execută reperele ce se livrează Uzinei de autoturisme de la Pitești. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI — nr. 7 501 Duminică 1 decembrie 1968 6 pagini 30 bani Cînd consiliul de conducere ignoră pe cei care l-au ales •11 n statutul cooperativei a-­­­gricole este precizată o­­­­bligaţia consiliului de conducere de a da seama, în faţa adunării generale, de­ munca desfăşurată.­ Pe lîngă această îndatorire, membrii consiliului de conducere tre­buie să se consulte cu ceilalţi cooperatori în toate problem­ele majore care angajează intere­sele cooperativei, să ţină sea­ma de sfaturile şi părerile lor privind întreaga activitate e­­conomico-financiară şi organi­zatorică desfăşurată. Practica a dovedit cu prisosinţă că a­­colo unde s-a procedat astfel s-au găsit căile cele mai bune de valorificare, cu o bună efi­cienţă, a resurselor materiale şi umane existente în fiecare cooperativă agricolă, au fost evitate o seamă de greşeli ce se puteau solda c­u pagube în­semnate. Un exemplu de remarcat îl constituie cooperativa agrico­lă „Unirea“ din comuna Gîrla Mare, judeţul Mehedinţi. în trecut au existat şi aici ten­dinţe şi încercări ale unor membri ai consiliului de con­ducere sau ale altor coopera­tori de a se considera atotştiu­tori în rezolvarea unor proble­­me interes comun. Acest pruos stil de muncă a dus rea temporară a unor de producţie şi la ob­­ţnor rezultate mai sla­­b posibilităţi. Aceste neajunsuri au fost însă înlătu­rate la vreme. Adunarea gene­rală a cooperatorilor a luat ati­tudine hotărîtă împotriva ace­lora care au încercat să sub­aprecieze munca colectivă, să se sustragă controlului obștesc. Acum consiliul de conducere se consultă cu masa coopera­torilor, fie în adunările gene­rale, fie cu alte prilejuri pen­tru a găsi o rezolvare cît mai eficientă a tuturor probleme­(continuare în pag. a 2-a) Cadrele didactice de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu" din Capitală desfăşoară, paralel cu munca didactică, o bogată mun­că de cercetare. Catedra de genetică şi ameliorarea plantelor, bunăoară, urmăreşte perfecţionarea metodelor de ameliorare a griului şi producerea seminţei hibride comerciale. Cercetările se desfăşoară sub îndrumarea conf. dr. Teofil Crăciun. In clişeu : As­pect din sera unde au loc experienţele Foto : MIHAI POPESCU SCRISOARE DESCHISĂ Nu cred c-o să ne fiară­mit S­e spune că întotdeauna despărţirile sînt triste, că oricît de puţin sentimental ai fi, totuşi, rămîi în suflet cu o undă de nostalgie atunci cînd îţi iei rămas bun de la cineva. De regulă, aşa se întîmplă, însă potrivit dictonului că orice regulă îşi are şi excepţia, iată că acum, cînd se lasă cortina peste ultima replică a dramei care se cheamă campionatul de fotbal, puţini sînt cei cuprinşi de nostalgie.­­Căci, prea au fost înşelaţi în dragoste toţi microbiştii balonului rotund, prea au abuzat de încrederea şi răbdarea lor idolii cu picioare de lut şi inimă de piatră din cele 16 echipe divizionare A. In sfirşit, o să avem iar duminici fără dureri de cap, duminici în care mai putem sta şi pe acasă, fără să mai dîrdîim de frig şi de nervi in tribunele reci şi indiferente parcă şi ele, la simulacrul de joc de pe gazonul stropit cu zgîrcenie cu sudoarea fotbaliştilor. Sportul nostru rege şi-a lepădat de mult hlamida domneasc -, că, ajungînd să plictisească pînă la ... plictis, chiar şi pe cei mai înflăcăraţi şi fideli adepţi. Din miez de vară şi pînă ION MĂRGINEANU (Continuare în pag. a 5-a) In pag. a 3-a: Ancheta internaţională a ziarului nostru Igiena modernă şi civilizaţia p 4 fi mandatar nu înseamnă a fi speculant E­ste de că — Trcnit a necontestat faptul paralel cu bunele rezultate obţinute de nu­meroase unităţi de alimentaţie publică din cadrul I.A.P.L.-uri­­lor — şi-au cîştigat aprecierea consumatorilor şi o serie de uni­tăţi administrate prin mandat. Amenajările efectuate şi e­­forturile depuse pentru schim­barea aspectului şi ambianţei localurilor, pentru lărgirea ga­mei de preparate şi pentru îm­bunătăţirea servirii consumato­rilor, au dus — în mod firesc — şi la creşterea rentabilităţii uni­tăţilor. Aşa, de pildă, dacă anul trecut localul „Vadul Dîmbovi­ţei“ din Bucureşti a dat un beneficiu de numai 7 000 de lei (indicele de rentabilitate fiind de 0,37 la sută), în acest an dă statului un beneficiu de 140 000 de lei, indicele de rentabilitate crescînd la 4,88 la sută. Tot ast­fel, beneficiul berăriei „Central“ a sporit de la 6 000 de lei în 1967 la 165 000 de lei în 1968, iar al bufetului „Ghiocel“ de la 59 000 de lei în 1967, la 191 000 de lei în 1968. Lista aceasta poate fi întregită cu o serie de localuri din ţară, devenite — în acest an — rentabile, cum sunt restau­rantele „Turist“ din Piteşti şi „Par“ din Tg. Secuiesc, ospătă­­ria „Cina“ din Ploieşti şi altele. Am fi dorit să consemnăm asemenea rezultate la toate uni­tăţile mandatare. Din păcate, acest lucru nu este posibil, din pricina faptului că o serie de mandatari — profitînd de ne­păsarea sau de îngăduinţa unor trusturi sau întreprinderi de ali­mentaţie publică — n-au înţeles care este adevăratul rol al uni­tăţilor lor, sau, mai bine zis, n-au vrut să-l înţeleagă. Luînd, de pildă, cazul restaurantului „Cotroceni“ din Bucureşti, con­statăm nu numai că s-a neglijat diversificarea sortimentelor, ci şi însuşi aspectul principalei săli de servire. O serie de localuri familiale îşi respectă profilul doar pe... firmă. Cu prilejul rai­dului nostru, am putut constata că la localurile de acest gen „Doi lei“ şi „Brădet“, din cele 15 sortimente de mîncăruri şi ciorbe cu prețuri-plafon stabi­lite de S.A.P.L., absenta.... 14. MIRCEA SCRIPCA VIOREL POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Macheta Fabricii de ulei din Slobozia, județul Ialomița, aflată în construcție D în construcţie la Brăila Un obiectiv al industriei chimice înc vii cu tramvaiul din­spre Brăila spre Chis­­cani, prezenţa Combina­tului de fibre artificiale este a­­nunţată de cele două coşuri de fum, de 120 de metri, ale fa­bricii de reţele cord şi celofi­bră, iar de curînd şi de acel du-te-vino al autobasculantelor, caracteristic unui şantier de construcţii. Căci combinatul brăilean a trecut la edificarea etapei a Il-a de dezvoltare care, în fond­, constă din con­struirea unei fabrici de celu­loză cu o capacitate anuală de 15 000 tone celofibră tip bum­bac, angajînd pînă la sfîrşitul anului 1970 un volum de in­vestiţii de peste patru sute de milioane de lei. Constructorii — întreprinderea de şantiere construcţii-montaj Brăila — au dat în probe de rodaj meca-'' nice noua fabrică de carboxi-­ metil celuloză (CMC), aşa că, interesul chimiştilor brăileni şi-a mutat centrul de greutate spre această instalaţie, care va furniza o producţie anuală de 5 000 de tone. Directorul coordonator al combinatului, ing. CONSTAN­TIN OBREJA, arată că, dato­rită atît studiilor ştiinţifice e­­fectuate cît şi avansului obţi­nut de constructor s-a putut (Continuare în pag. a 2-a) în Editura politica a apărut: , NICOLAE CEAUŞESCU Expunere la şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale consacrată sărbătoririi semicentenarului #r * unirii Transilvaniei cu România - 29 noiembrie 1968 -LUCRAREA A FOST TIPĂRITĂ INTR-UN TIRAJ DE MASĂ CĂRTURARII ŞI UNIREA însemn aceste rînduri sub­­ puternica impresie pe care ■ mi-au­ produs-o manifes­tarea colectivă de fierbinte devotament faţă de popor — Şedinţa jubiliară a Marii A­­dunări Naţionale consacrată sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu Româ­nia —, precum şi expunerea făcută cu acest prilej de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, în rîndurile maselor popu­lare, ale luptătorilor neînfri­caţi pentru progresul ţării şi pentru afirmarea fiinţei na­ţionale a poporului nostru, dis­tingem cu mîndrie numeroase figuri de intelectuali înain-neam l-au mărturisit cărtura­rii din cele mai vechi timpuri. Cronicarii vorbesc despre om­­(Continuare în pag. a 5-a) Acad. prof. Miron Nicolescu preşedintele Academiei Republicii Socialiste România toţi, care au ştiut să exprime cu vigoare şi clarviziune ideea originii comune, a unităţii şi continuităţii românilor de pe întreg cuprinsul ţării şi să prefigureze, pe acest temei, realizarea ineluctabilă a idea­lului de unitate, statală a po­porului nostru. Sentimentul unităţii de TELEGRAMĂ Stimatului tovarăş NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Stimate tovarăşe preşedinte, Permiteţi-mi să vă transmit felicitări cordiale cu prilejul ale­gerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Sunt încredinţat că între Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din România şi Comitetul Central al Frontului Naţional din Republica Socialistă Cehoslovacă se va dezvolta o colaborare avantajoasă, care va duce la o lărgire şi adîncire a prieteniei şi a cunoaşterii reciproce dintre popoarele Ro­mâniei şi Cehoslovaciei. Vă urez multe succese în această importantă funcţie a dum­neavoastră. Cu salutări cordiale, tovărăşeşti, EVZEN ERBAN, preşedintele Comitetului Central al Frontului Naţional al Republicii Socialiste Cehoslovace Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei P.C. Mexican­ ­ Sîmbătă dimineaţa, tovară­şul Nicolae Ceauşescu secretar general al C.C. al P.C.R., îm­preună cu tovarăşul Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delega­ţia P.C. Mexican formată din tovarăşii Marta Borquez, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.M., şi Enrique Semo, mem­bru al C.C. al P.C. Mexican, care face o vizită în ţara noas­tră. A participat tovarăşa Ghi­­zela Vass, membru al C.C. al P.C.R. în cadrul discuţiilor care au avu­t loc cu acest prilej, desfă­şurate într-o atmosferă tovă­răşească, de caldă prietenie, s-a efectuat un schimb de ve­deri privind unele probleme ale mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale, pre­cum şi în legătură cu dezvol­tarea în continuare a relaţiilor In cursul vizitei în ţara noastră, delegaţia P.C. Mexi­can a avut o întîlnire la C.C. al P.C.R. cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Aldea Militaru, membri ai C.C. al P.C.R., care a prilejuit o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor ac­tuale ale celor două partide. Delegaţia a vizitat­­ Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi de­mocratice din România, Fabri­ca de confecţii şi tricotaje Bucureşti şi s-a întîlnit cu re­prezentanţi ai Academiei de ştiinţe social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. şi cu con­ducerea Consiliului Naţional al Femeilor, frăţeşti partide, dintre cele două Aspect din secţia textilă supercord a Combinatului de fire artificiale de la Brăila Foto : AGERPRES A­flată încă­­sub imperiul spectaculoasei coliziuni a nucleelor monetare occi­dentale, opinia publică din capi­talele vest-europene a înregis­trat în acest sfirşit de săptămînă eşecul, la rîndul său exploziv, al reuniunii EURATOM-ului, ca urmare a divergenţelor serioase ivite în privinţa programului său de perspectivă. Observatorii nu pregetă, de altfel, să pună in corelaţie fisiunea financiară şi implicaţiile ei inevitabile cu vii- Corespondenţă din Bruxelles de la Edmond Aubert Fisiuni euratomice toarea activitate a EURATOM- ului. Păşind pragul anului 1969, EURATOM-ul — cu un program de cercetări (şi suport bugetar) în­ continuă eroziune — se va găsi, subliniază observatorii, şi fără program şi fără buget. Sau, după cum s-a exprimat faţă de un grup de ziarişti, Theo Le­­fevre, ministrul belgian însărci­nat cu problemele ştiinţifice, pă­răsind joi seara, înainte de sfîr­şitul ei, reuniunea : „M-am să­turat de discuţii. Sunt unii care vor să construiască Europa, alţii care nu vor să o facă fără Marea Britanie, iar alţii, în sfirşit, care nu vor nimic“. După încheierea dezbaterilor dificile, miniştrii „celor şase“, însărcinaţi cu problemele tehni­­co-ştiinţifice, au căzut de acord să se întrunească din nou, la 20 şi 21 decembrie, pentru a face un suprem efort de a scoate oi­(Continuare in pag. a 6-a) In intîmpinarea Adunării generale a compozitorilor Diversitatea sensurile­­i In muzica de stiluri ei estetice românească P­rincipiu fundamental în orientarea şcolii muzicale româneşti moderne, încă de la întemeierea acesteia de către George Enescu şi genera­ţiile care i-au urmat, diversi­tatea de stiluri este una din trăsăturile cardinale ale creaţi­ei noastre muzicale contempo- Vasile Tomescu Jane. înzestrată cu o sensibili­tate specifică, legată structural de aspectele profund nuanţate ale realităţii pe care o trăim, muzica românească de azi este un factor activ de influenţare a conştiinţei sociale, de educaţie estetică şi desfătare spirituală. In varietatea infinită a aspec­telor vieţii din care se inspiră, în structura temperamentală şi formaţia artistică a creatorilor, în particularităţile fiecărui iu­bitor al muzicii se află premi­sele diversităţii stilistice, ale bogăţiei modalităţilor de rezol­vare artistică. Slujind acelaşi ideal estetic, muzicieni români şi aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare îşi împletesc con­tribuţia intr-un act unic de îm­bogăţire cu noi valori a patri­moniului artei naţionale. In realităţile comune de viaţă, de creaţie, de năzuinţe, care reu­nesc personalităţi atit de dis­tincte, se află izvorul relaţiei dialectice dintre caracterul u­­nitar al concepţiei estetice, al crezului artistic şi diversitatea fără precedent a stilurilor, for­melor, genurilor muzicii româ­neşti contemporane. Acestor premise fundamentale li se a­­daugă condiţiile proprii evoluţiei artei sonore în zilele noastre, procesului de inovaţie şi de sin­teze desfăşurat în muzica uni­versală a timpului nostru şi că­ruia i se integrează, cu prino­(Continuare în pag. a 2-a) CEA MAI MARE OREZARIE DIN IADA La confluenţa rîului Călmă­­ţui cu Dunărea, în incinta în­­diguită Călmăţui-Gropeni din judelul Brăila, se amenajează cea mai mare orezărie din ţară, care va cuprinde în final o suprafaţă de 5 400 ha , în mare parte soluri sărăturoase, slab productive. In prima eta­pă, ale cărei lucrări au fost terminate, au fost date în fo­losinţă 3 000 de ha. Alimentarea cu apă a ore­­zăriei va fi asigurată cu aju­torul a trei staţii de pompare. Evacuarea apei se va face prin­­tr-un sistem de desecare, te­ritoriile învecinate fiind izola­te prin intermediul unor cana­le de centură. Atît staţiile de pompare şi alimentare, cît şi cele de evacuare vor fi com­plet automatizate. (Agerpres). TELEGRAMĂ Excelenţei Sale General JEAN-BEDEL BOKASSA, Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a proclamării repu­blicii, adresez: Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi pro­gres poporului Republicii Africa Centrală, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu în interesul celor două popoare şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next