România Liberă, ianuarie 1969 (Anul 27, nr. 7528-7552)
1969-01-29 / nr. 7550
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII — nr. 7 550 Miercuri 29 ianuarie 1969 6 pagini 30 bani In întâmpinarea alegerilor, Judeţul Alba n-a împlinit încă un an de existenţă ca unitate administrativ teritorială, dar în oraşele şi satele din care este format s-au înregistrat de mult efectele politicii înţelepte a partidului şi a statului nostru... Căci anii care au trecut de la eliberarea ţării au adus, şi pe aceste locuri, profunde transformări economice şi sociale. Ogoarelor fertile pentru culturile de cereale, de pomi şi de viţă de vie li s-au adăugat, rînd pe rînd, diverse obiective industriale şi socialculturale, meleagurile noastre străbune fiind înnobilate an de an de înfăptuirile socialiste. In George Homoştean prim secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Alba, preşedintele consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. oraşul Blaj a fost construit un modern combinat pentru industrializarea lemnului, ale cărui produse sunt cunoscute astăzi nu numai în ţară, ci şi peste hotare. La cealaltă extremitate a judeţului s-au dezvoltat azi • • • / & r , I nele din Cugir, importante unităţi constructoare de maşiniunelte, care-şi exportă produse în peste 40 de ţări. Noua fabrică de produse refractare din Alba Iulia, dezvoltarea şi modernizarea unităţilor industriale din Sebeş, Ocna Mureş, Aiud şi din alte localităţi se înscriu, de asemenea, în şirul realizărilor industriale, în anii socialismului, alături de dezvoltarea agriculturii, şi în judeţul nostru se conturează tot mai pregnant un cadru industrial în ascensiune, însufleţiţi de sarcinile stabilite la Congresul al IX-lea şi la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, oamenii muncii din judeţ români şi (Continuare In pag. a 3-a) stala semnul muncii înstafâejlre pentru înfăptuirea programului de dezvoltare a patriei elaborat de Congresul al IXdea al partidului Oamenii muncii obţin noi realizări JUDEŢELE PATRIEI ÎN PREAJMA ALEGERILOR Iniţiativă şi pricepere in valorificarea resurselor naturale Fabrica de cărămizi refractare din Alba lulia Foto : NICU VASILE Flori de gheaţă Mike Ervin In scurtul răstimp, de citeau săptămîni, care a trecut de la venirea Anului Nou, elementul dominant in meteorologie îl deţine deocamdată Baba lama, care şi-a aşternut mantia-i albă de omăt peste munţi şi văi acoperind oraşele şi satele, iar platoşa de gheaţă a rîurilor şi lacurilor sporeşte şi se căleşte pe zi ce trece; ea a stîrnit vînturi năprasnice, iar peste noapte geamurile noastre s-au acoperit cu frumoasele flori de gheaţă ale iernii şi pînă dimineaţa coloana de mercur coboară de-a binelea. Nici pe departe însă nu corespunde adevărului presupunerea că iarna ar încetini ritmul vieţii, că sub mantia-i de zăpadă ar intra totul în hibernare, că rîurile ar încremeni sub platoşa de gheaţă, iar lumea ar aştepta paralizată reanimarea ei primăvăratecă. Pădurea răsună de puternice lovituri de topor şi secure, de zbîrnîitul ferestraielor electrice care acum în toiul iernii lucrează din plin la doborîrea unor copaci înalţi şi zvelţi, a lemnului de mobilă, de rezonanţă, pentru construcţii, pe care tăietorii de lemne le exploatează înfruntînd cu bărbăţie gerul şi viforul năprasnic. Seara, în jurul focului, ei pun la frigare slănina, prepară mălaiul, sorb cite o înghiţitură de ţuică fiartă, cîntă la ceteră inveselindu-se şi omorînd timpul într-un fel, pentru ca în zori să-şi reînceapă lucrul sub foioasele înzăpezite ale zonei prealpine. Ii şi văd pe muncitorii şantierelor navale îmbrăcaţi în pufoaice, purtînd pe cap călduroase căciuli cu urechi, lucrează pe schele la mari înălţimi concentrîndu-şi atenţia asupra preciziei executării lucrărilor de pe corpul viitorului vas şi poate că nici nu-şi dau seama cum datorită gerului li se taie respiraţia, nu acordă atenţie reflexelor scînteietoare ale covorului de zăpadă de un alb orbitor. Mai văd flăcările albastre ale acestor focuri moderne cu vîlvătăile lor sîsîitoare, ce se aud pretutindeni, atît deasupra muntelui, cit şi sub pîntecele acestuia, ele străfulgera înfruntînd curenții de aer de pe malul rîurilor, le văd pe vastele întinderi ale cîmpiilor unde pîlpiie în ciu(continuare în pag. a 5-a) electorală Calendarul campaniei electorale îşi deapănă zilele înscriind mereu evenimente noi legate de pregătirea alegerilor. în agenda noastră de azi consemnăm cîteva dintre numeroasele veşti ce ne sosesc de la corespondenţii noştri din judeţele ţării. Cele mai importante ne informează despre diversele forme folosite pentru a înfăţişa alegătorilor succesele construcţiei socialiste în toate sectoarele de activitate . • In urma adunărilor care s-au ţinut ieri pentru propunerea de candidaţi de deputaţi, alte 12 judeţe au terminat această acţiune. In total, numărul judeţelor unde depunerile au luat sfîrşit se ridică la 21. In celelalte, lucrările sunt în stadiul final. Concomitent cu depunerile de candidaturi s-au făcut înscrierile în listele (Continuare în pag. a 5-a) Estetic şi funcţional Pe linia preocupărilor pentru dezvoltarea bazei materiale a învăţămîntului superior se înscrie şi extinderea Institutului Agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj. Aici s-au dat de curînd în folosinţă trei pavilioane noi ce găzduiesc Facultatea de medicină veterinară şi spaţii ale catedrei de mecanizare a agriculturii. Cu acelaşi prilej s-a pus în funcţiune o centrală termică, servind toate cele opt pavilioane din incinta instituţiei. Discutînd despre acest nou ansamblu arhitectonic, trebuie să spunem că amplasarea lui prezintă unele inconveniente ce merită discutate. Dacă dificultatea limitării în suprafaţă a terenului a putut fi cu succes ocolită prin conceperea unui ansamblu adunat, contribuind chiar la compunerea unor volume interesante, dezavantajul poziţiei n-a fost suficient combătut. Cu toate că accesele au fost mulţumitor rezolvate, — noul ansamblu rămîne practic invizibil atît dinspre şoseaua principală Cluj — Oradea, cît şi din incinta principală, mai veche, a Institutului Agronomic. în acest fel, una dintre cele mai izbutite grupări arhitecturale moderne de care dispune Clujul în prezent, este lipsită de valenţele sale urbanistice, de posibilitatea de a contribui la definirea zonei orăşeneşti în care se înscrie. Este păcat, fiindcă edificiile la care mă refer reprezintă o incontestabilă reuşită. Bunăoară, compunerea volumelor mari reflectă relaţiile funcţionale, iar expresia plastică, vădind echilibru şi o sobră eleganţă, se păstrează în limitele sincerităţii structurale. Utilizarea atentă a denivelărilor terenului, linia generală orizontală în acord cu colinele domoale, tonul pastelat al placajului ceramic întregesc ideea unei urmărite înscrieri în peisaj. Arh. GH. SASARMAN Una din noile clădiri ale Institutului Agronomic din Cluj tCr.nevve in pag. a 3-a1 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI CONSILIULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat de asemenea, primsecretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii : Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgue, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, primvicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P Alţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a cooperativelor agricole de producţie. Au fost propuse o (Continuare in pag. a 3-a) CHEMAREA CONSILIULUI UNIUNII NATIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE Catre întreaga țarǎnime cooperatistă Către uniunile județene ale cooperativelor agricole Către toate cadrele din agricultura cooperatistă întregul nostru popor a primit cu entuziasm și spirit de răspundere prevederile planului de stat pe anul 1969. Ca cetăţeni aiRomâniei socialiste, părtaşi la neîncetatele şi marile prefaceri care schimbă înfăţişarea ţării, ştim bine că înfăptuirea exemplară a acestor prevederi va marca creşterea în continuare, în ritm susţinut, a producţiei materiale, înflorirea ştiinţei, artei şi culturii, ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. In acest proces complex de dezvoltarea a construcţiei socialiste, agriculturii noastre cooperatiste — care deţine o pondere însemnată în producţia agricolă a ţării — îi revin sarcini deosebite. Indicaţiile preţioase cuprinse în ampla cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Consiliului Uniunii Naţionale din 27—28 ianuarie a.c. reprezintă o nouă şi grăitoare mărturie a grijii permanente pe care partidul o manifestă faţă de viaţa ţărănimii, constituie pentru toţi oamenii muncii din agricultură, pentru uniunile cooperatiste, un îndrumar preţios în activitatea viitoare. în ultimii ani, agricultura cooperatistă a înregistrat succese de seamă, în anul 1968, de exemplu, an care, după cum se ştie, nu a întrunit condiţii climaterice dintre cele mai favorabile, valoarea producţiei globale a crescut cu aproape 11 miliarde lei faţă de 1962. Asemenea rezultate, determinate în măsură hotărîtoare de dezvoltarea neîncetată a proprietăţii cooperatiste — în perioada amintită aceasta s-a dublat — au condus an de an la creşterea nivelului de trai al ţărănimii, la înflorirea satului românesc. Aceste înfăptuiri nu ar fi fost posibile fără ajutorul permanent, multilateral şi crescînd primit din partea statului. Ştim cu toţii că acest ajutor s-a materializat în mecanizarea şi chimizarea tot mai largă a agriculturii, în extinderea într-un ritm rapid a suprafeţelor amenajate pentru irigat, în creditele acordate pentru dezvoltarea şi intensificarea producţiei, în trimiterea pe ogoare a unui număr tot mai mare de specialişti, care ajută ţărănimea să organizeze mai bine producţia, să aplice învăţămintele ştiinţei. Manifestîndu-şi deplina adeziune la întrecerea iniţiată de comitetele judeţene de partid — se spune în continuare în chemare — Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cheamă întreaga ţărănime cooperatistă, cooperativele agricole şi uniunile lor judeţene să-şi intensifice eforturile pentru realizarea şi depăşirea planului pe acest an. O atenţie deosebită trebuie să acordăm înfăptuirii uneia din cele mai importante sarcini ce stau în faţa agriculturii cooperatiste, şi anume creşterea producţiei de cereale, în mod deosebit de grîu şi porumb. Chemăm cooperativele agricole să-şi organizeze în mod exemplar producţia legumicolă, în aşa fel încît să depăşească cu cel puţin 2 la sută sarcinile de plan. Consiliile de conducere, cu sprijinul uniunilor cooperatiste şi al organelor agricole de stat, au datoria să ia măsuri hotărîte pentru cultivarea întregii suprafeţe de legume pe terenuri irigate, să asigure din vreme seminţele şi răsadurile necesare, să facă totul pentru extinderea tunelelor, solariilor şi serelor. Condiţiile bune de care dispunem permit dezvoltarea pomiculturii şi viticulturii. Să acordăm atenţie sporită înfiinţării de noi plantaţii, completării golurilor şi îngrijirii corespunzătoare a livezilor şi podgoriilor. Cunoscînd însemnătatea deosebită a irigaţiilor, chemăm cooperativele agricole să-şi sporească eforturile, astfel ca în 1969 să amenajeze pentru irigat — cu forţe proprii — cel puţin 60 000 ha, să gospodărească şi să exploateze intens suprafeţele amenajate şi instalaţiile de udat. Planul de stat pe anul 1969 prevede o creştere substanţială a efectivelor de animale şi a producţiilor medii. Să sporim, deci, numărul taurinelor, porcinelor, ovinelor şi păsărilor şi, în primul rînd, fondul matcă, să îmbunătăţim structura turmelor. în acest an, numărul vacilor şi junincilor trebuie să ajungă la cel puţin 48 la sută din totalul efectivelor de taurine. Totodată, să furajăm şi să îngrăşăm lei(Continuare in pag. a 3-a) Un tablou însufleţitor al realizărilor tindite de poporul nostru sub conducerea partidului . Aflat în plină efervescenţă creatoare, sub semnul marilor evenimente pe care se pregăteşte să Ie întâmpine în acest an — alegerile de deputaţi de la 2 martie, aniversarea unui sfert de secol de la eliberarea ţării şi cel de-al X-lea Congres al partidului — poporul nostru a luat cunoştinţă, din ziarele de ieri, de bilanţul bogat şi însufleţitor al realizărilor dobîndite în anul 1968 în toate domeniile vieţii noastre economice şi social-culturale. Comunicatul Consiliului Economic, al Comitetului de Stat al Planificării şi al Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al economiei noastre naţionale pe anul 1968 oferă o imagine amplă şi detailată, îmbrăţişează pe larg toate sectoarele de activitate, dîndu-ne astfel prilejul să cunoaştem în toată complexitatea sa tabloul luminos al înfăptuirilor din anul recent încheiat. Cifrele şi procentele pe care le cuprinde aruncă o lumină edificatoare asupra modului în care oamenii muncii, înfăptuind cu entuziasm programul stabilit de Congresul al IX-lea al P.C.R. şi de Conferinţa Naţională, au obţinut şi în anul 1968 noi şi importante realizări în eforturile pe care le depun pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor planului cincinal. Urmărind textul Comunicatului, cetăţenii ţării noastre îşi văd confirmate pe plan general rodul strădaniilor lor personale, localizate la unităţile unde muncesc şi la meleagurile unde trăiesc. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti, „Plenara Comitetului Central a apreciat că rezultatele obţinute în aceşti trei ani sunt o dovadă a realismului planului cincinal, a faptului că programul elaborat de Congresul al IX-lea corespunde pe deplin condiţiilor şi posibilităţilor ţării noastre, capacităţii creatoare a clasei muncitoare, a poporului român, că prevederile sale vor putea fi nu numai realizate, ci şi depăşite“. Anul 1968 a marcat continuarea în ritm susţinut a procesului de industrializare socialistă a ţării, materializată într-un spor de producţie în valoare de 24,9 miliarde lei, spor reprezentând 11,6 la sută faţă de 1967. Deosebit de edificator pentru ritmul în care se desfăşoară procesul industrializării este faptul că producţia globală industrială obţinută în anul 1968 depăşeşte pe cea realizată în întreaga perioadă a primului cincinal (1951—1955). Planul producţiei globale — inclusiv suplimentările de plan din cursul anului — a fost îndeplinit, obţinindu-se totodată un plus de producţie de peste un miliard lei. De remarcat faptul că sarcinile au fost realizate şi uneori depăşite la toate ministerele economice şi unităţile industriale ale consiliilor populare. Cele mai înalte ritmuri au fost obţinute în domeniul energiei electrice şi termice, metalurgiei, construcţiilor de maşini şi chimiei, ramuri industriale care asigură valorificarea superioară a materiilor prime şi exercită o funcţie esenţială în ridicarea nivelului tehnic al economiei. Subliniind realele progrese obţinute în toate ramurile industriei, Comunicatul consemnează în acelaşi timp rămâneri în urmă înregistrate la unele produse ale industriei chimice şi metalurgice, datorită în principal neintrării în funcţiune la termenul planificat a unor capacităţi de producţie şi a neatingerii parametrilor proiectaţi. Este o îndatorire primordială a ministerelor şi întreprinderilor respective de a lichida cu maximă operativitate aceste neajunsuri, astfel incit în cursul acestui an să se recupereze întârzierile survenite. Comunicatul menţionează totodată nerealizarea sarcinilor la unele produse alimentare, datorită în principal efectelor secetei din prima jumătate a anului precedent. Esenţial pentru progresul tehnic şi economic al patriei noastre este faptul că realizărilor cantitative obţinute în cursul anului 1968 li se adaugă însemnate sporuri calitative. Au fost puse în fabricaţie noi tipuri de maşini şi utilaje cu înalte caracteristici tehnice, calitatea produselor s-a îmbunătăţit simţitor, a crescut gradul de prelucrare şi valorificare a unor materii prime şi materiale de bază, s-au valorificat în producţie . (Continuare în pag. a 3-a)