România Liberă, ianuarie 1969 (Anul 27, nr. 7528-7552)

1969-01-29 / nr. 7550

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII — nr. 7 550 Miercuri 29 ianuarie 1969 6 pagini 30 bani In întâmpinarea alegerilor, J­udeţul Alba n-a împlinit încă un an de existenţă ca unitate administrativ teritorială, dar în oraşele şi satele din care este format s-au înregistrat de mult efectele po­liticii înţelepte a partidului şi a statului nostru... Căci anii care au trecut de la eliberarea ţării au adus, şi pe­­ aceste locuri, profunde transformări econo­mice şi sociale. Ogoarelor fertile pentru culturile de cereale, de pomi şi de viţă de vie li s-au adăugat, rînd pe rînd, diverse obiective industriale şi social­­culturale, meleagurile noastre străbune fiind înnobilate an de an de înfăptuirile socialiste. In George Homoştean prim secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean Alba, preşedintele consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. oraşul Blaj a fost construit un modern combinat pentru indus­trializarea lemnului, ale cărui produse sunt cunoscute astăzi nu numai în ţară, ci şi peste hotare. La cealaltă extremitate a judeţului s-au dezvoltat azi­ • • • / & r , I nele din Cugir, importante uni­tăţi constructoare de maşini­­unelte, care-şi exportă produse în peste 40 de ţări. Noua fabrică de produse refractare din Alba Iulia, dezvoltarea şi moderni­zarea unităţilor industriale din Sebeş, Ocna Mureş, Aiud şi din alte localităţi se înscriu, de ase­menea, în şirul realizărilor in­dustriale, în anii socialismului, alături de dezvoltarea agricul­turii, şi în judeţul nostru se con­turează tot mai pregnant un cadru industrial în ascensiune, însufleţiţi de sarcinile stabi­lite la Congresul al IX-lea şi la Conferinţa Naţională a Partidu­lui Comunist Român, oamenii muncii din judeţ români şi (Continuare In pag. a 3-a) stala semnul muncii înstafâejlre pentru înfăptuirea programului de dezvoltare a patriei elaborat de Congresul al IXdea al partidului Oamenii muncii obţin noi realizări JUDEŢELE PATRIEI ÎN PREAJMA ALEGERILOR Iniţiativă şi pricepere in valorificarea resurselor naturale Fabrica de cărămizi refractare din Alba lulia Foto : NICU VASILE Flori de gheaţă Mike Ervin I­n scurtul răstimp, de ci­teau săptămîni, care a trecut de la venirea Anului Nou, elementul domi­nant in meteorologie îl de­ţine deocamdată Baba lama, care şi-a aşternut mantia-i albă de omăt peste munţi şi văi acoperind oraşele şi sa­tele, iar platoşa de gheaţă a rîurilor şi lacurilor sporeşte şi se căleşte pe zi ce trece; ea a stîrnit vînturi năpras­nice, iar peste noapte gea­murile noastre s-au acoperit cu frumoasele flori de gheaţă ale iernii şi pînă dimineaţa coloana de mercur coboară de-a binelea. Nici pe departe însă nu corespunde adevărului pre­supunerea că iarna ar înce­tini ritmul vieţii, că sub mantia-i de zăpadă ar intra totul în hibernare, că rîurile ar încreme­ni sub platoşa de gheaţă, iar lumea ar aştepta paralizată reanimarea ei primăvăratecă. Pădurea răsună de puter­nice lovituri de topor şi secu­re, de zbîrnîitul ferestraielor electrice care acum în toiul iernii lucrează din plin la doborîrea unor copaci înalţi şi zvelţi, a lemnului de mo­bilă, de rezonanţă, pentru construcţii, pe care tăietorii de lemne le exploatează în­fruntînd cu bărbăţie gerul şi viforul năprasnic. Seara, în jurul focului, ei pun la fri­gare slănina, prepară măla­iul, sorb cite o înghiţitură de ţuică fiartă, cîntă la ceteră inveselindu-se şi omorînd timpul într-un fel, pentru c­a în zori să-şi reînceapă lu­crul sub foioasele înzăpezite ale zonei prealpine. Ii şi văd pe muncitorii şantierelor navale îmbrăcaţi în pufoaice, purtînd pe cap călduroase căciuli cu urechi, lucrează pe schele la mari înălţimi concentrîndu-şi a­­tenţia asupra preciziei exe­cutării lucrărilor de pe cor­pul viitorului vas şi poate că nici nu-şi dau seama cum datorită gerului li se taie respiraţia, nu acordă atenţie reflexelor scînteietoare ale covorului de zăpadă de un alb orbitor. Mai văd flăcă­rile albastre ale acestor focuri moderne cu vîlvătăile lor sîsîitoare, ce se aud pretutindeni, atît deasupra muntelui, cit şi sub pîntecele acestuia, ele străfulgera înfruntînd curenții de aer de pe malul rîurilor, le văd pe vastele întinderi ale cîmpiilor unde pîlpiie în ciu­(continuare în pag. a 5-a) electorală Calendarul campaniei e­­lectorale îşi deapănă zilele înscriind mereu evenimen­te noi legate de pregătirea aleger­ilor. în agenda noas­tră de azi consemnăm cîte­­va dintre numeroasele veşti ce ne sosesc de la co­respondenţii noştri din ju­deţele ţării. Cele mai im­portante ne informează de­spre diversele forme folosi­te pentru a înfăţişa alegă­torilor succesele construc­ţiei socialiste în toate sec­toarele de activitate . • In urma adunărilor care s-au ţinut ieri pentru propunerea de candidaţi de deputaţi, alte 12 judeţe au terminat această acţiune. In total, numărul judeţelor unde depunerile au luat­ sfîrşit se ridică la 21. In celelalte, lucrările sunt în stadiul final. Concomitent cu depune­rile de candidaturi s-au făcut înscrierile în listele (Continuare în pag. a 5-a) Estetic şi funcţional P­e linia preocupărilor pen­tru dezvoltarea bazei ma­teriale a învăţămîntului superior se înscrie şi extinde­rea Institutului Agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj. Aici s-au dat de curînd în folosinţă trei pavilioane noi ce găzduiesc Facultatea de medicină veteri­nară şi spaţii ale catedrei de mecanizare a agriculturii. Cu acelaşi prilej s-a pus în funcţi­une o centrală termică, servind toate cele opt pavilioane din incinta instituţiei. Discutînd despre acest nou ansamblu arhitectonic, trebuie să spunem că amplasarea lui prezintă unele inconveniente ce merită discutate. Dacă difi­cultatea limitării în suprafaţă a terenului a putut fi cu succes ocolită prin conceperea unui ansamblu adunat, contribuind chiar la compunerea unor vo­lume interesante, dezavantajul poziţiei n-a fost suficient com­bătut. Cu toate că accesele au fost mulţumitor rezolvate, — noul ansamblu rămîne practic invizibil atît dinspre şoseaua principală Cluj — Oradea, cît şi din incinta principală, mai veche, a Institutului Agrono­mic. în acest fel, una dintre cele mai izbutite grupări arhitectu­rale moderne de care dispune Clujul în prezent, este lipsită de valenţele sale urbanistice, de posibilitatea de a contribui la definirea zonei orăşeneşti în care se înscrie. Este păcat, fi­indcă edificiile la care mă re­fer reprezintă o incontestabilă reuşită. Bunăoară, compunerea volumelor mari reflectă relaţi­ile funcţionale, iar expresia plastică, vădind echilibru şi o sobră eleganţă, se păstrează în limitele sincerităţii structurale. Utilizarea atentă a denivelări­lor terenului, linia generală orizontală în acord cu colinele domoale, tonul pastelat al pla­cajului ceramic întregesc ideea unei urmărite înscrieri în pei­saj. Arh. GH. SASARMAN Una din noile clădiri ale Institutului Agronomic din Cluj tCr.nevve in pag. a 3-a1 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI CONSILIULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE In zilele de 27 şi 28 ianu­arie au avut loc lucrările ple­narei Consiliului Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Du­mitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernu­lui. La lucrările plenarei au participat de asemenea, prim­­secretari ai comitetelor jude­ţene de partid, preşedinţii u­­niunilor judeţene ale coopera­tivelor agricole, directorii di­recţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor co­mitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plena­rei, la dezbaterea probleme­lor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii : Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Il­fov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secre­­tar al comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, pre­şedintele C.A.P. Tifeşti, jude­ţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul staţiu­nii experimentale agricole Se­­cuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, pre­şedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, judeţul Con­stanţa, Stelian Mălnăşan, se­cretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgue, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, pre­şedintele C.A.P. Cosmeşti, ju­deţul Iaşi, Anghel Mircea, pre­şedintele C.A.P. Grindu, jude­ţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, primvicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Du­mitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleor­man, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P Alţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Aposto­­lescu, preşedintele Uniunii ju­deţene a C.A.P. Brăila, Gheor­ghe Blaj, prim-secretar al co­mitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, pre­şedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Pău­­leşti, judeţul Satu Mare, Ni­colae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agri­culturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de u­­niunile cooperatiste în cei a­­proape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea econo­mică şi organizatorică a coo­perativelor, aportul agricultu­rii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dez­voltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a cooperativelor agricole de producţie. Au fost propuse o (Continuare in pag. a 3-a) CHEMAREA CONSILIULUI UNIUNII NATIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE Catre întreaga țarǎnime cooperatistă Către uniunile jude­țene ale cooperativelor agricole Către toate cadrele din agricultura cooperatistă întregul nostru popor a pri­mit cu entuziasm și spirit de răspundere prevederile planu­lui de stat pe anul 1969. Ca cetăţeni ai­­României socia­liste, părtaşi la neîncetatele şi marile prefaceri care schimbă înfăţişarea ţării, ştim bine că înfăptuirea exemplară a aces­tor prevederi va marca creş­terea în continuare, în ritm susţinut, a producţiei mate­riale, înflorirea ştiinţei, artei şi culturii, ridicarea continuă a nivelului de trai al poporu­lui. In acest proces complex de dezvoltarea a construcţiei socialiste, agriculturii noastre cooperatiste — care deţine o pondere însemnată în produc­ţia agricolă a ţării — îi revin sarcini deosebite. Indicaţiile preţioase cuprinse în ampla cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Consiliului Uniunii Naţionale din 27—28 ianuarie a.c. repre­zintă o nouă şi grăitoare măr­turie a grijii permanente pe care partidul o manifestă faţă de viaţa ţărănimii, constituie pentru toţi oamenii muncii din agricultură, pentru uniu­nile cooperatiste, un îndrumar preţios în activitatea viitoare. în ultimii ani, agricultura cooperatistă a înregistrat suc­cese de seamă, în anul 1968, de exemplu, an care, după cum se ştie, nu a întrunit con­diţii climaterice dintre cele mai favorabile, valoarea pro­ducţiei globale a crescut cu aproape 11 miliarde lei faţă de 1962. Asemenea rezultate, determinate în măsură hotă­­rîtoare de dezvoltarea neîn­cetată a proprietăţii coopera­tiste — în perioada amintită aceasta s-a dublat — au con­dus an de an la creşterea ni­velului de trai al ţărănimii, la înflorirea satului românesc. Aceste înfăptuiri nu ar fi fost posibile fără ajutorul per­manent, multilateral şi cres­­cînd primit din partea statu­lui. Ştim cu toţii că acest a­­jutor s-a materializat în me­canizarea şi chimizarea tot mai largă a agriculturii, în ex­tinderea într-un ritm rapid a suprafeţelor amenajate pentru irigat, în creditele acordate pentru dezvoltarea şi intensi­ficarea producţiei, în trimite­rea pe ogoare a unui număr tot mai mare de specialişti, care ajută ţărănimea să orga­nizeze mai bine producţia, să aplice învăţămintele ştiinţei. Manifestîndu-şi deplina ade­ziune la întrecerea iniţiată de comitetele judeţene de partid — se spune în continuare în chemare — Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor A­­gricole de Producţie cheamă întreaga ţărănime cooperatistă, cooperativele agricole şi uniu­nile lor judeţene să-şi intensi­fice eforturile pentru realiza­rea şi depăşirea planului pe acest an. O atenţie deosebită trebuie să acordăm înfăptui­rii uneia din cele mai impor­tante sarcini ce stau în faţa agriculturii cooperatiste, şi a­­nume creşterea producţiei de cereale, în mod deosebit de grîu şi porumb. Chemăm cooperativele agri­cole să-şi organizeze în mod exemplar producţia legumico­lă, în aşa fel încît să depă­şească cu cel puţin 2 la sută sarcinile de plan. Consiliile de conducere, cu sprijinul uniu­nilor cooperatiste şi al orga­nelor agricole de stat, au da­toria să ia măsuri hotărîte pentru cultivarea întregii su­prafeţe de legume pe terenuri irigate, să asigure din vreme seminţele şi răsadurile nece­sare, să facă totul pentru ex­tinderea tunelelor, solariilor şi serelor. Condiţiile bune de care dis­punem permit dezvoltarea po­miculturii şi viticulturii. Să acordăm atenţie sporită înfi­inţării de noi plantaţii, com­pletării golurilor şi îngrijirii corespunzătoare a livezilor şi podgoriilor. Cunoscînd însemnătatea de­­osebită a irigaţiilor, chemăm cooperativele agricole să-şi sporească eforturile, astfel ca în 1969 să amenajeze pentru irigat — cu forţe proprii — cel puţin 60 000 ha, să gospodă­­rească şi să exploateze intens suprafeţele amenajate şi in­stalaţiile de udat. Planul de stat pe anul 1969 prevede o creştere substanţia­lă a efectivelor de animale şi a producţiilor medii. Să sporim, deci, numărul ta­urinelor, porcinelor, ovinelor şi păsărilor şi, în primul rînd, fondul matcă, să îmbunătăţim structura turmelor. în acest an, numărul vacilor şi junin­­cilor trebuie să ajungă la cel puţin 48 la sută din totalul e­­fectivelor de taurine. Totodată, să furajăm şi să îngrăşăm lei­(Continuare in pag. a 3-a) Un tablou însufleţitor al realizărilor tindite de poporul nostru sub conducerea partidului .­­ Aflat în pli­nă efervescenţă creatoare, sub semnul marilor evenimente pe care se pregă­teşte să Ie în­tâmpine în acest an — alegerile de deputaţi de la 2 martie, aniversarea unui sfert de secol de la eliberarea ţării şi cel de-al X-lea Congres al partidului — poporul nostru a luat cunoştinţă, din ziarele de ieri, de bilanţul bogat şi însu­­fleţitor al realizărilor dobîndite în anul 1968 în toate domeniile vieţii noastre economice şi so­­cial-culturale. Comunicatul Con­siliului Economic, al Comitetu­lui de Stat al Planificării şi al Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea pla­nului de stat al economiei noas­tre naţionale pe anul 1968 oferă o imagine amplă şi detailată, îmbrăţişează pe larg toate sec­toarele de activitate, dîndu-ne astfel prilejul să cunoaştem în toată complexitatea sa tabloul luminos al înfăptuirilor din anul recent încheiat. Cifrele şi pro­centele pe care le cuprinde a­­runcă o lumină edificatoare a­­supra modului în care oamenii muncii, înfăptuind cu entuziasm programul stabilit de Congresul al IX-lea al P.C.R. şi de Confe­rinţa Naţională, au obţinut şi în anul 1968 noi şi importante rea­lizări în eforturile pe care le depun pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor planului cincinal. Urmărind textul Comunicatu­lui, cetăţenii ţării noastre îşi văd confirmate pe plan general rodul strădaniilor lor personale, localizate la unităţile unde mun­­cesc şi la meleagurile unde tră­iesc. Aşa cum a subliniat tova­răşul Nicolae Ceauşescu la Con­ferinţa organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti, „Plenara Comitetului Central a apreciat că rezultatele obţinute în aceşti trei ani sunt o dovadă a realis­mului planului cincinal, a fap­tului că programul elaborat de Congresul al IX-lea cores­punde pe deplin condiţiilor şi posibilităţilor ţării noastre, ca­pacităţii creatoare a clasei mun­citoare, a poporului român, că prevederile sale vor putea fi nu numai realizate, ci şi depăşite“. Anul 1968 a marcat continua­rea în ritm susţinut a procesu­lui de industrializare socialistă a ţării, materializată într-un spor de producţie în valoare de 24,9 miliarde lei, spor reprezen­tând 11,6 la sută faţă de 1967. Deosebit de edificator pentru ritmul în care se desfăşoară procesul industrializării este faptul că producţia globală in­dustrială obţinută în anul 1968 depăşeşte pe cea realizată în întreaga perioadă a primului cincinal (1951—1955). Planul pro­ducţiei globale — inclusiv supli­mentările de plan din cursul a­­nului — a fost îndeplinit, obţi­­nindu-se totodată un plus de producţie de peste un miliard lei. De remarcat faptul că sarci­nile au fost realizate şi uneori depăşite la toate ministerele economice şi unităţile industria­le ale consiliilor populare. Cele mai înalte ritmuri au fost obţi­nute în domeniul energiei elec­trice şi termice, metalurgiei, construcţiilor de maşini şi chi­miei, ramuri industriale care asigură valorificarea superioară a materiilor prime şi exercită o funcţie esenţială în ridicarea nivelului tehnic al economiei. Subliniind realele progrese obţinute în toate ramurile in­dustriei, Comunicatul consem­nează în acelaşi timp rămâneri în urmă înregistrate la unele produse ale industriei chimice şi metalurgice, datorită în prin­cipal neintrării în funcţiune la termenul planificat a unor ca­pacităţi de producţie şi a ne­­atingerii parametrilor proiectaţi. Este o îndatorire primordială a ministerelor şi întreprinderilor respective de a lichida cu ma­ximă operativitate aceste nea­junsuri, astfel incit în cursul acestui an să se recupereze în­târzierile survenite. Comunicatul menţionează totodată nerealiza­­rea sarcinilor la unele produse alimentare, datorită în principal efectelor secetei din prima ju­mătate a anului precedent. Esenţial pentru progresul teh­nic şi economic al patriei noas­tre este faptul că realizărilor cantitative obţinute în cursul anului 1968 li se adaugă însem­nate sporuri calitative. Au fost puse în fabricaţie noi tipuri de maşini şi utilaje cu înalte carac­teristici tehnice, calitatea pro­duselor s-a îmbunătăţit simţi­tor, a crescut gradul de prelu­crare şi valorificare a unor ma­terii prime şi materiale de bază, s-au valorificat în producţie . (Continuare în pag. a 3-a)

Next