România Liberă, februarie 1969 (Anul 27, nr. 7553-7576)
1969-02-01 / nr. 7553
Proletari "din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE PREGĂTIRILE PENTRU ALEGERILE DE DEPUTAȚI CONSTITUIE UN ÎNDEMN SPRE NOI REALIZĂRI IN TOATE DOMENILE DE ACTIVITATE SUB SEMNUL UNITATII Întregului popor Investițiile statului în agricultură Judeţele patriei în preajma alegerilor Temelia viitoarelor succese Alegerile de la 2 martie sînt întîmpinate în judeţul nostru — ca de altfel în întreaga ţară — printr-o intensă activitate socială şi politică, într-o atmosferă de puternic elan patriotic în vederea dobîndirii unor noi realizări în opera de edificare a socialismului. Bilanţul rodnic al înfăptuirilor de pînă acum îşi are chezăşia în conducerea acestei opere vaste de către partidul comunist în politica sa ştiinţifică bazată pe aplicarea creatoare a ideilor fundamentale ale marxism-leninismului la situaţia concretă din România. După noua organizare administrativ-teritorială, străvechile meleaguri de la vărsarea Oltului în Dunăre au intrat în perioada unui nou şi puternic avînt. De la un judeţ în trecut ,,eminamente agrar“, cînd în Slatina şi celelalte oraşe industria era ca şi inexistentă, iată-ne azi în faţa unor puternice prefaceri structurale. Ca urmare a înfăptuirii politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de dezvoltare, armonioasă a tuturor judeţelor, în Olt au apărut obiective industriale de prim rang. In 1365, Uzina de aluminiu Slatina a Constantin Sandu prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R., preşedintele comitetului executiv al consiliului popular judeţean Olt, preşedintele consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste dat ţării prima şarjă ajungînd ca în anul 1968 să realizeze o producţie de peste un miliard şi 140 de milioane lei ; în prezent ponderea Uzinei de aluminiu Slatina reprezintă peste 70 la sută din exportul judeţului. Dezvoltarea industrială continuă în ritm susţinut, fiind alocate însemnate fonduri destinate terminării obiectivelor aflate în execuţie şi construirii unor noi întreprinderi şi capacităţi de producţie. O mare parte din angajamentele noastre sînt cuprinse în răspunsul la chemarea la întrecere a Comitetului municipal de partid Bucureşti. Sîntem hotărîţi ca în anul acesta să obţinem noi însemnate sporuri de producţie, cu un preţ de cost mai scăzut. Astfel, se va pune în funcţiune cu 30 de zile mai devreme cea de-a patra hală de electroliză de la uzina de aluminiu,, se vor obţine economii de circa 600 milioane lei la fondul de investiţii prin reducerea ponderii lucrărilor de construcţii montaj, se va depăşi cu 20 de milioane lei planul de livrări la export, se vor obţine 10 milioane lei economii prin reducerea costurilor de fabricaţie şi gospodărirea mai economicoasă a fondurilor materiale şi băneşti. Cooperativizarea agriculturii — înfăptuită sub conducerea partidului nostru — s-a dovedit o condiţie esenţială pentru generalizarea relaţiilor socialiste în întreaga economie, pentru victoria deplină şi definitivă a noii noastre orînduiri. în acest sens, alături de industrie, agricultura judeţului a făcut progrese însemnate pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale. Ţinînd seama de specificul judeţului Olt, de preponderenţa sa încă agricolă, a fost acordată o mare atenţie dezvoltării (Continuare in pag. a 2-a) Oţelul Roşu-un sat care a devenit oraş Petru Vintilă Oţelul Roşu a luat fiinţă, in anul 1806 ca o modestă colonie de mineri de la exploatările de minereu de fier descoperite in împrejurimi. Tot ele au dus la crearea primelor instalaţii siderurgice in anul 1820, iar in 1842 a unui mic laminor, proprietatea unui Ferdinand Hoffman de la care şi-a luat numele şi satul. Multă vreme localitatea n-a avut, in afară de atelierele uzinei, decit cîteva vile pentru proprietarii ei şi cîteva zeci de căsuţe în stil ţărănesc, insalubre şi din materiale inferioare, locuite de muncitori. Pînă in august 1944, uzina a avut o activitate relativ neînsemnată, cu instalaţii vechi, demodate şi caracterizate chiar la vremea aceea printr-o pronunţată uzură morală. La 11 iunie 1948, comuna Ferdinand a primit toponimicul de Oţelul Roşu, ca şi uzina care a trecut în stăpînirea (Continuare în pas. a 3-a) Dimensiuni ale confortului edilitar Test elementar de matematică Ce reprezintă cifra de 90 000 raportată la cartierul Titan din Bucureşti sau Ţiglina din Galaţi ? Am început testul cu cea mai uşoară întrebare. Bineînţeles că răspunsul este cit se poate de simplu : 90 000 este egal cu numărul apartamentelor ce se vor construi în anul 1969, întregind astfel sutele de mii de apartamente din blocurile noi apărute din 1951 încoace. Ţiglina ? Titan ? Steagul Roşu, Gheorghieni, Hipodrom sau Săsar ? Nume vechi, nume noi, în cartiere urbane gălăţene, bucureştene, din Cluj, Brăila sau Baia Mare, nume care au intrat în istorie cu mistria, cu escavatorul şi panoul prefabricat. începutul, anul de naştere al primelor blocuri a rămas undeva departe. Comparaţi cifra 9228 apartamente din care 4283 din fonduri proprii cu 53 769 şi veţi înţelege semnificaţia aşezării faţă în faţă a anilor 1951 şi 1966. Se vorbeşte mult despre confortul urbanistic. Ce elemente socotiţi că-l caracterizează în modul cel mai convingător ? Din o sută de oameni cărora le pui o astfel de întrebare, 80 îţi răspund fără măcar să clipească locuinţa cu tot ce poate aduce ea ca intimitate, înlesniri, atmosfera caldă a căminului, înfăţişarea ei exterioară şi interioară. Deci, cu aproximaţie, 80 la sută din locuitorii oraşelor noastre răspund prin DA la o astfel de întrebare, care ar privi 1 946 670 locuinţe din mediul urban cu o suprafaţă de 55 952 100 mp şi 3 801 285 camere. Aparat de radio, televizor, frigider, aragaz, maşină de spălat rufe, bibliotecă, bicicletă, autoturism ! Citiţi enumerarea, acoperiţi foaia de hîrtie, memoraţi cîteva minute şi repe- LUCIA MANOLESCU (Continuare in pag . 2-a) UNELE SAI DI CASELE AU RĂMAS Deşi se alocă anual sute de milioane lei pentru întreţinerea şi repararea locuinţelor din Capitală, în acest domeniu continuă să persiste încă mari deficienţe ..Iarna-i grea, omătul mare...“ Pe lingă semnele bune pe care le prevesteşte pentru recoltă, zăpada abundentă din această iarnă scoate la iveală şi altele, mai puţin îmbucurătoare, pe care le-am putea numi semnele neglijenţei. Pentru că neglijenţa în executarea unei lucrări de reparaţii la imobile, bunăoară, îşi arată semnele acum, în plină iarnă, cînd remedierea lor este mai anevoioasă. La imobilul din şoseaua Iancului nr. 53 au început reparaţiile capitale în primul trimestru al anului trecut şi au durat cîteva luni. Instalaţiile electrice şi cele sanitare au fost înlocuite cu altele noi, s-au executat reparaţii la uşi, ferestre, sobe, la învelitoarea de tablă a acoperişului, în toamnă, blocul arăta ca nou. Cel puţin pe dinafară... Locatarii erau siguri că după aceste reparaţii, pentru care s-au cheltuit zeci de mii de lei, vor fi feriţi de neplăcerile din ani ani. Dar..., deşi s-au executat lucrări de reparaţii şi izolaţii la conductele de apă, în două apartamente din bloc acestea au îngheţat de două luni, fapt ce creează mari greutăţi în aprovizionarea cu apă şi în folosirea băilor. Reclamaţiile lor la centrul I.A.L. au rămas însă şi ele... îngheţate. Dar asta nu este totul. S-a dovedit că nici lucrările de reparaţii la învelitoarea acoperişului n-au fost de calitate corespunzătoare. Apartamentele etajului superior sunt „înfrumuseţate“ deci cu lighiane şi oale în care se scurge apa de pe acoperiş. O situaţie asemănătoare am găsit în apartamentul din strada Aurel Vlaicu nr. 78, locuit de familia Mateescu. Remedierile la reparaţiile necorespunzătoare efectuate cu doi ani în urmă, şi pentru care s-a purtat o aprigă dispută scrisă între I.C.R.2, T.R.C.C.R. şi familia Mateescu, au început în prima decadă a lunii decembrie 1968, şi au stagnat după puțin timp. Au rămas ȘTEFANIA GRUIA (Continuare in pag. a 3-a) Anu! XX¥Ei—nr. 7 553 © Sîmbătă 1 febrrație 1969 © 6 pagini 30 bani Deşi, în general, se obişnuieşte a se considera ca singur mod de etalare a activităţii artiştilor noştri plastici expoziţia, respectiv de pictură sau sculptură, creaţia artistică este, sau mai bine zis ar trebui să fie, astăzi, implicată, în mai tot ce ne înconjoară atît în societate cit şi în mediul nostru intim, locuinţa. Evoluţia nevoilor materiale ale unei populaţii mereu crescânde a determinat în secolul , nostru o dezvoltare uimitoare a industriei, care la rindul său a dus la necesitatea evoluţiei întregului concept despre lume, a raporturilor dintre oameni, a îmbogăţirii cunoştinţelor, în fine, la necesităţi spirituale elevate. Reflectarea în suprastructură a cuceririlor tehnicii actuale şi a nivelului Patriciu Nateescu de trai se produce în mod firesc şi în arta plastică printr-o intelectualizare generală a modurilor ei de exprimare. In acest proces de evoluţie a gîndirii despre plastic, despre vizual, se produce mai întîi în mod firesc o diversificare mare a specializărilor impuse de diversitatea cererilor şi a producţiei. în ţara noastră, arta plastică, alături de celelalte arte, se bucură de o atenţie deosebită, vasta activitate creatoare pentru construirea socialismului constituind un puternic stimulent pentru realizarea unor opere valoroase, care îmbogăţesc tezaurul cultural al ţării şi contribuie la satisfacerea necesităţilor spirituale crescînde ale oamenilor muncii. Altă dată, artiştii plastici îşi vindeau liniştiţi tablourile sau sculpturile comandate ori nu sau produsele cu caracter de artizanat. Astăzi, industria, pentru a cîştiga o piaţă, are nevoie de artişti în toate domeniile de producţie, cu pregătiri diferite şi complexe. (Continuare în pag. a 3-a) Prezenţa artistului plastic în problematica lumii contemporane » În Editura politică a apărut: NICOIAE CEAUŞESCU Cuvîntarea Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie (28 ianuarie 1969) Lucrarea a apărut într-un tiraj de masă / Cors spori de siţă specială de pe platforma siderurgică im Carail Furnizorii recuperează . Prima „joncţiune “ între cele două mari furnale @ Constructorii de maşini răspund prin fapte apelului adresat lor de mentorii de pe şantier . „Nitul lui Pepelea“ dispare de pe lista datoriilor. Asistăm la un moment hotărîtor al actualei etape de desfășurare a lucrărilor. Pregătirile sînt încheiate. Macaraua se află la locul ei, iar uriaşele grinzi metalice stau rînduite pe sol în ordinea de montaj. O ultimă convorbire fulger între maistrul Eugen Pamfil şi montorii din echipele lui Voicu şi Cuşmir şi prima grindă de 20 tone se afla deasupra capetelor noastre. Se realizează astfel începutul „joncţiunii“ noului furnal în construcţie, cu fratele lui geamăn aflat în producţie din aprilie anul trecut, în aceeaşi zi, spre prînz, era ridicată la locul ei şi cea de a doua grindă a galeriei de legătură dintre estacada bancherelor şi staţia de derivaţie, poartă de intrare a minereului din depozite. Ne aflăm, aşadar, din nou pe şantierul celui de-al doilea furnal de 1 700 mc al combinatului gălăţean, în ciuda iernii aspre, la toate punctele de lucru ritmurile de execuţie îşi menţin intensitatea. Focul întrecerii pentru realizarea angajamentului de a preda giganticul agregat cu două luni mai devreme biruie temperaturile scăzute ale lunii ianuarie, îi însufleţeşte pe constructorii şi montorii noului furnal. Este şi un rezultat al ecoului pe care l-a găsit în rindul constructorilor de maşini apelul montorilor de pe şantier, prin care ii solicitau să impulsioneze livrările, lichidînd restanţele in furnizarea unor utilaje şi construcţii metalice. Primele tronsoane ale mult aşteptatei grinzi de susţinere, de pildă, fără de care nu se pot ataca lucrările de montaj ce premerg operaţia de centrare a furnalului, au şi început să sosească de la Uzina din Bocşa. Montorii speră că de data aceasta nu se va mai repeta situaţia conductei inelare, care deşi livrată de uzinele „23 August“ de cîteva săptămîni, continuă să rămînă la sol nemontată. Si mai stă și azi așa nebăgată in seamă, deoarece subansamblele 4—5 fără de care nu se poate face nimic, se află încărcate pe două vagoane de cale ferată ce nu au fost încă TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 2-a) Corespondenţă din Londra de la Bob Leeson Se preconizează naţiona- lizarea porturilor britanice După vreo trei ani de controverse în sinul partidului laburist şi vreo 18 luni de consultări asidue între guvern, sindicate şi organisme patronale, ministrul transporturilor, Richard Marsh, a prezentat miercuri, în Camera Comunelor, o „Carte Albă“ prin care guvernul preconizează naţionalizarea principalelor porturi britanice. Documentul, întitulat, într-o terminologie deliberat generalizatoare, „ Reorganizarea porturilor“, se referă la toate porturile a căror capacitate de manevrare a mărfurilor depăşeşte 5 milioane tone anual, precum şi a totalităţii docurilor destinate transporturilor. Cu toate că nu a indicat data precisă a intrării lor în vigoare, Richard Marsh a precizat că măsurile preconizate urmează să fie puse în aplicare în cursul viitoarei sesiuni parlamentare. Observatorii politici subliniază că, deşi nu este vorba de naţionalizarea integrală, înscrisă în manifestul electoral labil* (Continuare în pag. a 6-a) Şantierul celui de-al doilea furnal gălăţean de 700 mc. Prima grindă metalică a galeriei de legătură dintre estacada buncherelor şi staţia de derivaţie a fost ridicată de macara şi aşezată la locul ei. Foto : ION POPOVICI ...... încă puţin şi emoţiile — aceste permanente însoţitoare ale sesiunilor de examene, vor lua sfîrşit în pragul vacanţei studenţeşti de iarnă, binemeritată odihnă după strădania şi eforturile la învăţătură din primul semestru al acestui an universitar. In clişeu : Studenţi ai anului I de la facultatea de medicină generală, efectuează sub îndrumarea asistentului dr. Constantin Porieli, o electrocardiogramă pe cord izolat. Foto : I. ALBU