România Liberă, februarie 1969 (Anul 27, nr. 7553-7576)

1969-02-01 / nr. 7553

„România liberă" nr- 7553 — 1.11.1969 — pag. a 2-a Candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională : NICOLAE MANESCU — judeţul Mehedinţi, director general al Grupului de şantiere I.C.H.-Porţile de Fier, în circumscripţia electorală nr. 2-Orşova. ' m m EMERIC ANTAL — judeţul Harghita, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Harghita, în circumscripţia electorală nr. 7-oraşul Cristuru Secuiesc. SPIRIDON TOMA — judeţul Prahova, maistru în secţia construcţii metalice a uzinei de utilaj petrolier „1 Mai" Ploieşti, în circumscripția electorală nr. 2-Ploiești-sud. În peisajul industrial al Capitalei Uzina de maşini grele reprezintă unul din obiectivele de o deosebită importanţă. Produsele acestei uzine se întîlnesc în foarte marile obiective industriale româneşti : combinatele din Galaţi, Reşiţa şi Hunedoara, uzinele ,,23 August“, Complexul Porţile de fier etc. Recent a avut loc în uzină adunarea generală a salariaţilor uzinei, element de o deosebită însemnătate în viaţa oricărei unităţi economice. Trăsătura dominantă a adunării generale a salariaţilor a constituit-o tocmai caracterul ei de lucru, abordarea şi examinarea competentă, exigentă, în spirit critic a principalelor probleme pe care le generează activitatea cotidiană a uzinei. Această notă a fost imprimată încă de la început de către darea de seamă a Comitetului de direcţie prezentată de directorul general TIBERIU GRECU. Trecind în revistă succesele obţinute pînă acum — realizarea producţiei globale in proporţie de 101.8 la sută, a producţiei marfă 100.3 la sută şi a productivităţii muncii de 101.7 la sută — darea de seamă s-a oprit totodată asupra rezervelor încă existente şi care nu au fost valorificate. — Disciplina — spunea directorul general — este un factor, fără de care nu se poate organiza ştiinţific producţia, nu poate fi folosit raţional timpul de lucru. Iar această disciplină are nenumărate faţete : este vorba de disciplina în muncă, disciplina tehnologică, disciplina Controp^iTîrcîâ, în cadrul dezbaterilor care au avut loc consecinţele lipsei de disciplină manifestate de unii salariaţi au fost arătate în mod concret, cu referiri directe la deficienţele ce au existat. — Este nevoie de mai multă fermitate în aplicarea măsurilor de întărire a disciplinei — a cerut RADU SCÎNTEIE, preşedintele comitetului sindical. Numai astfel se va putea evita situaţia cu totul necorespunzătoare din anul trecut cînd numai într-un singur trimestru s-au înregistrat peste 8 000 ore-om absente nemotivate şi aproape 1 200 ore om învoiri, în medie lipsind zilnic nemotivat 10 muncitori. învoirile personale trebuie acordate de şefii de secţie cu mai mult discernămînt. — Se nasc rebuturi chiar sub privirile noastre — a arătat în cuvîntul său ŞTEFAN HIRZA, prim turnător la oţelăria electrică. Este nevoie de o acţiune hotărîtă a tuturor comuniştilor, a conducerii secţiei şi organizaţiei de bază ca aceste manifestări de indisciplină tehnologică să fie curmate încă din faşă. Pentru că, deşi în 1968 rebuturile au înregistrat reduceri simţitoare faţă de 1967, totuşi ponderea lor în preţul de cost a reprezentat o valoare mult prea mare : 2,6 la sută din valoarea producţiei marfă, aproape in milioane lei. Şeful secţiei turnătorie oţel şi fontă electrică, inginer ADRIAN IONESCU, analizînd cu spirit de răspundere cauzele care au dus în anul trecut la pierderi de producţie s-a angajat în numele colectivului secţiei ca în acest an, prin luarea unor măsuri eficiente — respectarea dis- ciplinei tehnologice prin ridicarea calificării oţelarilor, repartizarea muncitorilor mai puţin pregătiţi pe lingă cei cu o calificare superioară — să depăşească planul la otel lichid cu 300 tone în valoare de 450 000 de lei, echivalentul a 16 carcase pentru două turbine de 330 MW. — Dacă indicele de utilizare a utilajelor a fost la oţelărie de numai 82 la sută in loc de 93 la sută cit era planificat, aceasta este o consecinţă a exploatării necorespunzătoare, a întreţinerii şi reparaţiilor superficiale , a remarcat ing. MIRCEA POPOVICI, directorul tehnic al uzinei. Pentru anul acesta trebuie să urmărim nu numai încadrarea ci şi depăşirea acestui indice. Experienţa a dovedit că o preocupare atentă pentru soluţionarea problemelor spinoase se soldează cu rezultate pozitive. Aşa a fost cazul stocurilor supranormative care au scăzut de la peste 10 milioane lei la începutul anului 1968 la trei milioane lei în iunie 1968 şi la numai 400 000 de lei în prezent. Este un rezultat care în ultimă instanţă reprezintă tocmai respectarea disciplinei financiare şi calculul judicios al necesarului de materiale. Mulţi dintre vorbitori au atras atenţia asupra unora din cheltuielile neproductive şi a depăşirilor de consumuri normate la materii prime şi materiale care au diminuat astfel valoarea realizărilor obţinute. Este cazul celor aproape un milion şi jumătate de lei plătiţi pentru penalizări, amenzi şi locaţii, ca urmare a deficienţelor manifestate în activitatea serviciilor de aprovizionare şi transport, a celor peste 500 000 de lei reprezentînd valoarea depăşirilor consumului specific la electrozi de grafit. De aceea, cuvîntul prim topitorului CONSTANTIN DINCA de la cuptorul electric nr. 1 din oţelărie a fost ascultat cu atenţie de cei prezenţi. Arătînd competent şi autocritic deficienţele existente în munca secţiei, în numele brigăzii care deserveşte cuptorul nr. 1 a lansat o chemare la întrecere către celelalte brigăzi, chemare avînd ca obiective tocmai respectarea riguroasă a disciplinei în muncă, lichidarea absenţelor, încadrarea cu stricteţe în consumurile planificate, angajîndu-se să obţină astfel un număr de 12 şarje de oţel în plus pe an şi o economie de 10 tone electrozi anual. Participarea însufleţită, modul în care s-au purtat discuţiile, poziţia critică şi autocritică a vorbitorilor sunt garanţii certe că angajamentul uzinei — creşterea producţiei globale cu 4 350 000 lei şi producţiei marfă cu 3 820 000 de lei, ceea ce înseamnă, în producţie fizică 1 000 de tone mai multe utilaje metalurgice şi piese de schimb — va fi îndeplinit. Prilej de afirmare puternică a democratismului socialist în viaţa noastră economică, adunarea generală a salariaţilor uzinei de maşini grele Bucureşti, a demonstrat încă o dată eficienţa noii forme de conducere colectivă, hotărîrea unanimă a colectivului uzinei de a munci fără preget, cu toate forţele, pentru ca acest an, cînd sărbătorim a 25-a aniversare a eliberării patriei şi ne pregătim să întîmpinăm Congresul al X- lea al Partidului, să constituie într-adevăr un an hotăritor în îndeplinirea sarcinilor planului cincinal. Ing. M. DUMITRESCU in dezbaterea adunării generale a salariaţilor de la Uzina de maşini grele din Bucureşti Fără disciplină nu este posibilă organizarea ştiinţifică a producţiei Actuala campanie electorală care se desfăşoară în condiţiile măreţelor transformări survenite în structura societăţii, în direcţia lărgirii continue a democraţiei socialiste, prilejuieşte şi în judeţul Brăila, ca de altfel în toată ţara, numeroase manifestări culturalartistice. Din iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, în aceste zile, ca de altfel in toată perioada ce se va scurge pînă la 2 martie, în cluburi, case de cultură, cămine culturale, biblioteci, în întreprinderi şi instituţii, activiştii culturali din judeţ vor prezenta în faţa cetăţenilor expuneri menite să evidenţieze marile succese obţinute în ultimii ani de ţara noastră. Dintre aceste teme aş putea enumera : ..Creşterea necontenită a bunăstării întregului popor „ telul suprem al politicii partidului" sau ..Realizările judeţului Brăila în anii socialismului“. II. toate căminele culturale din judeţ se vor organiza simpozioane pe tema democratismului orînduirii noastre socialiste. Pentru fiecare tînăr din patria noastră momentul primului vot este un eveniment deosebit de emoţionant. La vîrsta de 13 ani adolescentul devine maior, adică cetăţean cu drepturi depline, dintre care şi dreptul de a vota, de a participa la treburile obşteşti. Pentru tinerii care votează prima oară au fost organizate diferite manifestări în care se explică drepturile şi îndatoririle înscrise în Constituţia ţării, profundul democratism al orînduirii noastre socialiste. In comuna Stăncuţa a avut loc o interesantă întîlnire între bătrînii satului şi tinerii care votează mama dată. Întâlnirea a prilejuit discuţii pline de învăţăminte privitoare la modul în care se desfăşurau alegerile în trecut şi cele din vremurile noastre. Atractive şi interesante am constatat că sunt şi călătoriile imaginare pe harta patriei şi a judeţului. Astfel de acţiuni au fost organizate şi vor mai fi, în continuare în diferite comune, din judeţ. La Casa de cultură din municipiul Brăila a fost afişată o expoziţie cu aspecte privind dezvoltarea industrială a municipiului în anii noştri. O bogată gamă de manifestări se anunţă şi la pasa orăşenească de cultură din Făurei. Brigada artistică de agitaţie din acest oraş a pregătit un program intitulat : „Votăm pentru bunăstare“. La un prim spectacol susţinut la Surdila-Găiseanca au participat peste 500 spectatori. Asemenea spectacole vor mai avea loc şi la alte cămine culturale. In acest scop au fost pregătite un număr de 43 montaje literar-muzicale, iar cele 22 de tarafuri din judeţ şi-au alcătuit un repertoriu special. Grupurile vocale, echipele de dansuri, formaţiile corale care însumează peste 2 000 artişti amatori vor prezenta in această perioadă peste 250 spectacole. Un număr de peste 200 de intelectuali din municipiul Brăila se vor deplasa la căminele culturale săteşti unde vor prezenta expuneri. Vor avea loc, de asemenea, întîlniri ale ţăranilor cooperatori cu cele 30 de brigăzi ştiinţifice organizate de către comisia de răspîndire a cunoştinţelor culturalştiinţifice a judeţului Brăila. MARIA NECULCE vicepreşedintele Comitetului pentru cultură şi artă al judeţului Brăila SUB SEMNUL UNITĂŢII ÎNTREGULUI POPOR în timpul campaniei electorale O bogată gamă de manifest Agendă electorală . In aceste zile, în oraşele şi comunele judeţului Mureş au loc manifestări dintre cele mai variate închinate evenimentului de la 2 martie. Din larga gamă a manifestărilor politicoeducative reţinem câteva : organizarea în comuna Ruşii Munţi a jurnalului vorbit intitulat: „înfrăţiţi în muncă şi idealuri“, desfăşurarea în comunele Deda, Rastoliţa şi Stinceni a unor dezbateri pe tema „Anul 1969. — an hotăritor al cincinalului", seri de înterbări şi răspunsuri pe marginea legii electorale, etc. In acelaşi timp se organizează întîlniri cu tinerii care anul acesta votează pentru prima oară. • în judeţul Dîmboviţa, în cadrul unei acţiuni intitulate „Tribuna deputatului“ sunt popularizate, rezultatele obţinute pe plan local şi central. O altă formă de informare largă a maselor de alegători este cea a prezentării unor cicluri de filme documentare înfăţişînd marile obiective industriale româneşti precum şi aspecte din activitatea entuziastă a oamenilor muncii pentru traducerea în fapte a programului stabilit de Congresul al IX-lea şi Conferinţa naţională a partidului (judeţele Ialomița, Hunedoara şi altele). ÎN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT Pregătiri intense pentru agricole de primăvară In sporirea rodniciei pămîntului mecanizarea are un rol hotăritor. Iată de ce pregătirea din timp a tractoarelor şi maşinilor agricole pentru efectuarea lucrărilor în perioadele optime agrotehnice prezintă o importanţă deosebită, într-o serie de unităţi, acţiunea de punere în perfectă stare de funcţionare a utilajelor a fost practic încheiată, încă de la începutul anului, toate cele 20 întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Constanţa au raportat încheierea reparaţiilor la tractoare. La 1 februarie multe unităţi similare din ţară se aflau gata pentru a lucra în cîmp, dacă condiţiile climatice ar fi favorabile. Aceste succese nu se datoresc unei baze materiale deosebite sau altor condiţii favorabile. Chiar dacă ţinem seama de unele particularităţi, este limpede că izbînda unităţilor fruntaşe nu este de circumstanţă. Faptul că multe din ele sînt cu toate tractoarele la start încă de la 1 ianuarie se explică prin grija deosebită a cadrelor de conducere de la nivelul judeţului şi pînă la nivelul unităţilor pentru respectarea riguroasă a planurilor de reparaţii în tot cursul anului, ceea ce a determinat lichidarea vîrfurilor de muncă, a aglomerării atelierelor în perioada de iarnă. Ritmul reparaţiilor la tractoare şi maşini agricole nu este însă peste tot satisfăcător. Ignorarea graficelor de reparaţii, neorganizarea judicioasă a muncii în ateliere au făcut ca unele întreprinderi — I.M.A. CODREŞTI din judeţul IAŞI, GATAIA din judeţul TIMIŞ, BOTOŞANI din judeţul cu acelaşi nume etc. să rămînă de... căruţă. In întreprinderile de mecanizare a agriculturii din judeţele OLT, IAŞI, VÎLCEA şi BRAŞOV există situaţii similare. Sub posibilităţi se desfăşoară lucrările de reparaţii şi în trusturile I.A.S. CLUJ, TIMIŞOARA şi BRAŞOV. Este drept că timpul mai puţin prielnic din toamnă şi prelungirea lucrului pînă la venirea iernii au solicitat aici menţinerea mai îndelungată a tractoarelor în cîmp. Dar nu este mai puţin adevărat că în unităţile amintite nu s-a exercitat un control exigent din partea direcţiilor agricole judeţene pentru respectarea planurilor de reparaţii şi nu s-a combătut cu intransigenţă concepţia potrivit căreia este timp suficient pentru reparaţii pînă la topirea zăpezii. Pe alocuri se resimte şi lipsa unor piese de schimb. I.M.A. reclamă asigurarea unui număr insuficient de tuburi flexibile pentru semănătorile de păioase şi cîteva repere pentru semănătoarea 2 SPC 2. Bazele de aprovizionare nu pot oferi tuturor solicitanţilor toate piesele de schimb necesare reparaţiilor la tractoare. Atît în I.A.S. cît şi în I.M.A. mecanizatorii scot afară tractoarele reparate dar... fără BATERIILE DE ACUMULATORI. Lipsesc, de asemenea, unele piese pentru maşinile din import. „întreprinderile de mecanizare — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU in cuvîntarea rostită la plenara Consiliului Uniunii Naţionale a cooperativelor agricole de producţie — au obligaţia să execute în condiţii bune lucrările agricole, în termenele stabilite. Obligaţiile prevăzute în contracte trebuie să fie clare, relaţiile cu cooperativa trebuie bazate pe principii economice, iar plata trebuie să se facă corespunzător volumului şi calităţii lucrărilor prestate. Respectarea acestei importante sarcini necesită ca întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii să acorde, acum şi mai tirziu, cea mai mare atenţie pregătirii exemplare a utilajelor pentru lucrul în cîmp. Realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan sporite ce revin agriculturii în acest an solicita ca Direcţia generală I.M.A. şi Departamentul I.A.S. să ia măsuri de sprijinire eficientă a unităţilor rămase în urmă la reparaţia tractoarelor, utilajelor de semănat, maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte, maşinilor de plantat cartofi etc. Numai astfel se va asigura desfăşurarea cu succes a lucrărilor în primăvară şi mai tirziu, respectiv îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă de unităţile agricole pentru sporirea aportului agriculturii la progresul general al ţării. Ing. V. STANCU Temelia viitoarelor succese (Urmare din pag. 1) economice şi social-culturale a satelor noastre. Pentru aceasta s-a pus un mare accent pe utilizarea tuturor resurselor şi îndeosebi pe cele care, in trecut, nu erau suficient folosite. În această direcţie, deosebite realizări s-au obţinut în ce priveşte înlocuirea unor culturi nerentabile, îndeosebi în zonele de deal, cu viţă de vie şi pomii fructiferi. Din experienţa noastră şi din studiile efectuate, s-a constatat că viticultura şi pomicultura dau, pe asemenea terenuri, un randament de 12-15 ori mai mare decit culturile cerealiere. Astfel, pe lingă Plantaţiile de la Sîmbureşti, Drăgăneşti, Bobiceşti au apărut noi masive viticole pe terenurile în pantă şi slab productive la Vitomireşti, Bărăştii de Vede, Vultureşti, Valea Mare şi multe altele. In condiţiile noi, create ca urmare a adoptării Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la stimularea dezvoltării viticulturii, comitetul judeţean de partid a întreprins un studiu în vederea consolidării plantaţiilor existente şi a extinderii lor, astfel ca, pînă în 1975, suprafaţa de vie să crească cu 20 000 de hectare,; la pomi se prevede aceeaşi creştere. O importanţă deosebită s-a acordat în judeţulnostru creşterii sectorului zootehnic. S-au organizat 16 îngrăşătorii de bovine pentru valorificarea superioară a acestor animale. In vederea dezvoltării sectorului porcin, în anii 1969-1970 se vor construi 25 de maternităţi care să asigure purcei pentru cooperativele agricole de producţie. Astfel, preconizăm ca în 1971 să livrăm statului circa 250 000 de porci. Pentru ridicarea potenţialului economic al satelor, pentru valorificarea rezervelor naturale existente, s-au iniţiat o serie de acţiuni în vederea dezvoltării activităţilor anexe, care să cuprindă fabrici de cărămidă, ateliere pentru prefabricate din beton, distilării de ţuică, ateliere mecanice etc. în prezent se găseşte într-un stadiu avansat construcţia a opt fabrici de cărămidă care vor avea fiecare o capacitate de 3-4 milioane bucăţi anual. In perioada 1969-1970 se vor mai construi încă 12 asemenea unităţi. Pe lingă acestea, in comunele cu tradiţie în meşteşugul ceramicii vom dezvolta producţia de cahle de teracotă, olărie, obiecte de artizanat etc. Beneficiind de condiţii naturale favorabile, suprafeţele amenajate pentru irigat vor creşte considerabil, astfel că în 1980 acestea vor cuprinde circa 250 000 hectare faţă de numai 42 000 hectare cîte sunt în prezent. Pentru realizarea acestor amenajări, dat fiind relieful judeţului, în zona de deal vom întreprinde, cu sprijinul Comitetului de Stat al Apelor şi al Consiliului Superior al Agriculturii, studii pentru asigurarea resurselor de apă în lacuri de acumulare zăgăzuite de baraje din pămînt. Pe reperele dezvoltării economice a satelor noastre se înscriu şi numeroase acţiuni sociale şi culturale. In scopul ridicării localităţilor rurale, se vor moderniza principalele căi de comunicaţie şi în special arterele principale din comune. De asemenea, prin acţiunile cetăţenilor şi cu sprijinul consiliilor populare, la cele 51 de sate electrificate anul trecut li se vor adăuga în următorii ani şi celelalte, astfel încît în scurtă vreme să se încheie electrificarea rurală. Utilizarea gospodărească a sprijinului acordat de stat, valorificarea resurselor proprii, organizarea mai bună a muncii, constituie calea sigură pentru cooperativele noastre de a obţine în continuare succese însemnate în sporirea producţiei şi dezvoltarea proprietăţii obşteşti, în creşterea veniturilor cooperatorilor, „în perioada care a trecut de la încheierea transformării socialiste a satului — aşa cum arată tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în ampla cuvintare rostită la Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie — agricultura noastră cooperatistă a parcurs un proces continuu de dezvoltare şi consolidare, afirmîndu-şi tot mai evident superioritatea, demonstrîndu-şi marile rezerve de care dispune pentru creşterea producţiei agricole, pentru asigurarea bunăstării ţărănimii“. Datorită grijii permanente pe care partidul şi statul nostru o manifestă faţă de viaţa ţărănimii, a dezvoltării neîncetate a proprietăţii cooperatiste s-au creat an de an condiţii tot mai bune pentru înflorirea satului românesc. Realizările de pînă acum, obţinute de cetăţenii judeţului Olt, constituie temelia viitoarelor noastre succese. După felul cum a demarat producţia acestui an, după primele rezultate obţinute de unităţile noastre economice, avem convingerea că cetăţenii din judeţul nostru vor întîmpina alegerile de la 2 martie, a 25-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al X-lea al partidului cu noi şi însemnate realizări, aducîndu-şi contribuţiala ridicarea României socialiste pe culmi din ce în ce mai înalte ale civilizaţiei şi progresului. Cea mai reprezentativă întreprindere din judeţul Olt este Uzina de aluminiu din Slatina, în clişeu . Noi stive de aluminiu sosite din secţia de turnătorie a uzinei Foto : NICU VASILE Furnizorii recuperează (Urmare din cap. I) depistate ! De la uzina furnizoare aflăm că vagoanele au plecat pe data de 13 și 14 decembrie 1968 și poartă numerele 5351743694 şi 5351707137. Nu de altceva, dar poate le dă cineva de urmă !... Pe măsura sosirii pe șantier, se montează de zor și elementele de răcire de la cuva furnalului. Conducerea uzinei furnizoare — „Victoria“ din Calan — a promis solemn că pînă la finele primei decade a lunii februarie, întreaga comandă va fi expediată la Galaţi. Trecind şi peste această fază de montaj, constructorii vor putea declanşa imediat pregătirile necesare începerii lucrărilor de căptuşire a furnalului. Această amplă şi dificilă etapă mai este însă condiţionată de unele livrări. In afară de materialul refractar, care de cîteva zile a început să intre în depozit, rămîn încă restante unele furnituri mărunte. Şi cum ele sunt aşteptate de la o unitate foarte apropiată, iată-ne în aceeaşi dimineaţă în biroul ing. CONSTANTIN POPESCU, directorul direcţiei mecano-energetice a combinatului siderurgic, în atelierele căreia se află în execuţie comenzile respective. — Desigur cunoaşteţi foarte bine, tovarăşe director, solicitările pe care le au în continuare mentorii noului jurnal faţă de dv. Ce ne puteţi spune în acest sens ? — Punctul nevralgic l-au constituit pînă acum flanşele pentru gurile de vînt, de fontă şi de zgură. In momentul de faţă toate sînt executate, urmînd doar să le echipăm cu elementele necesare, care şi ele sunt în fabricaţie. — Ce se intimplă insă cu niturile necesare montării lor ? Urmează un moment de pauză, timp în care în biroul directorului sint chemaţi cîţiva funcţionari de la aprovizionare pentru a da relaţii. Aflăm astfel că niturile respective — nici 300 la număr — urmau să fie procurate direct din comerţ, dar momentan nu se găsesc în reţea. Pe loc însă se găseşte rezolvarea . — Vom confecţiona în două zile matriţa necesară executării la forţa noastră, a niturilor solicitate... Şi astfel „nitul lui Pepelea“ va dispare de pe lista datoriilor către şantierul furnalului. Acest lucru era de aşteptat mai de mult pentru un furnizor ce a livrat pînă acum marelui agregat peste 2 700 tone construcţii metalice. Nu putem încheia aceste rînduri, fără a readuce în actualitate şi alte contracte cu termene scadente la finele lunii ianuarie. Ele au fost definitivate cu prilejul primei întîlniri din acest an dintre reprezentanţii constructorilor de maşini şi montării noului furnal şi se referă îndeosebi la o serie de livrări aşteptate de la uzina „23 August“ — Bucureşti şi întreprinderea metalurgică — Aiud. Primele condiţionează înaintarea în ritmul cerut a lucrărilor de la instalaţiile de epurare, iar celelalte de la estacada buncherelor. Sîntem încredinţaţi că răspunderile asumate vor fi respectate de ambii furnizori, spre mulţumirea montorilor ce simt în permanenţă umărul frăţesc al constructorilor de maşini. TEST ELEMENTAR DE MATEMATICĂ (Urmare din pag I)taţi ce aţi reţinut din această înşiruire. Probabil, că aţi ţinut minte aproape majoritatea acestor bunuri de folosinţă îndelungată, cum sunt denumite, bunuri pe care le aveţi sau doriţi să le aveţi. Fiindcă socotiţi că cea mai mare parte sunt necesare confortului dumneavoastră, de locuitori citadini. Este o părere unanimă atestată de cîteva rezultate ale cercetării selective la recensămîntul populaţiei, făcut în 1966. Pentru locuitorii oraşelor radioul a devenit ceva obişnuit (sunt 1 343 085 aparate de radio cu lămpi şi tranzistori), televizorul un ban care nu mai este un lux (505 542 bucăţi) frigiderul şi maşina de spălat rufe, ustensile casnice de prim ordin (425 544 şi respectiv 415 242). Nevoia de transport rapid, de comunicare urgentă, i-a îndemnat pe orăşeni să facă apel şi la mijloace proprii. Bicicleta rămîne cel mai simplu şi cel mai des folosit mijloc de transport. 477 972 biciclete porneau zilnic către locurile de muncă. Şi peste 23 000 autoturisme personale străbateau străzile oraşelor. Am folosit imperfectul fiindcă precum prea bine ştiţi, cifrele acestea au crescut substanţial în ultimii doi ani. In enumerarea noastră era pomenită şi biblioteca privită ca unul din atributele de bază ale atmosferei căminului intim şi modern 389 436 biblioteci şi etajere evocă milioane de cărţi aşezate în rafturi şi păstrate cu grijă de asiduu cititor sau de pasionat colecţionar de volume şi ediţii preţioase Să încadrăm acum într-un pătrat mai multe pătrăţele mici în care să înscriem oraşe — cifre comparative 88—160, 70—140, 27—141 ; kilometri 1472—3858 ; hectare ; 5634— 6669. Ştiţi ce semnificaţie au ? în 1950, numai 88 din oraşele ţării aveau reţea de distribuire a apei. În 1967, numărul lor se ridicase la 160 ; canalizarea, prezentă în 1955, numai în 70 de oraşe, se dublase în 1967, iar de la 27 la 140 a crescut numărul oraşelor cu mijloace de transport în comun. Cifrele în kilometri sintetizează creşterea suprafeţei străzilor modernizate şi asfaltate iar cele în hectare oglindesc sporirea spaţiilor verzi ale oraşelor între anii 1965—1967 Cifrele par totdeauna reci, chiar dacă precizia lor le conferă prestanţă. Luate ca atare, n-au rezonanţă nu evocă nici peisaje nici culori nici arome Dar aşa cum matematica nu exclude sensibilitatea şi imaginaţia, cifrele nu se erijează în baraje ale fanteziei. Dimpotrivă, ele sunt auxiliarele sale preţioase. In cazul de faţă la fel ca şi în altele, Cifrele au marcat nişte coordonate de civilizaţie şi confort urban, exprimîndu-se sintetic şi convingător. Ajutîndu-ne de fapt, să înţelegem mai bine sensul prezenţei unui bloc nou, al unei străzi asfaltate, al unei locuinţe agreabile, în care locatarii se bucură de existenţa cerinţelor principale ale confortului modern, să percepem că numerele şi comparaţiile oferă date ce nu pot fi trecute cu vederea. Fiindcă sunt datele care converg către explicarea unor realităţi, unor noţiuni Confortul şi gradul de civilizaţie urban sunt inseparabile de avîntul dezvoltării ţării pe toate planurile şi a consecinţei sale directe — creşterea bunăstării poporului şi a fiecăruia dintre noi.