România Liberă, martie 1969 (Anul 27, nr. 7577-7603)

1969-03-01 / nr. 7577

„Románia liberă•• nr.isn — i.iu.im — pag.az a « JL. CUVÍNTAREA (Urmare din pag l) mare de cooperative agricole de producţie. Agricultura noastră socialistă — cooperatistă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 100 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnicomateriale a industriei şi agriculturii. In ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale. însemnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice. In acelaşi timp, statul a acordat o atenţie sporită construcţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii social-culturale. In perioada la care mă refer, venitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atît alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din venitul naţional — cit şi creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai devreme decît se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mici ; de aceste sporuri au beneficiat peste 1 000 000 de salariaţi. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sensul măririi lor ; aceste măsuri au fost determinate de faptul că activitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă, preţurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanţul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1968 faţă de 1965 ; în aceeaşi perioadă veniturile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. (Aplauze puternice). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii, fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotărît ca începînd de la 1 martie a.c., să se sporească alocaţia pentru ..copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariaţii care au salarii pînă la 1300 lei. (Aplauze). In acest fel această categorie a populaţiei va beneficia anual de venituri suplimentare de circa 700 milioane lei. (Aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaţilor crescînd cu aproape o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să sporească pe ansamblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc elocvent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii noastre, al întregii noastre activităţi. (Aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oameni ai muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai avem încă mult de făcut pentru a asigura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Tocmai de aceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcţia dezvoltării tot mai rapide a economiei naţionale şi, pe această bază, să creăm condiţiile necesare sporirii veniturilor celor ce muncesc, creşterii nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a realiza cît mai curînd acest obiectiv. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii îndelungate). Evidenţiind toate marile noastre realizări nu omitem că în activitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sectoare, în unele întreprinderi şi instituţii, în munca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economică, în rezultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mijloacele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi economic. Mai avem capacităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală a actualelor capacităţi şi prin alte măsuri tehnico-organizatorice s-ar putea obţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de producţie de 15—20 la sută. Desfăşurarea ritmică a procesului de producţie este influenţată, de asemenea, ne-gativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asupra acestor deficienţe, pentru că lichidarea lor trebuie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor, cu toate reducerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump ; pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grandomanie. Este simptomatic în acest sens faptul că şi presa şi televiziunea ne prezintă mai mult aspectul arhitectonic al construcţiilor, nu latura lor funcţională, nu eficienţa economică a investiţiilor care depinde în primul rînd de dotarea cu maşini şi utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mulţumitor. Chestiunea realizării la timp şi în cele mai bune condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare majoră, constantă, pentru toate departamentele, pentru toate întreprinderile, pentru toate organele de partid și de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumite aspecte ale activității noastre economice cu convingerea că oamenii muncii — stăpînii tuturor bogăţiilor ţării , înţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lipsurile, să asigurăm progresul rapid al desăvîrşirii construcţiei socialismului în România. (Aplauze puternice). Marile realizări în dezvoltarea economico-socială a ţării noastre au cerut eforturi mari din partea întregului nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarnice . România a devenit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare şi cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiinţă şi cultură avansată. In realizarea acestor remarcabile progrese, eforturile mari ale poporului român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu toate ţările sistemului mondial socialist. Noi apreciem rolul important al colaborării economice cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste şi sîntem hotărîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea acestor relaţii. (Aplauze). In această colaborare vedem calea sigură a progresului fiecărei ţări socialiste şi, totodată, a creşterii forţei economice a întregului sistem socialist mondial — care nu se poate baza decît pe înflorirea economico-socială a fiecărui stat socialist. (Aplauze). In acelaşi timp, pentru ţara noastră au avut şi au importanţă şi relaţiile de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică atît cu ţările capitaliste mai avansate, cît şi cu ţările în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incontestabilă că în condiţiile uriaşului progres tehnico-ştiinţific contemporan, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea activă la diviziunea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decît la stagnare, la rămînere în urmă, cu repercusiuni adînci asupra întregii dezvoltări economicosociale a ţării respective. Tocmai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în viitor relaţii de colaborare şi cooperare multilaterale cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza avantajului reciproc şi a neamestecului în treburile interne. (Aplauze învdelungate). Stimaţi tovarăşi, Tot ce a înfăptuit poporul român în acest sfert de veac demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile concrete ale României. Pe drumul făuririi depline a socialismului în patria noastră sunt necesare încă eforturi mari în toate domeniile de activitate. Pentru a asigura realizarea programului elaborat de Congresul al IX-lea şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planurile pe anii 1969—1970. Avem toate condiţiile pentru atingerea măreţelor obiective pe care partidul le-a pus în faţa poporului nostru. Sîntem convinşi că, prin munca avîntată a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor celor ce muncesc fără deosebire de naţionalitate, vom traduce în viaţă actualul plan cincinal de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Frontul Unităţii Socialiste îşi ia angajamentul să facă totul pentru a asigura mersul tot mai ferm al României pe calea progresului şi civilizaţiei socialiste. (Aplauze puternice, îndelung repetate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului actual, pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, în prezent se elaborează planul cincinal pentru perioada 1971- 1975 şi liniile directoare ale programului de dezvoltare a României pînă în 1980. Ţin să subliniez importanţa deosebită a viitoarelor două planuri cincinale ale ţării noastre, rolul lor hotărîtor pentru făurirea, multilaterală şi deplină a socialismului în România, pentru crearea condiţiunilor necesare trecerii treptate spre comunism. (Aplauze puternice). Obiectivul lor fundamental va fi realizarea unei industrii moderne, puternice şi a unei agriculturi înaintate care să asigure din belşug produse agro-alimentare — crearea, pe această bază, a condiţiilor pentru satisfacerea cît mai deplină a cerinţelor materiale şi spirituale ale tuturor membrilor societăţii. Totodată, prin făurirea deplină a socialismului, orînduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cîte a cunoscut omenirea pînă acum, înţelegem asigurarea, la scara întregii societăţi, a egalităţii şi echităţii sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, crearea condiţiilor pentru participarea, la toate nivelurile, a maselor largi populare la elaborarea şi aplicarea hotărîrilor privind desfăşurarea întregii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi liniile directoare de dezvoltare pînă în 1980, vor pune în centrul eforturilor noastre economice continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării. Ne propunem ca în această perioadă să lichidăm în mare măsură rămînerea în urmă faţă de ţările cu o industrie avansată şi să ne apropiem de nivelul lor de dezvoltare atît din punct de vedere al producţiei pe locuitor, al productivităţii muncii, cît şi al venitului naţional, şi deci al nivelului de trai material şi spiritual. (Aplauze) înfăptuirea acestui obiectiv este hotărîtoare pentru construcţia deplină a socialismului în ţara noastră. Pentru realizarea sa vom concentra eforturile în următoarele direcţii principale : valorificarea superioară a materiilor prime interne ; dezvoltarea cu prioritate a bazei energetice şi a producţiei de energie electrică ; dezvoltarea producţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară; diversificarea şi ridicarea calităţii tehnice a producţiei industriei construcţiilor de maşini, acordîndu-se o mai mare atenţie producţiei de maşini-unelte de tehnicitate superioară ; asigurarea unui ritm mai înalt de dezvoltare a industriei electrotehnice şi electronice ; accelerarea dezvoltării în continuare a industriei chimice, pentru care dispunem de materiile prime necesare şi, în mod deosebit, a producţiei de mase plastice şi ■de fibre sintetice ; sporirea şi diversificarea materialelor de construcţii necesare dezvoltării rapide a tuturor sectoarelor economice şi social-culturale, precum şi satisfacerii nevoilor cetăţenilor ; dezvoltarea într-un ritm susţinut a industriei uşoare şi alimentare pentru a asigura o gamă tot mai bogată de bunuri de larg consum. Paralel cu eforturile pentru creşterea capacităţii şi a nivelului industriei noastre, ramura conducătoare a economiei naţionale, o atenţie deosebită se va acorda agriculturii, astfel încît aceasta să asigure realizarea unei producţii de cereale, plante tehnice şi legume la nivelul producţiei ţărilor cu o agricultură avansată. în acest scop vom spori producţia de îngrăşăminte, ierbicide şi insectofungicide şi vom asigura mecanizarea complexă a lucrărilor agricole ; vom intensifica lucrările de ameliorare a solului şi de irigaţii în aşa fel ca pînă în 1980 să amenajăm pentru irigaţii circa 3 milioane şi jumătate hectare ; o atenţie deosebită se va acorda zootehniei, atît în ce priveşte creşterea numărului de animale şi păsări, cît şi îmbunătăţirii raselor şi ridicării productivităţii lor. In conformitate cu Directivele Comitetului Executiv al Comitetului Central, în următorul cincipal se va intensifica ritmul construcţiei de locuinţe şi se va dezvolta baza materială a învăţămîntului, ştiinţei şi ocrotirii sănătăţii poporului. Ţinînd seama de creşterea rolului ştiinţei în dezvoltarea economico-socială, vom intensifica activitatea de cercetare, punînd pe primul plan rezolvarea problemelor de care depinde progresul rapid, multilateral al patriei. Va trebui continuată acţiunea de perfecţionare şi modernizare a învăţămîntului, pentru a asigura pregătirea cadrelor necesare de ingineri, tehnicieni şi muncitori calificaţi, pentru toate sectoarele de activitate. Se va acorda, de asemenea, atenţia cuvenită dezvoltării activităţii culturalartistice, creării condiţiilor pentru ridicarea continuă a nivelului de cultură a întregului popor. Pentru a înţelege amploarea dezvoltării României în următorul cincinal, mă voi referi la cîteva date sintetice : după studiile preliminare cu privire la programulde dezvoltare a economiei naţionale în următorul cincinal rezultă că în perioada 1971— 1975 se va obţine un volum al producţiei materiale mai mare decît cel realizat în întreaga perioadă a primelor trei cincinale 1951—1965. Se prevede ca industria — ramură conducătoare în economie — să asigure în cincinalul următor o producţie de 1,5 ori mai mare decît producţia industrială obţinută în cei 15 ani (1951—1905). Creşteri însemnate sunt prevăzute la produsele industriale de bază. Astfel, producţia de oţel, de energie electrică, autocamioane, mobilă, va fi de circa două ori mai mare decît cea realizată în întreaga perioadă a anilor 1951—1965. Producţia de cărbune, gaz metan, tractoare, ciment, încălţăminte, carne şi ulei va depăşi, în viitorul plan cincinal, producţia primelor trei cincinale luate la un loc. Pe această bază, se prevede sporirea în ritm susţinut a produsului social şi venitului naţional, al căror volum va depăşi în următorul cincinal pe cel obţinut în toţi cei 15 ani (1951—1965). Ca urmare a creşterii potenţialului economic al ţării, volumul investiţiilor destinat dezvoltării ramurilor productive şi activităţilor socialculturale va fi de 1,5 ori mai mare faţă de cel realizat în anii 1951—1965. Dezvoltarea producţiei materiale, sporirea rapidă a venitului naţional vor permite o creştere corespunzătoare a nivelului de trai al populaţiei. Fondul de salarii şi volumul desfacerii de mărfuri destinatepopulaţiei prin comerţul socialist vor fi în cincinalul 1971—1975 mai mari decît fondul de salarii şi volumul de mărfuri desfăcut populaţiei în întreaga perioadă de 15 ani (1951—1965). Din fondurile de stat şi pe bază de credite va fi construit un număr de apartamente de 2 ori mai mare decît în primele trei cincinale. După cum vedeţi, tovarăşi, în faţa noastră se deschid perspective măreţe Realizarea acestor obiective va duce la creşterea generală a bunăstării poporului, la ridicarea nivelului de civilizaţie a patriei noastre. (Aplauze puternice.) Pentru înfăptuirea acestor minunate perspective, Frontul Unităţii Socialiste vă cheamă să vă uniţi eforturile. Prin votul de la 2 martie, oamenii muncii îşi vor manifesta voinţa fermă de a realiza aceste aspiraţii, de a înfăptui acest program de progres şi prosperitate, de a asigura înflorirea continuă a naţiunii noastre socialiste. (Aplauze îndelungate, ovaţii şi urale.) Dragi tovarăşi, Pentru a întregi tabloul activităţii interne desfăşurate de partid şi guvern, mă voi referi, pe scurt, la măsurile luate în direcţia perfecţionării planificării şi conducerii economiei, a întregii vieţi sociale. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, Comitetul Central şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate în scopul îmbunătăţirii continue a organizării societăţii noastre. Intreprinzînd aceste măsuri, partidul nostru a pornit de la faptul că schimbările petrecute în structura socială a României, dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie impun, ca o necesitate obiectivă, perfecţionarea formelor de organizare, planificare şi conducere a întregii activităţi economico-sociale. Viaţa ne demonstrează la fiecare pas că ceea ce a corespuns anumitor condiţii, unui anumit stadiu de dezvoltare, nu mai corespunde etapei actuale, că pentru a merge înainte trebuie înlocuit tot ce este , perimat şi adoptate forme organizatorice şi metode de muncă noi, corespunzătoare condiţiilor concrete de azi.Unul din sensurile majore ale măsurilor adoptate în ultimii ani este perfecţionarea întregii suprastructuri a societăţii noastre, crearea cadrului adecvat pentru participarea mai activă şi mai directă a maselor largi populare la dezbaterea problemelor fundamentale ale politicii interne și externe, la elaborarea hotărîrilor și măsurilor privind progresul continuu al României pe calea so cialismului. (Aplauze.) Noi considerăm că în esență problema dezvoltării continue a democrației socialiste este problema participării poporului la conducerea întregii activităţi a statului. Drepturile şi libertăţile socialiste ale maselor au fost consfinţite în noua Constituţie a ţării, adoptată după Congresul al IX-lea, care garantează practic, prin toate prevederile ei, exercitarea conducerii statului de către poporul însuşi. Un loc central în cadrul măsurilor luate în această direcţie îl ocupă noua organizare teritorial-administrativă a ţării, acordarea unei largi autonomii şi sporirea atribuţiunilor consiliilor populare de toate categoriile. De asemenea, pe linia adîncirii democraţiei noastre socialiste ,au fost promulgate noi legi, printre care Codul penal, s-au luat măsuri de îmbunătăţire a organizării statale, de perfecţionare a activităţii Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri. Aceste măsuri au drept scop întărirea legalităţii socialiste, crearea cadrului legal adecvat pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţiuni a vieţii sociale, pentru înlăturarea abuzurilor şi ilegalităţilor de orice fel, pentru garantarea în fapt a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti. (Aplauze puternice.) O importanţă mare are, de asemenea, crearea în această perioadă a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, chemată să asigure participarea organizată a ţărănimii cooperatiste la conducerea agriculturii şi a întregii vieţi sociale. Pe linia dezvoltării vieţii obşteşti se înscrie şi creşterea rolului sindicatelor în societatea noastră, reglementarea participării reprezentanţilor sindicatelor la activitatea tuturor organelor economice şi de stat. A sporit, de asemenea, rolul în viaţa noastră socială a organizaţiilor de tineret şi femei, a asociaţiilor oamenilor de ştiinţă, a uniunilor de creaţie literarartistice şi a altor organizaţii obşteşti. hotărîrile Congresului şi ale Conferinţei Naţionale a partidului cu privire la introducerea principiului conducerii colective în toate sectoarele de activitate, în viaţa organelor de partid şi de stat, a organizaţiilor obşteşti, a colectivelor de oameni ai muncii exercită o puternică influenţă in direcţia democratizării întregii noastre societăţi. In acest sens, crearea comitetelor de direcţie în întreprinderi şi instituţionalizarea adunărilor generale ale salariaţilor, deşi în primul an de activitate, se dovedesc deosebit de eficace în atragerea specialiştilor, a maselor largi de salariaţi la conducerea întreprinderilor. In cursul acestui an şi în 1970 vor fi duse pînă la capăt indicaţiile Conferinţei Naţionale privind perfecţionarea planificării şi conducerii economiei, organizării activităţii sociale. Desigur, această preocupare nu va înceta şi nici nu trebuie să înceteze nici după 1970 ; dimpotrivă, problema perfecţionării organizării sociale va sta permanent în atenţia conducerii partidului şi statului nostru, necesitînd noi măsuri organizatorice şi politice corespunzătoare cerinţelor vieţii, dezvoltării societăţii noastre socialiste. Adoptarea complexului de măsuri la care m-am referit duce nu la diminuarea, ci la creşterea rolului factorului conştient în dezvoltarea socială, a funcţiei planului central, a rolului statului în planificarea şi conducerea societăţii socialiste. In acelaşi timp, aceste măsuri urmăresc îmbinarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a organelor locale şi a unităţilor economico-sociale, asigurînd aplicarea consecventă a principiului centralismului democratic aflat la baza întregii organizări şi activităţi a statului nostru. Dezvoltarea continuă a forţelor de producţie, toate transformările care au avut loc în societatea noastră au dus la întărirea colaborării multilaterale dintre clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatistă, au ridicat, la un nivel superior, alianţa revoluţionară dintre aceste două mari clase ce alcătuiesc majoritatea societăţii noastre. (Aplauze îndelungate). In acelaşi timp, s-a dezvoltat alianţa muncitorilor şi ţăranilor cu intelectualitatea, cu toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate. Putem spune că în aceşti ani unitatea întregului popor în jurul Partidului Comunist Borfian şi a guvernului s-a cimentat neîncetat, devenind o uriaşă forţă motrice a societăţii noastre socialiste. (Aplauze îndelungate, urale şi ovaţii). Un rezultat strălucit al politicii naţionale marxist-leniniste a partidului nostru este realizarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate. Aceasta se oglindeşte, în primul rînd, în industrializarea tuturor regiunilor ţării, în asigurarea învăţămîntului în limba proprie, în crearea condiţiilor necesare pentru participarea activă a cetăţenilor de alte naţionalităţi la întreaga activitate socială. Aplicarea acestei politici a dus la întărirea continuă a prieteniei frăţeşti dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare în lupta şi munca comună pentru făurirea socialismului pe pămîntul României. (Aplauze îndelung repetate). Crearea consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare constituie" o nouă manifestare a grijii partidului pentru asigurarea participării tot mai active a oamenilor muncii de altă naţionalitate la întreaga activitate socială din patria noastră. Expresia cea mai grăitoare a unităţii întregului nostru popor o constituie Frontul Unităţii Socialiste recent creat — organism social-politic ce uneşte, sub conducerea Partidului Comunist Român, toate organizaţiile obşteşti şi toate forţele sociale din ţara noastră, asigurînd un cedru organizatoric corespunzător pentru participarea activă la viaţa politică a celor mai largi mase de oameni ai muncii. Rezultatul firesc al dezvoltării ascendente a ţării pe calea socialismului este creşterea încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, recunoaşterea sa unanimă drept forţa politică conducătoare a societăţii noastre socialiste. (Aplauze îndelungate). Aceasta se datoreşte faptului că toţi oamenii muncii s-au convins din proprie experienţă că politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. Prezentînd succint marile transformări petrecute în ţara noastră, succesele obţinute în înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea, perspectivele de viitor, putem afirma cu toată tăria că so-' cialismul se găseşte în România în mîini sigure , în mîinile Partidului Comunist, ale clasei muncitoare, ale întregului popor. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). Iată de ce putem să afirmăm că nu există nici o forţă internă în stare să pună în pericol, în vreun fel, cauza socialismului în România. (Aplauze puternice). Dacă cineva ar încerca să atenteze la cuceririle revoluţionare ale naţiunii noastre ar primi ripecta fermă şi hotărîtă a întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale îndelungate, ovaţii). Se poate pune întrebarea dacă există un eventual pericol din partea forţelor reacţionare din afară. Noi apreciem că în momentul de faţă nu există un asemenea pericol ; ţin însă să declar că oricine ar încerca să se atingă de cuceririle noastre socialiste va întîmpina rezistenţa unui popor de 20 milioane, strîns unit, hotărît să lupte cu toată energia şi abnegaţia, cu toate mijloacele de care dispune, pentru apărarea vieţii sale noi, a dreptului său sfînt la libertate şi independenţă. (Aplauze îndelung repetate, lirare şi ovaţii puternice). Ştim că într-o asemenea luptă nu am fi singuri, că am avea ajutorul ţărilor socialiste, al mişcării comuniste şi muncitoreşti, al tuturor forţelor antiimperialiste şi progresiste din lume. Intr-o asemenea luptă, victoria va fi, fără îndoială, de partea noastră. (Aplauze îndelungate). Totodată, partidul nostru consideră că are obligaţia să facă totul pentru întărirea continuă a capacităţii de apărare a patriei. Am acordat şi vom acorda şi în continuare atenţia cuvenită înzestrării forţelor noastre armate, ridicării capacităţii lor de luptă , armata noastră populară este gata în orice moment să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de patrie, faţă de aliaţii noştri, faţă de cauza păcii şi socialismului. (Aplauze puternice). Iată de ce, prezentîndu-ne în faţa maselor cu prilejul alegerilor şi solicitînd votul pentru candidaţii Frontului Unităţii Socialiste asigurăm în mod solemn întregul nostru popor că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea răspunderii ce ni s-a încredinţat, că vom face totul pentru dezvoltarea continuă a orînduirii noastre socialiste, pentru realizarea idealului de prosperitate şi libertate al naţiunii noastre. (Aplauze îndelungate, urale şi ovaţii). Stimaţi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, Comitetul Central al partidului şi guvernul ţării noastre au desfăşurat o activitate intensă şi pe plan internaţional, în direcţia dezvoltării colaborării şi prieteniei cu toate popoarele lumii. La baza politicii noastre stă convingerea că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o unitate dialectică. Preocupîndu-ne de progresul economic şi social al ţării, nu uităm nici un moment de datoria de a ne aduce contribuţia activă la triumful cauzei socialismului şi păcii în lume. (Aplauze puternice). Ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu toate ţările socialiste, întărirea coeziunii sistemului mondial socialist, care numai unii poate exercita o influenţă tot mai mare în viaţa internaţională contemporană. Considerăm că deosebirile de păreri şi divergenţele existente în prezent în legătură cu linele probleme ale construcţiei socialiste şi ale vieţii internaţionale au un caracter vremelnic, datoria fiecărui partid de guvernământ fiind aceea de a acţiona pentru depăşirea lor, pentru normalizarea relaţiilor şi întărirea unităţii dintre toate ţările socialiste. (Aplauze puternice). în acest scop este însă necesar să veghem la stricta respectare, în relaţiile dintre ţările noastre, a principiilor marxist-leniniste — egalitatea în drepturi, respectul suveranităţii, neamestecul în treburile interne, întrajutorarea tovărăşească, internaţionalismul socialist. Numai unitatea între egali,in toate domeniile de activitate, poate rezista oricăror furtuni, numai o asemenea unitate între ţările socialiste poate face să crească influenţa şi prestigiul socialismului în lume. (Aplauze puternice). După cum orice încălcare a unora din aceste principii nu poate decît să dăuneze unităţii ţărilor socialiste, influenţei socialismului pe plan mondial. Este un adevăr de necontestat ca nici o ţară socialistă nu se poate izola, nu poate acţiona de una singură fără a aduce prejudicii propriei sale dezvoltări. Dar tot atît de incontestabil este şi adevărul că orice limitare a independenţei unei ţări socialiste, orice amestec din afară în treburile ei interne, nu numai că nu constituie un ajutor, dar aduce daune serioase, atît construcţiei socialismului în ţara respectivă, cît şi socialismului în general. (Aplauze). Iată de ce partidul şi guvernul ţării noastre au militat şi militează neabătut pentru dezvoltarea colaborării şi cooperării dintre ţările socialiste, pe baza susamintitelor principii ale marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar. Doresc să asigur pe prietenii noştri din ţările socialiste că poporul român este ferm hotărît să facă totul pentru triumful socialismului, că nu există forţă în lume în stare să-l abată de pe acest drum. Nei vom îndeplini întotdeauna îndatoririle internaţionaliste faţă de popoarele tuturor ţărilor socialiste, precum şi obligaţiile decurgînd din alianţele noastre de stat. (Aplauze). Nutrim cele mai calde sentimente de prietenie faţă de popoarele Uniunii Sovietice — marea noastră vecină — faţă de comuniştii, sovietici ; vom face totul pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării între cele două ţări şi partide. (Aplauze). Sîntem, de asemenea, animaţi de dorinţa sinceră de a face ca relaţiile cu popoarele şi partidele statelor socialiste vecine — Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria — să devină tot mai trainice şi puternice. (Vii aplauze). Avem aceleaşi sentimente şi faţă de popoarele Cehoslovaciei, Poloniei, Republicii Democrate Germane şi Albaniei şi ţări socialiste cu care dorim să dezvoltăm cele mai bune relaţii de colaborare şi prietenie. (Vii aplauze). Ne leagă o caldă prietenie faţă de poporul Chinei — marea ţară socialistă din Asia — faţă de comuniştii chinezi şi dorim să dezvoltăm tot mai mult prietenia şi colaborarea dintre partidele şi ţările noastre. (Vii aplauze). Aceleaşi sentimente purtăm popoarelor Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Democrate Coreene şi Republicii Populare Mongole — ţări socialiste din Asia de care sîntem legaţi prin bune relaţii de prietenie şi colaborare, pe care dorim să le dezvoltăm şi în viitor. (Vii aplauze). Pentru Cuba, prima ţară socialistă de pe continentul american nutrim, de asemenea, o sinceră simpatie tovărăşească şi dorim ca relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre să se dezvolte continuu. (Vii aplauze). Adresăm tuturor popoarelor din ţările socialiste cele mai vii urări de succes în munca pe care o desfăşoară pentru făurirea societăţii noi, pentru împlinirea idealurilor de progres ale maselor, pentru cauza socialismului şi comunismului. (Vii aplauze). Succesele fiecărei ţări în edificarea noii orînduiri sociale întăresc forţa întregului sistem socialist mondial, sporesc prestigiul socialismului în lume. Partidul Comunist Român şi guvernul ţării noastre, Frontul Unităţii Socialiste se angajează în faţa întregului popor să militeze şi în viitor, neabătut, pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, pentru întărirea coeziunii sistemului socialist mondial. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, România duce o politică externă activă de dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Avem astăzi relaţii diplomatice cu 90 de ţări şi colaborăm l a pe plan economic cu peste 100 de state de pe toate continentele. Constatăm cu satisfacţie că ne bucurăm de stima şi prietenia multor popoare, cărora, la rîndul nostru, le purtăm aceleaşi sentimente. Dorim ca şi în viitor să dezvoltăm cele mai bune relaţii cu toate popoarele lumii, pe baza principiilor ce se afirmă tot mai puternic în viaţa internaţională : respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, calea dezvoltării sale social-politice. (Aplauze). Poporul român urmărește cu multă simpatie eforturile pe care le depun ţările de curînd eliberate de sub jugul imperialismului pentru dez- voltarea lor economico-socială independentă ; dorim să întreţinem în continuare, cu aceste popoare, o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Ne exprimăm solidaritatea cu popoarele care se mai află încă în robie colonială şi luptă pentru scuturarea jugului asupririi străine, pentru eliberarea naţională şi socială. (Aplauze) In lumea de azi se afirmă tot mai puternic, ca factor hotărîtor al întregii dezvoltări sociale, clasa muncitoare internaţională în frunte cu partidele comuniste şi muncitoreşti. Pentru ca această forţă uriaşă sâ-şi exercite tot mai activ rolul în viaţa naţională şi internaţională, se impune realizarea unităţii de acţiune a tuturor celor ce muncesc, a mişcării comuniste şi muncitoreşti — unitate ce se poate înfăptui numai pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului proletar, care să asigure deplina egalitate a partidelor, dreptul fiecăruia de a-şi stabili singur linia sa, atît în problemele interne, cît şi în cele internaţionale. (Aplauze puternice) Partidul nostru va dezvolta şi în continuare, pe baza acestor principii, relaţii de strînsă colaborare şi solidaritate internaţională cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, va acţiona pentru depăşirea divergenţelor actuale, pentru întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ca ţară europeană, România este vital interesată în realizarea unor relaţii de colaborare şi prietenie între toate statele continentului nostru, în excluderea sub orice formă a folosirii forţei în raporturile interstatale. Considerăm că trebuie continuat cursul destinderii, intensificînd lupta contra forţelor reacţionare, revanşarde ce se opune cauzei securităţii europene. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se pornească de la realităţi, să se recunoască frontierele existente, să se recunoască existenţa celor două state germane şi să se stabilească relaţii diplomatice cu ele. Guvernul român va continua să militeze pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare multilaterală cu toate statele europene, pentru întărirea respectului şi încrederii reciproce între popoare, fiind convins că există posibilitatea de a se înfăptui securitatea şi pacea pe continentul nostru şi în lumea întreagă. (Aplauze puternice). România apreciază că trebuie intensificate eforturile pentru realizarea înţelegerii între toate statele din Balcani, pentru transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi colaborării. Popoarele ţărilor balcanice nu trebuie să uite că întotdeauna neînţelegerile dintre ele au servit numai intereselor marilor puteri imperialiste. înfăptuirea unei colaborări paşnice între ţările balcanice nu dăunează nimănui, ea serveşte atît popoarelor din această zonă, cît şi cauzei păcii europene şi internaţionale. (Vii aplauze). In acelaşi timp, fiind convinşi că toate popoarele sînt dornice de pace, vom acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării cu ţările de pe celelalte continente, în scopul asigurării păcii şi a unor relaţii care să permită progresul nestingherit al fiecărei naţiuni. Sîntem îngrijoraţi că în diferite părţi ale lumii continuă să se menţină focare de război, surse de pericol pentru pacea mondială, că încă în locul raţiunii acţionează forţa, deşi este ştiut că niciodată forţa n-a dus la rezolvarea litigiilor dintre state. Exprimînd deplina solidaritate cu lupta poporului vietnamez, ne exprimăm speranța că tratativele de la Paris vor duce la încetarea războiului și retragerea trupelor străine din Vietnam, astfel ca poporul vietnamez să-și poată rezolva singur problemele, fără nici un amestec din afară. (Aplauze). De asemenea, considerăm că este necesar să se ajungă, pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, la o soluţionare cît mai grabnică a conflictului din Orientul Mijlociu şi la restabilirea deplină a păcii în această zonă a lumii. Sîntem conştienţi că în la(Continuare în pag. a 3-a)