România Liberă, aprilie 1969 (Anul 27, nr. 7604-7629)

1969-04-01 / nr. 7604

O problemă la ordinea zilei în agricultură: Eliminarea excesului de umiditate U­n calcul sumar arată că pentru realizarea unor producţii de 3 000 kg de grîu sau 4 000 kg porumb sunt necesari (presupunînd că se a­­plică în cele mai bune condi­­ţiuni întregul complex de mă­suri agrotehnice) circa 2 500 me­tri cubi de apă la hectar. Din toamnă şi pînă acum s-a acu­mulat în sol, în toate zonele ţă­rii, o mare rezervă de apă — care variază între 2 000—3 000 mc la hectar — ceea ce înseam­nă că practic EXISTĂ TOATE CONDIŢIILE PENTRU OBŢI­NEREA IN ACEST AN A UNOR RECOLTE SPORITE. Dar apa — şi acest lucru îl ştiu bine lucrătorii de pe ogoare — nu este numai prieten, ci poate fi un periculos duşman. Prezen­ţa apei pe terenurile agricole — aşa cum se întîmplă în prezent îndeosebi în judeţele Olt, Vas­lui, Teleorman, Ilfov, Vrancea, Brăila şi Ialomiţa — poate pro­duce, dacă nu se iau măsuri o­­perative, pagube însemnate, mergînd pînă la compromiterea semănăturilor de toamnă. De a­­semenea, stagnarea apei în această perioadă pe terenurile ogorîte în toamnă sau care ur­mează să fie pregătite în pri­măvară provoacă serioase nea­junsuri : se strică structura so­lului (ceea ce duce la micşora­rea fertilităţii), se întîrzie zvîn­­tarea parcelelor (fapt care con­tribuie la amînarea executării lucrărilor agricole de sezon), se lucrează mai greu cu utilajul agricol etc. Faptul că excesul de umidi­tate de pe terenurile agricole se datoreşte nu numai scurgerii, in porţiunile mai joase, a ape­lor provenite din topirea zăpe­zii şi a ploii, ci şi revărsărilor unor rîuri, este un motiv ca în această direcţie să se acţioneze cu cea mai mare urgenţă. Lu­crările pentru înlăturarea exce­sului de umiditate — coordona­te la nivelul judeţelor de co­misiile de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor — sunt în plină desfăşurare. In judeţul Ilfov — de pildă — s-au făcut ca­nale şi alte lucrări pentru scur­gerea apei pe o suprafaţă de a­­proape 6 500 ha, iar pe restul suprafeţelor cu exces de umi­ditate funcţionează continuu 105 motopompe şi agregate de as­­persiune. La Bărcăneşti, Răsu­­ceni, Jilavele, Floreşti şi în alte unităţi, alături de utilajele fo­losite, sute de cooperatori au lucrat la săparea şanţurilor, a puţurilor şi chiar la îndepărta­rea apei cu ajutorul găleţilor. La un număr de cinci baraje de acumulare a apei din viiturile Milcovăţului şi Cîlniştei s-au produs unele ruperi. Imediat, consiliile de conducere ale co­operativelor agricole au luat măsuri pentru oprirea efectului eroziunii prin lucrări de conso­lidare cu pari, fascine, saci cu nisip etc. trecîndu-se apoi la repararea stricăciunilor. Merită subliniat faptul că în multe locuri primarii comunelor şi de­putaţii noi aleşi în consiliile populare s-au aflat IN PRIME­LE RlNDURI ale acelora care desfăşurau asemenea luptă cu stihiile naturii. La cooperativa agricolă din Frăsinet, județul Teleorman au fost afectate două baraje. Date- Ing. TH. MARCAROV (Sontinuart In pag. a 2-a) Legislaţia învăţămîntului şi aplicarea ei Conf. univ. dr. Dumitru Buican έnvă­ţăm în­­văţămtntul superior, învă­­ţămîntul în general, are prezent, aşa cum arăta la Conferinţa Naţională a ca­drelor didactice tovarăşul Nico­­lae Ceauşescu „un cadru cores­punzător, pe o lungă perioadă de timp, pentru desfăşurarea activităţii şcolare, pentru îmbu­nătăţirea continuă a conţinutu­lui şi structurii învăţămîntului de toate gradele, corespunzător cerinţelor complexe ale cons­trucţiei socialiste. Ceea ce se impune acum este să se acţio­neze cu toată hotărîrea pentru aplicarea în practică a măsurilor stabilite şi a indicaţiilor date de partid". Rolul principal în aplicarea consecventă a legii o au orga­nele de stat, Ministerul Invăţă­­mîntului, organele şcolare şi u­­niversitare. Aceasta este o acti­vitate prin natura ei complexă, dinamică, cu un cadru uman deosebit. Dar în nici un caz, toate acestea nu pot nici justi­fica, nici acuza unele inconsec­venţe ce apar în aplicarea a­­cestei legi. Pentru a fi înţeles, voi da un exemplu din domeniul proble­melor învăţămîntului superior: planurile şi programele de în­­văţămînt, îmbunătăţirea lor per­manentă este fireşte, totdeauna mai mult decît binevenită, ne­cesară. Dar în practică, din pă­cate, s-a înregistrat de multe ori o fluctuaţie a planurilor de învăţămînt, o pulverizare a dis­ciplinelor, o instabilitate a pro­gramelor, datorită nu nevoilor obiective de îmbunătăţire a a­­cestora ci unor interese perso­nale. Aşa, de pildă, în anul universitar 1964—65, cursul uni­tar de „biologie generală, gene­tică şi ameliorare“ predat la facultăţile de ştiinţe naturale din institutele pedagogice, a fost rupt în două, fără nici o justificare organică şi în con­tradicţie cu necesitatea ca în cei trei ani de studii ai acestor facultăţi să nu se ajungă la paralelisme, la reluări şi repe­tări inutile. Mai mult chiar, a­­ceastă măsură s-a luat în pofida adevărului unanim cunoscut şi (Continuare in pag. a S­ a) P­U­N­C TE DE VEDERE Proletari din toate ţările, uniţi-vă !, ...md caan \%/t,x COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In aprovizionarea industriei locale „Jocul“ cu repartiţiile continuă Anul trecut, în articolul in­titulat „Ce i se cere şi ce oferă industria locală pentru anul 1869“, remarcam faptul că între posibilităţile pe care le au în­treprinderile de industrie locală (capacităţi de producţie, forţă de muncă, documentaţii etc.) destul de apropiate, ca mărime, de nivelul cererii populaţiei (ce­rere formulată de organizaţiile comerciale) şi oferta înaintată comerţului în acţiunea de con­tractare a producţiei pentru a­­cest an, apărea o „corelaţie" ne­firească generată de greutăţile provocate de o aprovizionare nesigură şi incompletă. Pro­puneam atunci ca forurile com­petente, C.S.P. C.P.A.L. M.C.I. şi ministerele furnizoare de materii prime şi materiale, apre­ciind mai bine rezervele de care dispune industria locală atît pentru îmbunătăţirea aprovi­zionării populaţiei cu bunuri de consum cît şi pentru creşterea volumului de produse expor­tate, să găsească împreună căile prin care industria locală ar putea fi mai mult sprijinită. In răspunsul trimis redacţiei, Comitetul de Stat al Planifică­rii arăta că: „Angajamentele industriei locale în cadrul ac­ţiunii de contractare de la Mangalia au constituit o bază de calcul în ceea ce priveşte atît acoperirea cu materiale re­partizate central cît şi pentru acele materiale ce se asigură de către ministere. De altfel discu­tarea la C.S.P. a sarcinilor de plan ce revin industriei locale pe anul 1969, cu delegaţii fie­cărui consiliu popular judeţean în parte şi în prezenţa tuturor factorilor de răspundere, con­firmă atenţia ce se acordă pen­tru buna asigurare a fondului pieţei cu bunuri de consum din producţia industriei locale“. Aceasta a fost în 1968. Să vedem cum stau lucrurile în 1969. In mod normal, o pre­gătire atentă a planului pe acest an ar trebui să se reflecte în asigurarea unor condiţii simţi­tor îmbunătăţite pentru reali­zarea lui. Ing. CONSTANTIN AMARIJEI (Gontinuare In pag a 2-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului RICHARD NIXON Preşedintele Statelor Unite ale Americii WHITE HOUSE — WASHINGTON D. C„ S.U.A.f Primiţi, vă rog, d-le preşedinte, sincerele mele condoleanţe pen­tru încetarea din viaţă a generalului Dwight Eisenhower, fost pre­şedinte al Statelor Unite ale Americii, remarcabil om de stat şi con­ducător militar, care a adus o contribuţie de seamă la victoria for­ţelor aliate în cel de-al II-lea război mondial. NICOLAE CEAUŞESCU Doamnei M. EISENHOWER GETTYSBURG — PENNSYLVANIA, S.U.A. Ne-a întristat profund vestea încetării din viaţă a soţului dv„ preşedintele Dwight Eisenhower, remarcabil comandant militar şi om de stat. Vă rog să primiţi din partea mea şi a familiei mele expresia sen­timentelor noastre de compasiune şi sincere condoleanţe. NICOLAE CEAUŞESCU Combinatul siderurgic Reşiţa este deţinătorul titlului de între­prindere fruntaşă pe ramura industriei siderurgice în între­cerea socialistă pe 1968. Un clişeu , instalaţiile de încălzirea aerului de la furnalul de 700 m.c. Foto : AGERPRES şi La Combinatul siderurgic Reşiţa întrecerea socialistă într-o nouă iderurgiştii reşiţeni au pri­mit recent, pentru a doua oară consecutiv, Steagul roşu şi Diploma de întreprin­dere fruntaşă pe ramura side­rurgiei în întrecerea socialistă pe 1968. Succesul reşiţenilor nu este de loc întîmplător ; el de­monstrează o dată mai mult munca rodnică a întregului co­lectiv, eforturile lui de un an întreg, concretizate în cîteva cifre sintetice: aproape 65 000 tone de oţel, fontă, laminate date peste plan, 34 milioane lei beneficii peste prevederi, eco­nomii suplimentare la preţul de cost de 36 milioane lei, depăşi­rea sarcinii de creştere a pro­ductivităţii muncii cu 6 la sută. Dar reşiţenii nu s-au oprit aci. Ei au anul acesta sarcini mult sporite, mobilizatoare. Continuînd cu şi mai multă în­sufleţire întrecerea socialistă, siderurgiştii s-au angajat să în­­tîmpine cea de-a 25-a aniver­sare a eliberării patriei şi Con­gresul­ al X-lea al partidului cu un bilanţ de realizări şi mai edificator. Reînnoindu-şi anga­jamentele, ei au hotărît să de­păşească planul producţiei glo­bale pe 1969 cu 20 milioane lei precum şi cu 15 milioane cel al producţiei marfă vîndută şi în­casată, s-au angajat să obţină două milioane beneficii supli­mentare, să predea peste pre­vederi 8 000 tone de produse siderurgice, să reducă consumul de metal cu 2 000 tone. Angajamentele siderurgiştilor reşiţeni au început să prindă viaţă. Bilanţul primului trime­stru este, în acest sens, pozitiv. Pe primele două luni ale anu­lui, harnicul colectiv şi-a în­deplinit angajamentele la toţi indicatorii, dînd peste preve­deri economiei naţionale 1500 tone fontă, 1400 tone laminate, 200 tone oţel etc. Pentru lina martie se întrevăd rezultate la fel de pozitive. Ce Imperative stau Înscrise pe prim plan în agenda de I. MEDOIA corespondentul „României libere" (Continuare î n pag a 2-a) la o demonstraţie practică în laboratorul de fizică al Institutului Geologic din Bucureşti Foto : SORIN DAN Scrisori rămase în dosare Z­ilnic, pe adresa consiliilor populare judeţene sosesc zeci şi zeci de scrisori, numeroşi cetăţeni adresîndu-se acestor organe în vederea solu­ţionării unor probleme, fie de ordin general sau obştesc fie personale. O trecere în revistă a acestei corespondenţe atestă aria mare a preocupărilor ce­tăţenilor, dorinţa lor de a parti­cipa activ la rezolvarea trebu­rilor obşteşti.­­ „Numărul mare de oameni care se adresează prin scrisori, ne spune tot ALEXANDRU ŢURCANU, secretarul Comite­tului executiv al Consiliului popular Brăila, au dat posibili­tatea organelor locale să le cu­noască mai bine nevoile, permi­­țînd, totodată, luarea celor mai judicioase măsuri pentru rezol­varea lor. Contactul direct, cer­cetarea și analizarea unor scri­sori la fața locului, curmarea formalismului sunt criteriile care au dus la mărirea gradului de operativitate a soluţionărilor, la îmbunătăţirea muncii în acest sector“. Din păcate însă, nu toate or­ganele locale dau dovadă de acelaşi simţ de răspundere, nu peste tot este respectat terme­nul de 30 de zile acordat pentru soluţionarea scrisorilor. Bună­oară, la consiliul popular jude­ţean Teleorman, au rămas ne­rezolvate de la începutul anului, mai bine de 80 la sută din scri­sorile primite. Cauza principală o constituie nesocotirea legii de către unii funcţionari, atitudi­nea formală şi indiferenţa ce se manifestă faţă de unele ce­rinţe juste ale populaţiei. Iată un exemplu: cetăţeanul Petre Rada, din comuna Brînceni, ne­­maiprimind pensia cuvenită a sesizat despre acest fapt Consi- MARIUS GEORGESCU (Continuare in pag. a 2-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia de activişti a Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, a pri­mit luni 31 martie a.c. delega­ţia de activişti ai Comisiei Centrale de Control şi Revizie a Partidului Comunist din Ce­hoslovacia, condusă de tovară­şul Milos Jakes, preşedintele Comisiei, care la invitaţia C.C. al P.G.R., face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Dumitru Coliu, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Colegiului Central de Partid, Ioan Gluvacov, mem­bru al C.C. al P.C.R., membru al Colegiului Central de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socia­liste Cehoslovace la București. Întrevederea s-a­ desfășurat într-o atmosferă caldă, tovă­rășească. Fabrica de electrozi ceramici din Turda In pragul PRIMELOR ŞARJE Noua fabrică de electroizolatori ceramici de la Turda se află in­ pragul primelor şarje. In uriaşa hală de producţie, care se întinde pe 36 000 mp, s-a aprins „focul continuu“ la cuptoarele tunel de 112 m, cele mai mari din ţară. Capacitatea utilă a unui asemenea tunel este de 3 000 tone produse. Linia de fabricaţie a izolatorilor de susţinere pentru reţelele electrice de joasă tensiune a şi intrat in probe tehnologice. Aici se pregătesc pro­duse semifinite pentru şarja „O“ care va începe în clipa cînd în interiorul cuptoarelor temperatura va atinge 1 300 de grade Celsius. La linia tehnologică pe care se vor produce izolatori de susţinere pentru cablările electrice de înaltă tensiune au fost puse in funcţiune maşinile şi utilajele pentru probe me­canice. Capacitatea celor două linii tehnologice se va ridica la 4 400 000 bucăţi electroizolatori ceramici anual. (Agerpres) In pagina A a 3-a. Dimensiuni contem­porane ale Vicovului Reportaj de Ion Ţugui D­upă ce părăseşte oraşul Rădăuţi, şoseaua se în­scrie într-un desen de curbe domoale urmărind sa­tele pînă în pragul munţilor şi sincronizindu-se apoi cu zidurile verzi ale pădurilor. In dreapta şi în stingă şo­selei privim casele împlînta­­te din loc în loc, mărgărita­re prin văi şi coline, fiecare intr-un spaţiu aerat, adevă­rate replici materiale ale ca­racterului oamenilor de pe aceste meleaguri. Lăsăm în urmă comuna Horodnicu de Jos, peste cîteva minute tre­cem printr-o margine a Go­lăneştilor — aici venea ade­sea Eminescu la prietenul său Samson Bodnărescu — şi, în sfîrşit, încă o curbă sau doar părerea ei, duce în Vicovu de Jos, locul de po­pas, după cum glăsuieşte le­genda, al domnitorului Şte­fan „pe cînd călătorea de la Cetate la Putna“. Ca pretutindeni în ţară, şi aici un timp echivalent cu prima tinereţe a unei singu­re generaţii a metamorfozat articulaţiile de fiecare zi ale existenţei oamenilor şi aşa se face că acum am senti­mentul participării la o re­trospectivă cu o largă des­chidere în inedit. Parafra­zând un cîntec nou de pe aici aş spune că trebuie căutate cuvintele nerostite încă, pentru că niciodată in acest capăt de ţară însuşi timpul nu s-a rostit cu sunet atît de prielnic înnoirilor. In­­tr-un sfert de veac a fost dezmorţit un sat somnolent, bin­tuit de fraze stereotipe despre „ce va fi la primăva­ră" sau „vom mai ieşi oare în primăvară"... Fraze şop­tite cu teamă, reînnoite cu fiecare anotimp, au punctat paşii de la sobă la uşă ai a­­tîtor generaţii de plugari, păstori sau ţapinari. Din acel timp mi se oferă de către gazda mea de cîteva ceasuri — profesorul pensio­nar George Tudose, un bun cunoscător al comunei — o fotografie a unei case din Vicov reprodusă într-un nu­măr al revistei oficiului de turism din anul 1937. Pri­vind-o am sentimentul că e vorba de o greşeală a foto­reporterului. Textul care însoţeşte fotografia redactat cu multe ocolişuri şi cu un evident efort adaugă casei povestea „ţăranului cu suflet bun, înfrăţit cu natura pe care o cîntă“... „Cînd s-a fă­cut această fotografie — îmi mărturiseşte profesorul George Tudose — eu eram (continuare In pag. a 5-a) TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a adresat preşedintelui Repu­blicii Arabe Unite, Gamal Abdel Nasser, o telegramă de condoleanţe în legătură cu catastrofa aeriană de la Assuan, transmiţînd totodată profundă compasiune familiilor îndo­liate. în răspunsul său, preşedintele Gamal Abdel Nasser, mul­ţumind pentru condoleanţele primite, a apreciat în modul cel mai înalt bunele sentimente care i-au fost exprimate. O contribuţie de seamă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, la cauza păcii şi destinderii internaţionale­ ­­­­pi­nia publică a urmărit cu deosebit interes vizita pe care preşedintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, a făcut-o săptămîna trecută la Turcia. Comunicatul comun ro­­mâno-turc publicat în ziarele de duminică — sinteză a aces­tei importante manifestări poli­tice — a fost primit cu puter­nică satisfacţie în toată ţara deoarece el oglindeşte contribu­ţia adusă de această vizită la Întărirea relaţiilor de bună ve­cinătate şi prietenie între Tur­cia şi ţara noastră, contribuţia adusă la cauza păcii şi înţele­gerii internaţionale. Această largă rezonanţă şi unanimă a­­preciere a opiniei publice ro­mâneşti dovedeşte că vizita şe­fului statului român în Turcia şi rezultatele ei corespund in­tru totul încrederii poporului nostru în politica statului so­cialist, politică pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei so­cialismului, păcii şi progresului în întreaga lume. Vizita şefului statului român în Turcia a demonstrat că efor­turile depuse pentru normali­zarea relaţiilor dintre state şi consolidarea păcii şi securităţii se condiţionează reciproc, că acest obiectiv poate fi atins nu­mai în măsura in care fiecare stat îşi fundamentează acţiunile întreprinse in acest scop pe dreptul imprescriptibil al po­poarelor de a-şi hotărî singure soarta, fără ingerinţe din afară, pe respectul faţă de principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc. Subliniind importanţa în rela­ţiile internaţionale a respectării acestor principii de valoare universală, cei doi preşedinţi — aşa cum se arată şi în comuni­catul final — „au reafirmat ho­­tărirea României şi Turciei de a continua eforturile lor sin­cere pentru instaurarea unui Climat de încredere şi înţele­gere în lume şi de a sluji cu eficacitate cauza păcii căreia ii sunt profund ataşate“. In acest spirit, de stimă şi înţelegere reciprocă, de grijă pentru destinele omenirii, au avut loc întîlnirile dintre cei doi şefi de state, convorbirile oficiale desfăşurate intr-o at­mosferă de cordialitate şi prietenie. In cadrul acestor coordonate principiale, majore, în timpul vizitei s-au căutat şi s-au găsit, pe calea contactelor directe la cel mai înalt nivel, căile pentru adîncirea şi extinderea pe pla­nuri multilaterale a legăturilor de colaborare dintre România şi Turcia, potrivit intereselor ce­lor două popoare şi aspiraţiilor de pace ale întregii lumi. Con­vorbirile oficiale care au avut loc în primele două zile la An­kara, manifestările din cadrul vizitei întreprinse de înalţii oaspeţi români la Istanbul şi Izmir în scopul cunoaşterii mai îndeaproape a trecutului şi nă­zuinţelor contemporane ale po­porului turc, au scos în evi­denţă faptul că România şi Tur­cia — ţări vecine pe care în­săşi geografia le determină la trăirea în bună înţelegere şi amiciţie — îşi manifestă dorinţa şi posibilitatea de a intensifica şi dezvolta în toate domeniile colaborarea dintre ţările şi po­poarele noastre. In scopul stimulării extinderii cooperării economice, cele două părţi au convenit asupra înfiin­ţării unei comisii mixte româno­­turce şi au însărcinat autorită­ţile competente să studieze pro­blema încheierii unui acord de lungă durată. Totodată, în timpul vizitei au fost schimbate instrumentele de ratificare a unui acord privind transportu­rile rutiere internaţionale — acord menit să faciliteze schim­burile reciproce în diferite do­menii, inclusiv cel turistic. Con­vorbirile au reliefat totodată că schimburile dintre cele două ţări in domeniul artistic şi ştiinţific se dezvoltă satisfăcă­tor. De la manifestaţiile spontane ale populaţiei şi pînă la mani­festările oficiale de înalt pres­tigiu care au consfinţit bunele relaţii dintre statele noastre și perspectivele de dezvoltare a VIRGIL DANCIULESCU (Continuare în pag. a 5-a)

Next