România Liberă, aprilie 1969 (Anul 27, nr. 7604-7629)
1969-04-01 / nr. 7604
O problemă la ordinea zilei în agricultură: Eliminarea excesului de umiditate Un calcul sumar arată că pentru realizarea unor producţii de 3 000 kg de grîu sau 4 000 kg porumb sunt necesari (presupunînd că se aplică în cele mai bune condiţiuni întregul complex de măsuri agrotehnice) circa 2 500 metri cubi de apă la hectar. Din toamnă şi pînă acum s-a acumulat în sol, în toate zonele ţării, o mare rezervă de apă — care variază între 2 000—3 000 mc la hectar — ceea ce înseamnă că practic EXISTĂ TOATE CONDIŢIILE PENTRU OBŢINEREA IN ACEST AN A UNOR RECOLTE SPORITE. Dar apa — şi acest lucru îl ştiu bine lucrătorii de pe ogoare — nu este numai prieten, ci poate fi un periculos duşman. Prezenţa apei pe terenurile agricole — aşa cum se întîmplă în prezent îndeosebi în judeţele Olt, Vaslui, Teleorman, Ilfov, Vrancea, Brăila şi Ialomiţa — poate produce, dacă nu se iau măsuri operative, pagube însemnate, mergînd pînă la compromiterea semănăturilor de toamnă. De asemenea, stagnarea apei în această perioadă pe terenurile ogorîte în toamnă sau care urmează să fie pregătite în primăvară provoacă serioase neajunsuri : se strică structura solului (ceea ce duce la micşorarea fertilităţii), se întîrzie zvîntarea parcelelor (fapt care contribuie la amînarea executării lucrărilor agricole de sezon), se lucrează mai greu cu utilajul agricol etc. Faptul că excesul de umiditate de pe terenurile agricole se datoreşte nu numai scurgerii, in porţiunile mai joase, a apelor provenite din topirea zăpezii şi a ploii, ci şi revărsărilor unor rîuri, este un motiv ca în această direcţie să se acţioneze cu cea mai mare urgenţă. Lucrările pentru înlăturarea excesului de umiditate — coordonate la nivelul judeţelor de comisiile de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor — sunt în plină desfăşurare. In judeţul Ilfov — de pildă — s-au făcut canale şi alte lucrări pentru scurgerea apei pe o suprafaţă de aproape 6 500 ha, iar pe restul suprafeţelor cu exces de umiditate funcţionează continuu 105 motopompe şi agregate de aspersiune. La Bărcăneşti, Răsuceni, Jilavele, Floreşti şi în alte unităţi, alături de utilajele folosite, sute de cooperatori au lucrat la săparea şanţurilor, a puţurilor şi chiar la îndepărtarea apei cu ajutorul găleţilor. La un număr de cinci baraje de acumulare a apei din viiturile Milcovăţului şi Cîlniştei s-au produs unele ruperi. Imediat, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole au luat măsuri pentru oprirea efectului eroziunii prin lucrări de consolidare cu pari, fascine, saci cu nisip etc. trecîndu-se apoi la repararea stricăciunilor. Merită subliniat faptul că în multe locuri primarii comunelor şi deputaţii noi aleşi în consiliile populare s-au aflat IN PRIMELE RlNDURI ale acelora care desfăşurau asemenea luptă cu stihiile naturii. La cooperativa agricolă din Frăsinet, județul Teleorman au fost afectate două baraje. Date- Ing. TH. MARCAROV (Sontinuart In pag. a 2-a) Legislaţia învăţămîntului şi aplicarea ei Conf. univ. dr. Dumitru Buican Învăţăm învăţămtntul superior, învăţămîntul în general, are prezent, aşa cum arăta la Conferinţa Naţională a cadrelor didactice tovarăşul Nicolae Ceauşescu „un cadru corespunzător, pe o lungă perioadă de timp, pentru desfăşurarea activităţii şcolare, pentru îmbunătăţirea continuă a conţinutului şi structurii învăţămîntului de toate gradele, corespunzător cerinţelor complexe ale construcţiei socialiste. Ceea ce se impune acum este să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru aplicarea în practică a măsurilor stabilite şi a indicaţiilor date de partid". Rolul principal în aplicarea consecventă a legii o au organele de stat, Ministerul Invăţămîntului, organele şcolare şi universitare. Aceasta este o activitate prin natura ei complexă, dinamică, cu un cadru uman deosebit. Dar în nici un caz, toate acestea nu pot nici justifica, nici acuza unele inconsecvenţe ce apar în aplicarea acestei legi. Pentru a fi înţeles, voi da un exemplu din domeniul problemelor învăţămîntului superior: planurile şi programele de învăţămînt, îmbunătăţirea lor permanentă este fireşte, totdeauna mai mult decît binevenită, necesară. Dar în practică, din păcate, s-a înregistrat de multe ori o fluctuaţie a planurilor de învăţămînt, o pulverizare a disciplinelor, o instabilitate a programelor, datorită nu nevoilor obiective de îmbunătăţire a acestora ci unor interese personale. Aşa, de pildă, în anul universitar 1964—65, cursul unitar de „biologie generală, genetică şi ameliorare“ predat la facultăţile de ştiinţe naturale din institutele pedagogice, a fost rupt în două, fără nici o justificare organică şi în contradicţie cu necesitatea ca în cei trei ani de studii ai acestor facultăţi să nu se ajungă la paralelisme, la reluări şi repetări inutile. Mai mult chiar, această măsură s-a luat în pofida adevărului unanim cunoscut şi (Continuare in pag. a S a) PUNC TE DE VEDERE Proletari din toate ţările, uniţi-vă !, ...md caan \%/t,x COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In aprovizionarea industriei locale „Jocul“ cu repartiţiile continuă Anul trecut, în articolul intitulat „Ce i se cere şi ce oferă industria locală pentru anul 1869“, remarcam faptul că între posibilităţile pe care le au întreprinderile de industrie locală (capacităţi de producţie, forţă de muncă, documentaţii etc.) destul de apropiate, ca mărime, de nivelul cererii populaţiei (cerere formulată de organizaţiile comerciale) şi oferta înaintată comerţului în acţiunea de contractare a producţiei pentru acest an, apărea o „corelaţie" nefirească generată de greutăţile provocate de o aprovizionare nesigură şi incompletă. Propuneam atunci ca forurile competente, C.S.P. C.P.A.L. M.C.I. şi ministerele furnizoare de materii prime şi materiale, apreciind mai bine rezervele de care dispune industria locală atît pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu bunuri de consum cît şi pentru creşterea volumului de produse exportate, să găsească împreună căile prin care industria locală ar putea fi mai mult sprijinită. In răspunsul trimis redacţiei, Comitetul de Stat al Planificării arăta că: „Angajamentele industriei locale în cadrul acţiunii de contractare de la Mangalia au constituit o bază de calcul în ceea ce priveşte atît acoperirea cu materiale repartizate central cît şi pentru acele materiale ce se asigură de către ministere. De altfel discutarea la C.S.P. a sarcinilor de plan ce revin industriei locale pe anul 1969, cu delegaţii fiecărui consiliu popular judeţean în parte şi în prezenţa tuturor factorilor de răspundere, confirmă atenţia ce se acordă pentru buna asigurare a fondului pieţei cu bunuri de consum din producţia industriei locale“. Aceasta a fost în 1968. Să vedem cum stau lucrurile în 1969. In mod normal, o pregătire atentă a planului pe acest an ar trebui să se reflecte în asigurarea unor condiţii simţitor îmbunătăţite pentru realizarea lui. Ing. CONSTANTIN AMARIJEI (Gontinuare In pag a 2-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului RICHARD NIXON Preşedintele Statelor Unite ale Americii WHITE HOUSE — WASHINGTON D. C„ S.U.A.f Primiţi, vă rog, d-le preşedinte, sincerele mele condoleanţe pentru încetarea din viaţă a generalului Dwight Eisenhower, fost preşedinte al Statelor Unite ale Americii, remarcabil om de stat şi conducător militar, care a adus o contribuţie de seamă la victoria forţelor aliate în cel de-al II-lea război mondial. NICOLAE CEAUŞESCU Doamnei M. EISENHOWER GETTYSBURG — PENNSYLVANIA, S.U.A. Ne-a întristat profund vestea încetării din viaţă a soţului dv„ preşedintele Dwight Eisenhower, remarcabil comandant militar şi om de stat. Vă rog să primiţi din partea mea şi a familiei mele expresia sentimentelor noastre de compasiune şi sincere condoleanţe. NICOLAE CEAUŞESCU Combinatul siderurgic Reşiţa este deţinătorul titlului de întreprindere fruntaşă pe ramura industriei siderurgice în întrecerea socialistă pe 1968. Un clişeu , instalaţiile de încălzirea aerului de la furnalul de 700 m.c. Foto : AGERPRES şi La Combinatul siderurgic Reşiţa întrecerea socialistă într-o nouă iderurgiştii reşiţeni au primit recent, pentru a doua oară consecutiv, Steagul roşu şi Diploma de întreprindere fruntaşă pe ramura siderurgiei în întrecerea socialistă pe 1968. Succesul reşiţenilor nu este de loc întîmplător ; el demonstrează o dată mai mult munca rodnică a întregului colectiv, eforturile lui de un an întreg, concretizate în cîteva cifre sintetice: aproape 65 000 tone de oţel, fontă, laminate date peste plan, 34 milioane lei beneficii peste prevederi, economii suplimentare la preţul de cost de 36 milioane lei, depăşirea sarcinii de creştere a productivităţii muncii cu 6 la sută. Dar reşiţenii nu s-au oprit aci. Ei au anul acesta sarcini mult sporite, mobilizatoare. Continuînd cu şi mai multă însufleţire întrecerea socialistă, siderurgiştii s-au angajat să întîmpine cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al X-lea al partidului cu un bilanţ de realizări şi mai edificator. Reînnoindu-şi angajamentele, ei au hotărît să depăşească planul producţiei globale pe 1969 cu 20 milioane lei precum şi cu 15 milioane cel al producţiei marfă vîndută şi încasată, s-au angajat să obţină două milioane beneficii suplimentare, să predea peste prevederi 8 000 tone de produse siderurgice, să reducă consumul de metal cu 2 000 tone. Angajamentele siderurgiştilor reşiţeni au început să prindă viaţă. Bilanţul primului trimestru este, în acest sens, pozitiv. Pe primele două luni ale anului, harnicul colectiv şi-a îndeplinit angajamentele la toţi indicatorii, dînd peste prevederi economiei naţionale 1500 tone fontă, 1400 tone laminate, 200 tone oţel etc. Pentru lina martie se întrevăd rezultate la fel de pozitive. Ce Imperative stau Înscrise pe prim plan în agenda de I. MEDOIA corespondentul „României libere" (Continuare î n pag a 2-a) la o demonstraţie practică în laboratorul de fizică al Institutului Geologic din Bucureşti Foto : SORIN DAN Scrisori rămase în dosare Zilnic, pe adresa consiliilor populare judeţene sosesc zeci şi zeci de scrisori, numeroşi cetăţeni adresîndu-se acestor organe în vederea soluţionării unor probleme, fie de ordin general sau obştesc fie personale. O trecere în revistă a acestei corespondenţe atestă aria mare a preocupărilor cetăţenilor, dorinţa lor de a participa activ la rezolvarea treburilor obşteşti. „Numărul mare de oameni care se adresează prin scrisori, ne spune tot ALEXANDRU ŢURCANU, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular Brăila, au dat posibilitatea organelor locale să le cunoască mai bine nevoile, permițînd, totodată, luarea celor mai judicioase măsuri pentru rezolvarea lor. Contactul direct, cercetarea și analizarea unor scrisori la fața locului, curmarea formalismului sunt criteriile care au dus la mărirea gradului de operativitate a soluţionărilor, la îmbunătăţirea muncii în acest sector“. Din păcate însă, nu toate organele locale dau dovadă de acelaşi simţ de răspundere, nu peste tot este respectat termenul de 30 de zile acordat pentru soluţionarea scrisorilor. Bunăoară, la consiliul popular judeţean Teleorman, au rămas nerezolvate de la începutul anului, mai bine de 80 la sută din scrisorile primite. Cauza principală o constituie nesocotirea legii de către unii funcţionari, atitudinea formală şi indiferenţa ce se manifestă faţă de unele cerinţe juste ale populaţiei. Iată un exemplu: cetăţeanul Petre Rada, din comuna Brînceni, nemaiprimind pensia cuvenită a sesizat despre acest fapt Consi- MARIUS GEORGESCU (Continuare in pag. a 2-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia de activişti a Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni 31 martie a.c. delegaţia de activişti ai Comisiei Centrale de Control şi Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarăşul Milos Jakes, preşedintele Comisiei, care la invitaţia C.C. al P.G.R., face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.C.R., membru al Colegiului Central de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la București. Întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Fabrica de electrozi ceramici din Turda In pragul PRIMELOR ŞARJE Noua fabrică de electroizolatori ceramici de la Turda se află in pragul primelor şarje. In uriaşa hală de producţie, care se întinde pe 36 000 mp, s-a aprins „focul continuu“ la cuptoarele tunel de 112 m, cele mai mari din ţară. Capacitatea utilă a unui asemenea tunel este de 3 000 tone produse. Linia de fabricaţie a izolatorilor de susţinere pentru reţelele electrice de joasă tensiune a şi intrat in probe tehnologice. Aici se pregătesc produse semifinite pentru şarja „O“ care va începe în clipa cînd în interiorul cuptoarelor temperatura va atinge 1 300 de grade Celsius. La linia tehnologică pe care se vor produce izolatori de susţinere pentru cablările electrice de înaltă tensiune au fost puse in funcţiune maşinile şi utilajele pentru probe mecanice. Capacitatea celor două linii tehnologice se va ridica la 4 400 000 bucăţi electroizolatori ceramici anual. (Agerpres) In pagina A a 3-a. Dimensiuni contemporane ale Vicovului Reportaj de Ion Ţugui După ce părăseşte oraşul Rădăuţi, şoseaua se înscrie într-un desen de curbe domoale urmărind satele pînă în pragul munţilor şi sincronizindu-se apoi cu zidurile verzi ale pădurilor. In dreapta şi în stingă şoselei privim casele împlîntate din loc în loc, mărgăritare prin văi şi coline, fiecare intr-un spaţiu aerat, adevărate replici materiale ale caracterului oamenilor de pe aceste meleaguri. Lăsăm în urmă comuna Horodnicu de Jos, peste cîteva minute trecem printr-o margine a Golăneştilor — aici venea adesea Eminescu la prietenul său Samson Bodnărescu — şi, în sfîrşit, încă o curbă sau doar părerea ei, duce în Vicovu de Jos, locul de popas, după cum glăsuieşte legenda, al domnitorului Ştefan „pe cînd călătorea de la Cetate la Putna“. Ca pretutindeni în ţară, şi aici un timp echivalent cu prima tinereţe a unei singure generaţii a metamorfozat articulaţiile de fiecare zi ale existenţei oamenilor şi aşa se face că acum am sentimentul participării la o retrospectivă cu o largă deschidere în inedit. Parafrazând un cîntec nou de pe aici aş spune că trebuie căutate cuvintele nerostite încă, pentru că niciodată in acest capăt de ţară însuşi timpul nu s-a rostit cu sunet atît de prielnic înnoirilor. Intr-un sfert de veac a fost dezmorţit un sat somnolent, bintuit de fraze stereotipe despre „ce va fi la primăvară" sau „vom mai ieşi oare în primăvară"... Fraze şoptite cu teamă, reînnoite cu fiecare anotimp, au punctat paşii de la sobă la uşă ai atîtor generaţii de plugari, păstori sau ţapinari. Din acel timp mi se oferă de către gazda mea de cîteva ceasuri — profesorul pensionar George Tudose, un bun cunoscător al comunei — o fotografie a unei case din Vicov reprodusă într-un număr al revistei oficiului de turism din anul 1937. Privind-o am sentimentul că e vorba de o greşeală a fotoreporterului. Textul care însoţeşte fotografia redactat cu multe ocolişuri şi cu un evident efort adaugă casei povestea „ţăranului cu suflet bun, înfrăţit cu natura pe care o cîntă“... „Cînd s-a făcut această fotografie — îmi mărturiseşte profesorul George Tudose — eu eram (continuare In pag. a 5-a) TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a adresat preşedintelui Republicii Arabe Unite, Gamal Abdel Nasser, o telegramă de condoleanţe în legătură cu catastrofa aeriană de la Assuan, transmiţînd totodată profundă compasiune familiilor îndoliate. în răspunsul său, preşedintele Gamal Abdel Nasser, mulţumind pentru condoleanţele primite, a apreciat în modul cel mai înalt bunele sentimente care i-au fost exprimate. O contribuţie de seamă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, la cauza păcii şi destinderii internaţionale pinia publică a urmărit cu deosebit interes vizita pe care preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a făcut-o săptămîna trecută la Turcia. Comunicatul comun româno-turc publicat în ziarele de duminică — sinteză a acestei importante manifestări politice — a fost primit cu puternică satisfacţie în toată ţara deoarece el oglindeşte contribuţia adusă de această vizită la Întărirea relaţiilor de bună vecinătate şi prietenie între Turcia şi ţara noastră, contribuţia adusă la cauza păcii şi înţelegerii internaţionale. Această largă rezonanţă şi unanimă apreciere a opiniei publice româneşti dovedeşte că vizita şefului statului român în Turcia şi rezultatele ei corespund intru totul încrederii poporului nostru în politica statului socialist, politică pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului, păcii şi progresului în întreaga lume. Vizita şefului statului român în Turcia a demonstrat că eforturile depuse pentru normalizarea relaţiilor dintre state şi consolidarea păcii şi securităţii se condiţionează reciproc, că acest obiectiv poate fi atins numai în măsura in care fiecare stat îşi fundamentează acţiunile întreprinse in acest scop pe dreptul imprescriptibil al popoarelor de a-şi hotărî singure soarta, fără ingerinţe din afară, pe respectul faţă de principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Subliniind importanţa în relaţiile internaţionale a respectării acestor principii de valoare universală, cei doi preşedinţi — aşa cum se arată şi în comunicatul final — „au reafirmat hotărirea României şi Turciei de a continua eforturile lor sincere pentru instaurarea unui Climat de încredere şi înţelegere în lume şi de a sluji cu eficacitate cauza păcii căreia ii sunt profund ataşate“. In acest spirit, de stimă şi înţelegere reciprocă, de grijă pentru destinele omenirii, au avut loc întîlnirile dintre cei doi şefi de state, convorbirile oficiale desfăşurate intr-o atmosferă de cordialitate şi prietenie. In cadrul acestor coordonate principiale, majore, în timpul vizitei s-au căutat şi s-au găsit, pe calea contactelor directe la cel mai înalt nivel, căile pentru adîncirea şi extinderea pe planuri multilaterale a legăturilor de colaborare dintre România şi Turcia, potrivit intereselor celor două popoare şi aspiraţiilor de pace ale întregii lumi. Convorbirile oficiale care au avut loc în primele două zile la Ankara, manifestările din cadrul vizitei întreprinse de înalţii oaspeţi români la Istanbul şi Izmir în scopul cunoaşterii mai îndeaproape a trecutului şi năzuinţelor contemporane ale poporului turc, au scos în evidenţă faptul că România şi Turcia — ţări vecine pe care însăşi geografia le determină la trăirea în bună înţelegere şi amiciţie — îşi manifestă dorinţa şi posibilitatea de a intensifica şi dezvolta în toate domeniile colaborarea dintre ţările şi popoarele noastre. In scopul stimulării extinderii cooperării economice, cele două părţi au convenit asupra înfiinţării unei comisii mixte românoturce şi au însărcinat autorităţile competente să studieze problema încheierii unui acord de lungă durată. Totodată, în timpul vizitei au fost schimbate instrumentele de ratificare a unui acord privind transporturile rutiere internaţionale — acord menit să faciliteze schimburile reciproce în diferite domenii, inclusiv cel turistic. Convorbirile au reliefat totodată că schimburile dintre cele două ţări in domeniul artistic şi ştiinţific se dezvoltă satisfăcător. De la manifestaţiile spontane ale populaţiei şi pînă la manifestările oficiale de înalt prestigiu care au consfinţit bunele relaţii dintre statele noastre și perspectivele de dezvoltare a VIRGIL DANCIULESCU (Continuare în pag. a 5-a)