România Liberă, mai 1969 (Anul 27, nr. 7630-7655)

1969-05-01 / nr. 7630

Anul XXVII nr. 7 63­ 6 pagini 30 bani 1MAI Astăzi pe întreaga suprafaţă a pămîntului, M ce muncesc vor sărbători ziua solida* ■ N­ rităţii lor internaţionale. Astăzi, pretutin- Mi m deni vor flutura stindardele roşii simboli-M^T M zînd lupta clasei muncitoare şi cuceririle IM sale istorice. Astăzi, zi de primăvară, este M I M ziua celor mulţi care militează pentru m m pace, pentru progres social, pentru socia­lism. I N In ţara noastră, Ind­iul de Mai îşi găseşte tradiţia sărbătorească de luptă încă de la începuturile ins­tituirii sale ; în ciuda terorii dezlănţuite de oc îrmuirea burgheză şi moşierească, glasul celor ce muncesc din România s-a făcut întotdeauna auzit în concertul general al popoarelor care năzuiau spre libertate şi dreptate socia­lă. Cu atît mai mult, după eliberarea patriei noastre da­torită luptei conduse de partid, prima zi a lunii mai a devenit o sărbătoare a biruinţei, cînd se face bilanţul rea­lizărilor şi se scrutează viitorul cu perspectivele sale au­reolate de edificarea deplină a socialismului. 1 Mai 1969 are, în acest context, semnificaţia deosebită ■ întîmpinării unor mari evenimente. In august vom ani­versa un sfert de veac de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, moment căruia întregul popor îi dedică mari înfăptuiri în toate domeniile de activitate. Intîmpi­­năm, totodată, cel de-al X-lea Congres al partidului, care va deschide patriei și poporului nostru noi orizonturi pe linia făuririi operei grandioase de construire a socialismu­lui şi comunismului. In acelaşi timp, se realizează cu succes programul elaborat de Congresul al IX-lea al partidului privind dezvoltarea în prezentul cincinal a industriei şi agriculturii, a producţiei de bunuri materiale, a ştiinţei, artei şi culturii, creşterea nivelului de trai, con­tinua perfecţionare şi democratizare a vieţii noastre so­ciale.­­ Marile succese obţinute sînt un rezultat al efortului în­tregii noastre naţiuni socialiste, strîns unită în jurul Par­tidului Comunist Român şi a conducerii sale marxist-le­­niniste. Anul acesta, unanimitatea exprimată de corpul nostru electoral în favoarea candidaţilor Frontului Unită­ţii Socialiste, în alegerile de la 2 martie, constituie o nouă şi puternică manifestare a acestei unităţi de nesdruncinat, încrederea poporului nostru în partid îşi are unul din iz­voare în legăturile profunde ale acestuia cu masele, în consultarea permanentă a maselor în toate problemele de stat şi obşteşti, în aceea că, de-a lungul timpului, oame­(Continuare in pap. o S-a) ■­ î M Proletari­­din toate tarile, uniți-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ACTIVITATEA PRACTICĂ A MASELOR­­IZVOR DE INIŢIATIVĂ ŞI ÎNFĂPTUIRI RODNICE I­zvorît din teoria şi prac­tica construcţiei socialiste, principiul atragerii ma­selor la stabilirea şi rezol­varea treburilor politice, de stat şi obşteşti, a devenit, datorită preocupării constan­te, plină de grijă, a parti­dului şi guvernului nostru, un stil curent de lucru, o metodă verificată prin puterea de con­vingere a faptelor. Problemele care privesc dezvoltarea socie­tăţii, prezentul şi viitorul pa­triei, au fost, sunt şi vor fi puse în dezbaterea maselor largi ale oamenilor muncii Manifestare elocventă a democraţiei noastre socialiste, aceasta înseamnă că cei ce muncesc sunt nu numai producătorii bunurilor mate­riale şi spirituale ci şi, în ace­laşi timp, participanţi activi la stabilirea programelor în dez­voltare, la conducerea procese­lor de producţie. Pornind de la ideea că permanenta consultare a ma­selor conferă muncii de partid şi de stat realism, posibi­litatea cunoaşterii exacte, con­crete a problemelor ce frămîntă fiecare colectiv sau fiecare lo­calitate, ne-am preocupat şi ne preocupăm să imprimăm­ in­ac­tivitatea fiecărei organizaţii de partid, a fiecărui consiliu popu­lar, acest stil de muncă. Una dintre metodele folosite în a­­cest sens o constituie adunările periodice care se organizează pe diferite teme. Esenţial mi se pare însă pentru atingerea scopului propus ca aceste adu­nări să fie astfel pregătite in­cit participanţii să aibă posi­bilitatea să-şi expună desj­is părerile, să spună ceea ce p­ân­­desc chiar lucruri care — să zicem — n-ar conveni unui to­varăş sau altul. Pentru a asi­gura un asemenea climat de dezbatere deschisă, am subli­niat cu toate prilejurile că par­tidul nostru combate cu hotă­­rîre orice încercare de intimi­dare sau persecutare a oameni­lor pentru părerile critice cu privire la anumite stări de lucruri din societate ori din în­treprinderea în care lucrează. Desfășurîndu-se într-o aseme­nea atmosferă, în adunările ge­nerale ale salariaţilor, în adu­nările generale ale membrilor cooperatori sau în diferite alte adunări organizate în mod spe­cial, s-a asigurat o dezbatere profundă, critică, soldată cu idei, soluţii, propuneri deose­bit de preţioase pentru activi­tatea organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, a comite­telor de direcţie, a consiliilor de conducere C.A.P. Zeci de mii (Continuare in pag. a 5-a) Gheorghe Năstase prim-secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Argeş, preşedin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste UEEM ISibiSRR Aşa arata azi sectorul turnate al Combinatului siderurgic de la Galaţi. La numai un an după intrarea în funcţiune a furnalului nr. 1, constructorii şi montorii urcă noi prima şarjă la cel de-al doilea furnal de 1 700 mc, trepte care îi apropie de Citiți în pagina a 2-a . 1969 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepreşedintele guvernului Federal Cehoslovac Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, pe tova­răşul Vaclav Vales, vice­preşedinte al guvernului fe­deral cehoslovac, aflat în Ro­mânia cu prilejul deschiderii Expoziţiei industriale ceho­slovace. La primire a participat to­varăşul Ion Păţan, vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri. Oaspetele a fost însoţit de Karel Kurka, ambasadorul Ce­hoslovaciei la Bucureşti. In timpul întrevederii au fost abordate probleme pri­vind dezvoltarea relaţiilor eco­nomice româno-cehoslovace, în avantajul ambelor ţări. In numele guvernului federal ce­hoslovac, oaspetele a exprimat calde mulţumiri guvernului român pentru sprijinul acordat organizării Expoziţiei indus­triale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă ■ prietenească. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la expoziţia industrială cehoslovacă Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vice­preşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, au făcut, miercuri, o vi­zită la Expoziţia industrială a Republicii Socialiste Ceho­slovace. La intrarea în expoziţie, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Vaclav Vales, vicepreşedinte al Guvernului Federal al R.S. Cehoslovace, conducătorul de­legaţiei guvernamentale ceho­slovace şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, Al­fred Lenard, directorul expo­ziţiei. Erau de faţă Corneliu Mă­nescu, Bujor Almăşan, Ale­xandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniştri, Du­mitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exte­rior, Victor Ionescu, preşedin­tele Camerei de Comerţ. Conducătorii de partid şi de start au vizitat standurile expo­ziţiei în care este prezentată o mare diversitate de produse ce oglindesc nivelul actual de dezvoltare al economiei R.S. Cehoslovace. Bogat reprezen­tată este ramura industriei construcţiei de maşini — pro­dusele industriei de automo-,­bile, maşini-unelte, maşini agricole, maşini pentru con­­i (Continuare in pag.a 4-a) . MIHAI IHM­IX SALUT îmbracă, ţară, strai de primăvară, Bine-aţi venit la noi, privighetori, Ce faceţi iar pădurea să tresară. Salut muncitoresc, surate flori ! E sărbătoarea inimii şi-a muncii In steagul ţării 'nalt şi-n floarea luncii, E bucuria-n cîntec de-a trăi Şi vrerea-n piepturi tari de-a birui. E luna mai, a omului şi-a firii, A trudei fără lanţuri şi-a-nfrăţirii, E luna mai, a brazdei şi-a uzinei, A forfotei vieţii şi-a luminii. E luna lui florar din vremi bătrîne, Ai harului întruchipat în pine, E luna mai a luptei proletare, A marilor cetăţi sclipind în soare. Salut muncitoresc, cîmpii şi munţi, Tu viitor cu aur scris pe frunţi, Salut acestor zări ca nişte ramuri Ce freamătă de glasuri şi de flamuri. Salut mulţime, clasă muncitoare, Tu care schimbi sudoarea feţii-n floare.

Next