România Liberă, iunie 1969 (Anul 27, nr. 7656-7680)
1969-06-01 / nr. 7656
I* INDUSTRIA In perioada 1971—1975, industria se va dezvolta într-un ritm mediu anual de 8,5—9,5 la sută, producţia globală industrială urmind să crească cu 50—57 la sută in 1975 faţă de 1970. Industria mijloacelor de producţie va creşte, în medie, cu 9—10 la sută anual, iar producţia bunurilor de consum cu 7—8 la sută. La principalele produse se va urmări realizarea următoarelor nivele orientative : unitatea de măsură 1975 nivelul anului 1975 fată de 1970 — 0/0 — Energie electrică mid. kWh 55 — 57 156—162 Cărbune extras mii. tone 36 — 38 154—163 Ti tei mii. tone 13,1— 13,5 98,5—101,5 Gaz metan mld. mc. 22 — 24 118—129 Otel mil. tone 10 — 10,5 154—161 AÎuminiu mii tone 180 — 200 168—187 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 280 — 300 108—115 Motoare electrice Mw 4 600 —5 200 159—179 Transformatoare de forță Mwa 15 000 —17 000 167—189 Mijloace de automatizare și ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsură și control mld. lei 3,5— 4,0 307—347 Mașini și utilaje pentru industria minieră mii tone 35 — 38 125—136 Tractoare mii buc. 30 — 35 105—123 Autocamioane și autotractoare mii buc 35 — 40 100—114 Autoturisme de oraş mii buc. 45 — 50 375—417 îngrășăminte chimice (100 la sută substanţă activă) mii tone 2 200 —2 400 200—219 Cauciuc sintetic mii tone 110 — 130 200—236 Materiale plastice şi îrășini sintetice mii tone 420 — 450 185—198 Fibre si fire chimice mii tone 130 — 150 170—197 Celuloză şi semiceluloză mii tone 650 — 680 142—148 Hîrtie si cartoane mii tone 720 — 740 140—143 Ciment mii. tone 13 — 14 160—172 Plăci din particule aglomerate și fibro-lemnoase mii tone 950 —1100 180—210 Mobilă mld. iei 6,7— 7,0 125—130 Aparate radio mii buc. 650 — 700 143—154 Televizoare mii buc 450 — 500 150—167 Aparate electrice de uz casnic mii. lei 1 200 —1500 200—250 Țesături mii. mp. 840 — 880 136—142 Tricotaje mii. buc. 180 — 190 137—145 încălțăminte mii. per. 75 — 80 np —117 Carne mii tone 770 — 830 154—166 Ulei comestibil mii tone 380 — 420 121—133 Zahăr mii tone 580 — 610 105—111 Conserve sterilizate şi congelate de legume şi fructe şi pastă de tomate mii tone 450 — 500 158—176 România libera”nr. 7656 — 1.VI.1919 — pag. a 7-a (Continuare in pag. a 3-a) (Urmare din pag. 1) 3. înfăptuirea unui program susţinut de investiţii, în scopul extinderii şi perfecţionării bazei tehnico-materiale a societăţii, sporirii avuţiei naţionale. Fondurile de investiţii vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producţiei materiale. O deosebită atenţie se va acorda reducerii duratei de execuţie a lucrărilor, scăderii ponderii construcţiilor în totalul investiţiilor, creşterii eficienţei economice a investiţiilor, obţinerii unui spor cit mai mare de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de producţie. 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia naţională, extinderea proceselor tehnologice avansate, introducerea tehnicii electronice de calcul în producţie şi gestiune, ridicarea calităţii produselor şi asimilarea de noi produse, în pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu exigenţele crescînde ale pieţei interne şi externe. La soluţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în economie, o contribuţie sporită trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică, activitatea de concepţie proprie 5. Ridicarea în ritm susţinut a productivităţii muncii în toate ramurile economiei naţionale pe baza perfecţionării şi modernizării proceselor de producţie, a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării cadrelor, utilizării complete a timpului de lucru, raţionalizării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara întregii societăţi. 6. Creşterea permanentă a eficienţei economice — factor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la baza întregii activităţi economice. Este necesar ca în toate ramurile şi întreprinderile să fie accelerată viteza de rotaţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se intensifice preocuparea pentru folosirea cu maximum de randament a mijloacelor de producţie, pentru economisirea fondurilor materiale, reducerea preţului de cost şi creşterea rentabilităţii. 7. Dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, continua lui modernizare, în vederea satisfacerii cerinţelor crescînde de muncitori calificaţi, cadre medii de specialitate, subingineri şi cadre cu studii superioare, cerinţe determinate de progresul economic şi social al ţării , se vor crea condiţii pentru ridicarea nivelului general de cultură al populaţiei. 8. Extinderea relaţiilor de colaborare economică internaţională, dezvoltarea comerţului exterior, îmbunătăţirea structurii acestuia şi ridicarea eficienţei sale. Va trebui promovată pe scară largă cooperarea în producţie, tehnică şi în cercetarea ştiinţifică — formă superioară a relaţiilor economice între state. Dezvoltînd colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu statele membre ale C.A.E.R. şi cu celelalte ţări socialiste, România va extinde totodată relaţiile cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, va participa activ la diviziunea internaţională socialistă a muncii şi la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — ţelul suprem al întregii activităţi a partidului şi statului nostru. Calea principală de creştere a nivelului de trai o va constitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a repartiţiei socialiste după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii , se va urmări ca principiul cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui raport raţional şi echitabil între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcţia de locuinţe, se va extinde baza materială a învăţămîntului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii. 1. Pentru lărgirea bazei interne de materii prime lucrările geologice ce vor fi întreprinse în perioada 1971—1975 vor trebui să ducă la identificarea unor rezerve industriale sporite la ţiţei, gaze, minereuri neferoase, minereuri de fier şi alte substanţe minerale utile, care să permită creşterea extracţiei şi, pe această bază, satisfacerea în cât mai mare măsură a nevoilor economiei. Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o perioadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaştere a zăcămintelor noi şi a zonelor care prezintă interes. Pînă la sfîrşitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în domeniul minereurilor neferoase şi, îndeosebi, cele de minereuri cuprifere, întocmindu-se programe speciale privitoare la explorarea şi exploatarea minereurilor complexe şi cuprifere, care să contribuie în cincinalul 1971—1975 la acoperirea în proporţie însemnată a nevoilor sporite de metale neferoase. Va trebui să crească în măsură însemnată eficienţa activităţii geologice, prin extinderea folosirii metodelor şi aparaturii geofizice moderne, micşorarea duratei de prospectare — explorare a zăcămintelor şi a perioadei de punere în valoare a rezervelor. Este necesar ca punerea în evidenţă de noi rezerve să se realizeze cu cheltuieli cit mai mici, să se utilizeze judicios fondurile, să se intensifice preocupările pentru economisirea mijloacelor materiale şi financiare alocate. 2. Ţinînd seama de faptul că rezervele cunoscute şi de perspectivă sunt limitate, precum şi de necesitatea asigurării unui raport raţional între rezerve şi producţie, în perioada 1971—1975, extracţia de ţiţei va fi de 13,1—13,5 milioane tone pe an ; se va urmări perfecţionarea metodelor de exploatare în scopul creşterii randamentului sondelor şi a coeficientului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte, folosirea mai bună a gazelor de sondă , se va trece la exploatarea rezervelor de la mari adîncimi. In sectorul de prelucrare se va pune accentul pe valorificarea optimă a ţiţeiului, îmbunătăţirea calitativă a produselor şi asigurarea cu prioritate a sortimentelor utilizate ca materii prime în industria chimică. Extracţia de gaz metan va ajunge în 1975 la 22—24 miliarde mc, urmărindu-se utilizarea raţională a presiunii gazelor în zăcăminte şi menţinerea unui grad normal de asigurare cu rezerve. Capacităţile de transport pentru gaze naturale vor fi mărite, prin construirea în cincinalul 1971—1975 de noi conducte şi prin montarea de staţii moderne pentru comprimarea gazelor în schelele de extracţie şi pe traseele conductelor magistrale. Este necesar că la elaborarea planului cincinal să se analizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în extracţia de ţiţei şi gaze, a tuturor mijloacelor materiale şi băneşti, în vederea creşterii eficienţei acestora 3. Extracţia de cărbuni va trebui să atingă un nivel de 36—38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producţie în viitorul cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe seama extracţiei de lignit din exploatări la zi de mare capacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi perfecţionate procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, în vederea obţinerii în cantităţi sporite a unor sortimente superioare. In mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producţiei de cărbuni cocsificabili. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu combustibili solizi şi înlocuirea treptată a lemnului de foc — destinat valorificării superioare în producţia industrială — se va dezvolta fabricaţia de brichete din cărbune şi se vor produce în cantităţi sporite cărbuni înnobilaţi. 4. In concordanţă cu necesităţile economiei, producţia de energie electrică va creşte în 1975 la 50—57 miliarde kWh, iar producţia de energie termică — destinată consumului în industrie, agricultură şi pentru încălziri urbane — va ajunge la 55—57 milioane gigacalorii. In anii 1971—1975, se vor lua măsuri pentru punerea în funcţiune, în centralele electrice, a unei puteri instalate noi de 5 400—5 800 megawaţi, din care aproximativ o treime în hidrocentrale. 5. Industria siderurgică se va dezvolta în direcţia creşterii rapide a producţiei de metal şi îmbunătăţirii substanţiale a structurii acesteia, prin fabricarea unor sortimente valoroase care să satisfacă în condiţii din ce în ce mai bune cerinţele de metal ale economiei. In anul 1975 se vor produce 10—10,5 milioane tone de oţel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate şi 1,0—1,1 milioane tone de ţevi; în cincinalul viitor se va dezvolta producţia de feroaliaje. Dezvoltarea industriei constructoare de maşini, orientarea ei spre ramurile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în mod imperios creşterea accentuată a producţiei de oţeluri de calitate, lărgirea substanţială a gamei mărcilor de oţeluri de înaltă rezistenţă, inoxidabile, oţeluri pentru scule şi rulmenţi. Pînă în 1975 va trebui să se ajungă la o producţie de oţeluri aliate de 1—1,1 milioane tone. îmbunătăţirea substanţială a structurii producţiei de metal trebuie considerată ca o sarcină principală a siderurgiei în viitorul cincinal. Capacităţile pentru producerea şi laminarea oţelurilor de calitate vor fi astfel dimensionate încît să asigure producerea unei game variate de sortimente şi vor fi realizate prin dezvoltarea unităţilor existente şi crearea unor capacităţi noi în siderurgie şi pe lîngă marile uzine constructoare de maşini, consumatoare ale acestor produse. In vederea satisfacerii într-o măsură mai mare a necesarului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea în termen scurt a unor noi capacităţi de fabricare a cocsului care să folosească şi cărbuni de mărci inferioare; vor fi reluate şi intensificate cercetările pertru a produce mai mult cocs din cărbuni indigeni. Cercetarea ştiinţifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan in furnale, elaborării de oţeluri cu caracteristici superioare, ridicării calităţii şi creării de noi sortimente de produse siderurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanţă, extinderea automatizării, promovarea tehnologiilor avansate şi perfecţionarea organizării muncii va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de calitate şi de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obţinuţi la instalaţii similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se vor asigura în siderurgie sporirea eficienţei investiţiilor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie. 6. In ramura metalurgiei neferoase se va dezvolta în ritm susţinut producţia de aluminiu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone, folosindu-se în mai mare măsură resursele interne de materii prime. Va trebui să se urgenteze intrarea în funcţiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asigurîndu-se astfel valorificarea superioară a metalului şi realizarea exportului de aluminiu, în principal sub formă de produse prelucrate. Pentru sporirea producţiei de cupru, plumb şi zinc, se impune accelerarea deschiderii de noi mine, extinderea capacităţii unor mine existente, creşterea vitezei de înaintare în abataje şi galerii, îmbunătăţirea tehnologiilor de extracţie, de preparare şi prelucrare, organizarea pe scară mai largă a valorificării metalelor neferoase din deşeuri şi din cenuşile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereurilor, se va dezvolta producţia de seleniu şi cadmiu şi se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită. In acelaşi timp, va începe producţia de metale semiconductoare şi extrapure necesare industriei electronice și electrotehnice, valorificînd cercetările efectuate în tară 7. In industria extractivă a minereurilor nemetalifere, a produselor abrazive și cărbunoase, se va pune accentul pe extinderea valorificării zăcămintelor de caolin, feldspat, diatomită, bentonită, talc, nisipuri şi va începe exploatarea zăcămîntului de sulf. Pentru satisfacerea cererilor sporite și în continuă diversificare de produse nemetalifere, vor trebui extinse tehnologiile moderne de înnobilare a minereurilor care să contribuie la lărgirea gamei de produse şi ridicarea calităţii acestora. In domeniul produselor cărbunoase, vor fi mărite capacităţile de producţie, îndeosebi pentru satisfacerea necesităţilor sporite de electrozi ale industriei metalurgice şi chimice: se va dezvolta şi moderniza producţia de abrazive destinate industriilor prelucrătoare. 8. Industria construcţiilor de maşini va fi consecvent orientată spre producţii de înaltă tehnicitate, în vederea echipării cu tehnică modernă a economiei, valorificării superioare a metalului, fructificării concepţiei tehnice proprii, creşterii contribuţiei acestei ramuri la extinderea schimburilor economice externe. Producţia industriei construcţiilor de maşini va trebui să crească în cincinalul viitor cu 72—76 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l constituie dezvoltarea susţinută a unor subramuri moderne, cum sunt industria electrotehnică şi electronică, mecanica lină şi fabricaţia de maşini-unelte. Industria electrotehnică va creşte într-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se accentul pe producţia de maşini electrice, transformatoare de forţă, aparataj de înaltă şi joasă tensiune, precum şi pe asimilarea sortimentelor necesare electrificării, printre care transformatoare de foarte mare putere şi aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. Industria electronică va creşte da 2,2—2,4 ori, îndeosebi prin dezvoltarea producţiei de aparate electronice indus-, triale, de aparate de măsură şi control electronice, de mijloace de automatizare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente moderne de comandă, control şi reglaj; va spori, de asemenea, cu prioritate, producţia de componente electronice de clasă profesională, se va trece la producţia de dispozitive semiconductoare pe bază de siliciu şi de circuite integrate ; se va organiza şi extinde producţia de aparate de radiocomunicaţii pentru utilizări profesionale. In acelaşi timp, se va lărgi substanţial producţia tehnicii de calcul electronice, prin asimilarea în fabricaţie a maşinilor electrono-mecanice şi electronice, precum şi a calculatoarelor electronice de capacitate medie. Producţia maşinilor-unelte va trebui să sporească de 1,8—2 ori, urmărindu-se îmbunătăţirea structurii prin realizarea de maşini şi agregate de înaltă tehnicitate, cu parametri tehnico-economici superiori şi gabarit redus, cu un grad ridicat de automatizare, inclusiv a celor cu comandă-program. In acest scop, vor fi mărite capacităţile la uzinele care dispun de experienţă şi de cadre calificate, se vor lua măsuri pentru extinderea cooperării cu ţările socialiste şi cu firme din alte ţări, astfel încât să fie asimilate în termen scurt noi tipuri de maşini-unelte pentru nevoile interne şi pentru export. Producţia de utilaje tehnologice va trebui să asigure, în cea mai mare parte, necesarul intern de agregate energetice de puteri mari, de instalaţii şi utilaje pentru industria materialelor de construcţii, industria uşoară şi alimentară, industria minieră şi petrolieră. O sarcină deosebit de importantă a industriei construcţiilor de maşini este asimilarea de utilaje şi instalaţii pentru realizarea programului nuclear naţional şi pentru dotarea noilor obiective din industria chimică. Ministerele vor lua măsuri în vederea utilizării intensive a capacităţilor de prelucrări mecanice din unităţile proprii, pentru a-şi acoperi cea mai mare parte din necesarul de piese de schimb şi a realiza o serie de maşini şi utilaje specifice ramurii. Pentru a asigura nevoile de transport ale economiei, industria constructoare de maşini va trebui să sporească în continuare şi să perfecţioneze producţia de material rulant, prin realizarea de locomotive Diesel de viteze şi puteri sporite şi prin diversificarea producţiei de vagoane. In industria de autovehicule vor fi asimilate în fabricaţie autocamioane de tonaj sporit şi autobuze de mare capacitate acţionate cu motor Diesel, precum şi diferite tipuri de autovehicule specializate, se va încheia procesul de integrare a fabricaţiei de autoturisme în ţară. Profilarea în perspectivă a industriei constructoare de maşini va trebui să fie astfel realizată incît să asigure participarea intensă a acestei ramuri la înzestrarea tehnica a economiei naționale, specializarea în producţie și dezvoltarea cooperării cu ţările membre ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, precum și cu alte state. Ramura construcţiilor de maşini va trebui să-şi sporească din ce in ce mai mult participarea la exportul ţării, cu produse eficiente, de tehnicitate ridicată, în vederea realizării ritmurilor de dezvoltare a producţiei în cincinalul viitor, se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie ; în fiecare unitate trebuie să se ajungă la folosirea intensivă a spaţiilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru, să se obţină parametri tehnici şi economici la nivelul capacităţilor similare din străinătate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate şi dotate sectoarele de concepţie ale uzinelor constructoare de maşini în scopul modernizării şi perfecţionării continue a maşinilor şi utilajelor fabricate şi menţinerii acestora la un nivel tehnic competitiv pe pieţele externe. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va realiza în strînsă legătură cu direcţiile de dezvoltare ale industriei constructoare de maşini, electrotehnicii, electronicii, mecanicii fine şi industriei optice ; se va urmări îndeosebi elaborarea de echipamente de înalt nivel tehnic, care asigură valorificarea superioară a metalului, folosirea eficientă şi modernizarea capacităţilor de producţie în industrie şi în alte ramuri ale economiei naţionale. Pentru ca sectoarele industriei construcţiilor de maşini să fie dezvoltate într-o concepţie de largă perspectivă, pe baza studierii multilaterale a cerinţelor pieţei interne şi externe, vor fi elaborate — o dată cu viitorul plan cincinal — programe speciale privind dezvoltarea electrotehnicii, electronicii, maşinilor-unelte, mecanicii fire şi industriei optice, utilajelor tehnologice şi a utilajelor pentru construcţii. 9. Industria chimică trebuie să ocupe un ael principal în dezvoltarea economiei, ţinînd seama de materiile prime existente în ţară, de cerinţele crescînde de produse chimice pentru consumul intern şi de posibilităţile de export pe care le creează. Producţia acestei ramuri va creşte pînă în 1975 cu 85—92 la sută, întrun ritm mediu anual de 13—14 la sută, îndeosebi pe baza chimizării gazului metan, a produselor petroliere şi valorificării resurselor de sare. Producţia de îngrăşăminte chimice va ajunge în anul 1975 la 2 200—2 400 mii tone, urmărindu-se asigurarea pentru nevoile agriculturii noastre a unui raport normal între îngrăşămintele cu azot şi cele cu fosfor; va trebui lărgită gama de produse pentru combaterea dăunătorilor şi va spori producţia de biostimulatori şi medicamente de uz veterinar. Va creşte producţia de fibre şi fire chimice, cu deosebire a celor sintetice. Producţia de mase plastice va fi orientată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri şi alte răşini sintetice; se va dezvolta în continuare fabricaţia de policlorură de vinil, polietilenă de înaltă presiune, polistiren şi alte materiale pentru înlocuirea metalelor, lemnului şi a pielei, precum şi pentru satisfacerea nevoilor sporite de ambalaje ale economiei. In industria cauciucului sintetic, producţia va trebui să sporească în special pe seama însuşirii în fabricaţie a unor noi sortimente, cu caracteristici superioare, destinate să înlocuiască în proporţie însemnată consumul de cauciuc natural. Se va dezvolta fabricaţia de produse sodice pentru acoperirea consumului intern şi sporirea cantităţilor pentru export, îndeosebi la sodă caustică. Paralel cu creşterea industriei chimice de bază, este necesar să se dezvolte şi să se diversifice chimia fină şi de mic tonaj. Vor trebui analizate posibilităţile măririi producţiei de coloranţi prin cooperare cu firme străine, pentru a asigura, pe această cale, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Producţia de medicamente va fi orientată spre satisfacerea consumului intern ; vor fi examinate posibilităţile de cooperare cu firme străine pentru fabricaţia de medicamente cu desfacere certă pe pieţele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de răşinoase, asigurîndu-se astfel dezvoltarea producţiei de celuloză şi semiceluloză la 650—680 mii tone în 1975. Producţia de hîrtie şi cartoane va creşte cu 40—45 la sută, sporind mai rapid producţia de cartoane pentru ambalaje. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temeinic costurile lucrărilor realizate pînă în prezent în vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură instalaţiile în aer liber, eliminînd exagerările în dimensionarea spaţiilor productive, a laboratoarelor uzinale şi a construcţiilor anexe neproductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dezvoltarea industriei chimice va trebui să fie îmbunătăţită activitatea de cercetare şi proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cercetărilor privind elaborarea de noi produse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului şi lemnului, de fire şi fibre textile sintetice, de noi catalizatori, coloranţi, materiale anticorosive şi electroizolante ş.a. ; se vor amplifica cercetările privind prelucrarea complexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure proiectarea tehnologiei și a utilajelor specifice, precum și o îmbinare mai strînsă între activitatea de cercetare și cea de proiectare. 10. Industria materialelor de construcții va fi orientată în cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satisfacă cerințele crescînde determinate de programul amplu de investiţii productivă, de locuinţe şi obiective social-culturale, să asigure cererile populaţiei. Vor fi dezvoltate capacităţi speciale în vederea fabricării de produse pentru export. Producţia de materiale de construcţii va trebui să crească într-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenţie diversificării sortimentelor, atît prin realizarea de materiale şi elemente noi,, de construcţii, printre care şi cele din materiale plastice, cit şi prin introducerea în fabricaţie a unor noi tipuri de ciment, de materiale uşoare pentru zidărie şi de materiale izolatoare , va fi lărgită gama sortimentelor de prefabricare. In îndeplinirea acestor obiective, o contribuţie importantă trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică proprie. Producţia de ciment va ajunge la 13— 14 milioane tone, iar cea de geamuri ia 65—70 milioane m.p. Va spori producţia de prefabricate din beton şi din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, destinate pentru construcţia noilor obiective industriale şi agrozootehnice, socialculturale şi administrative, precum şi producţia de panouri mari pentru construcţia de locuinţe, economisindu-se pe această cale importante cantităţi de material lemnos şi creîndu-se condiţii favorabile pentru extinderea industrializării construcţiilor ; în concordanţă cu programul de irigaţii, va fi dezvoltată fabricaţia de tuburi de presiune din azbociment şi din beton precomprimat. Se va intensifica producţia de materiale izolatoare şi ceramice, care să permită îmbunătăţirea lucrărilor de izolaţii şi de finisaj, precum şi producţia de materiale refractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale uşoare, cu caracteristici calitative superioare pentru învelitori, şi elaborării de soluţii constructive care să ducă la economisirea şi înlocuirea lemnului la acoperişuri. Pentru dezvoltarea producţiei de materiale de construcţii şi diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată — cuprinzînd sarcini pe ministere şi consilii populare judeţene — care să ţină seama de nevoile în perspectivă ale economiei şi populaţiei, să asigure introducerea în fabricaţie şi consum a unor noi produse uşoare şi ieftine, precum şi înlocuirea materialelor lemnoase şi raţionalizarea consumului de metal. 11. Producţia în industria de exploatare şi prelucrare a lemnului va creşte pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorificarea superioară a resurselor. Vor fi luate măsuri pentru sporirea ponderii lemnului prelucrat industrial în cantitatea totală de masă lemnoasă exploatată. Se va dezvolta, cu precădere, producţia de plăci aglomerate şi fibrolemnoase, va fi extinsă fabricaţia produselor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei. Producţia de mobilă va trebui diversificată, acordîndu-se o atenţie deosebită tipurilor cu consum redus de lemn ; se vor introduce pe scară largă masele plastice şi metalul, îndeosebi în fabricaţia mobilierului pentru laboratoare, birouri, reţeaua comercială ş.a. Vor fi dezvoltate capacităţi de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigurate pieţe de desfacere în condiţii avantajoase. La dimensionarea producţiei de uşi-ferestre va trebui să se ţină seama de folosirea tîmplăriei metalice la construcţiile industriale, clădirile administrative şi social-culturale. 12. Producţia industriei uşoare va creşte cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de ţesături, tricotaje, încăţăminte, intr-o gamă largă de sortimente şi de calitate superioară, corespunzător exigenţelor populaţiei. Va creşte în mod substanţial fabricaţia de articole de menaj din sticlă, porţelan, faianţă, precum şi de bunuri metalice de uz casnic. In scopul valorificării mai bune a resurselor de materii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor artificale şi sintetice, precum şi a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităţilor în industria uşoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea consumului enttern. In cazul producţiei pentru export se va acorda o atenţie deosebită cerinţelor şi conjuncturii pieţei externe, asigurîndu-se în cît mai mare măsură acorduri şi contracte pe termen lung pentru vinzarea produselor şi importul de materii prime necesare. Noile capacităţi de producţie din industria uşoară vor trebui dimensionate în aşa fel incit să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerinţele pieţei, întreaga activitate a acestei ramuri va fi orientată în direcţia întăririi laturii calitative, îmbunătăţirii generale a rezultatelor economico-financiare. 13 Industria alimentari va trebui să prelucreze, într-o proporţie mai mare şi cu randamente sporite, resursele de materii prime agricole. Producţia întreprinderilor din această ramură va fi în 1973 cu 35-40 la sută mai mare decit în 1970, asigurîndu-se creşteri însemnate la carne, lapte şi derivatele acestor produse, la conserve de fructe şi legume, ulei comestibil, bere şi altele. Concomitent, va spori şi fabricaţia de produse alimentare în întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele agricole de producţie, prin pr© DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN II Dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1971 -1975 Potrivit obiectivelor şi sarcinilor de zi rai se va elabora proiectul planului .-cinci,voltării economiei naţionale în perspec- nal, care va fi supus spre dezbatere şi ativă, se stabilesc următoarele directive inoptate Marii Adunări Naţionale in anul pentru perioada 1971—1975, pe baza caro- I 1970. Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1971—1975 % Anul 1975 faţă de 1970 Ritm mediu anual în perioada 1971—1975 Producţia globală industrială Producţia globală agricolă (media anuală pe peri-150—157 8,5—9,5oada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat: 128—131 5,0—5,5 — în industrie 137—140 6,5—7,0 — în construcții-montaj 127—131 5,0—5,5 — în transporturi feroviare Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă 133—135 5,9—6,2 în industria de stat 6—7— Volumul comerţului exterior (pe perioada de 5 ani) investiţiile centralizate din fondurile statului (pe 140—145 perioada de 5 ani) — miliarde lei 420—435— Venitul naţional 145—150 7,7—8,5 Venitul naţional pe un locuitor Creşterea numărului de salariaţi în economia 137—142 6,5—7,3 naţională (mii persoane) 400—500 —Fondul de salarii 130—135 5,4—6,2 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 5,4—6,2 Salariul real Veniturile reale ale ţărănimii provenite din produc-116—120 3,0—3,7 ţia agricolă 115—120 2,9—3,7