România Liberă, iunie 1969 (Anul 27, nr. 7656-7680)

1969-06-01 / nr. 7656

I*­­ INDUSTRIA In perioada 1971—1975, industria se va dezvolta într-un ritm mediu anual de 8,5—9,5 la sută, producţia globală indus­trială urmind să crească cu 50—57 la sută in 1975 faţă de 1970. Industria mijloacelor de producţie va creşte, în medie, cu 9—10 la sută anual, iar producţia bunurilor de consum cu 7—8 la sută. La principalele produse se va urmări rea­lizarea următoarelor nivele orientative : unitatea de măsură 1975 nivelul anului 1975 fată de 1970 — 0/0 — Energie electrică mid. kWh 55 — 57 156—162 Cărbune extras mii. tone 36 — 38 154—163 Ti tei mii. tone 13,1— 13,5 98,5—101,5 Gaz metan mld. mc. 22 — 24 118—129 Otel mil. tone 10 — 10,5 154—161 AÎuminiu mii tone 180 — 200 168—187 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 280 — 300 108—115 Motoare electrice Mw 4 600 —5 200 159—179 Transformatoare de forță Mwa 15 000 —17 000 167—189 Mijloace de automatizare și ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsură și control mld. lei 3,5— 4,0 307—347 Mașini și utilaje pentru industria minieră mii tone 35 — 38 125—136 Tractoare mii buc. 30 — 35 105—123 Autocamioane și autotractoare mii buc 35 — 40 100—114 Autoturisme de oraş mii buc. 45 — 50 375—417 îngrășăminte chimice (100 la sută substanţă activă) mii tone 2 200 —2 400 200—219 Cauciuc sintetic mii tone 110 — 130 200—236 Materiale plastice şi îrășini sintetice mii tone 420 — 450 185—198 Fibre si fire chimice mii tone 130 — 150 170—197 Celuloză şi semiceluloză mii tone 650 — 680 142—148 Hîrtie si cartoane mii tone 720 — 740 140—143 Ciment mii. tone 13 — 14 160—172 Plăci din particule aglomerate și fibro-lemnoase mii tone 950 —1100 180—210 Mobilă mld. iei 6,7— 7,0 125—130 Aparate radio mii buc. 650 — 700 143—154 Televizoare mii buc 450 — 500 150—167 Aparate electrice de uz casnic mii. lei 1 200 —1500 200—250 Țesături mii. mp. 840 — 880 136—142 Tricotaje mii. buc. 180 — 190 137—145 încălțăminte mii. per. 75 — 80 np —117 Carne mii tone 770 — 830 154—166 Ulei comestibil mii tone 380 — 420 121—133 Zahăr mii tone 580 — 610 105—111 Conserve sterilizate şi congelate de legume şi fructe şi­ pastă de tomate mii tone 450 — 500 158—176 România libera”nr. 7656 — 1.VI.1919 — pag. a 7-a (Continuare in pag. a 3-a) (Urmare din pag. 1) 3. înfăptuirea unui program susţinut de investiţii, în scopul extinderii şi perfecţio­nării bazei tehnico-materiale a societăţii, sporirii avuţiei naţionale. Fondurile de investiţii vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producţiei materiale. O deo­sebită atenţie se va acorda reducerii dura­tei de execuţie a lucrărilor, scăderii pon­derii construcţiilor în totalul investiţiilor, creşterii eficienţei economice a investiţiilor, obţinerii unui spor cit mai mare de pro­ducţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a for­ţelor de producţie. 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia naţională, extinderea proce­selor tehnologice avansate, introducerea tehnicii electronice de calcul în producţie şi gestiune, ridicarea calităţii produselor şi asimilarea de noi produse, în pas cu ce­rinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu exigenţele crescînde ale pieţei interne şi externe. La soluţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în econo­mie, o contribuţie sporită trebuie să adu­că cercetarea ştiinţifică, activitatea de concepţie proprie 5. Ridicarea în ritm susţinut a producti­vităţii muncii în toate ramurile economiei naţionale pe baza perfecţionării şi moder­nizării proceselor de producţie, a organi­zării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării cadre­lor, utilizării complete a timpului de lu­cru, raţionalizării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara întregii so­cietăţi. 6. Creşterea permanentă a eficienţei eco­nomice — factor hotărîtor al dinamismu­lui economic — trebuie să stea la baza în­tregii activităţi economice. Este necesar ca în toate ramurile şi întreprinderile să fie accelerată viteza de rotaţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se intensifice preocuparea pentru folosirea cu maximum de randament a mijloacelor de producţie, pentru economisirea fondurilor materiale, reducerea preţului de cost şi creşterea ren­tabilităţii. 7. Dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, continua lui modernizare, în vede­rea satisfacerii cerinţelor crescînde de muncitori calificaţi, cadre medii de spe­cialitate, subingineri şi cadre cu studii su­perioare, cerinţe determinate de progresul economic şi social al ţării , se vor crea condiţii pentru ridicarea nivelului gene­ral de cultură al populaţiei. 8. Extinderea relaţiilor de colaborare e­­conomică internaţională, dezvoltarea co­merţului exterior, îmbunătăţirea structurii acestuia şi ridicarea eficienţei sale. Va tre­bui promovată pe scară largă cooperarea în producţie, tehnică şi în cercetarea ştiin­ţifică — formă superioară a relaţiilor eco­nomice între state. Dezvoltînd colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu statele membre ale C.A.E.R. şi cu celelalte ţări socialiste, România va extinde totodată re­laţiile cu toate statele, indiferent de orîn­­duirea lor socială, va participa activ la diviziunea internaţională socialistă a muncii şi la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării po­porului — ţelul suprem al întregii activi­tăţi a partidului şi statului nostru. Calea principală de creştere a nivelului de trai o va constitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a re­partiţiei socialiste după cantitatea, calita­tea şi importanţa socială a muncii , se va urmări ca principiul cointeresării mate­riale să se înfăptuiască în cadrul unui ra­port raţional şi echitabil între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcţia de locuinţe, se va extinde baza materială a învăţămîntu­­lui şi culturii, a ocrotirii sănătăţii. 1. Pentru lărgirea bazei interne de ma­terii prime lucrările geologice ce vor fi întreprinse în perioada 1971—1975 vor tre­bui să ducă la identificarea unor rezerve industriale sporite la ţiţei, gaze, minereuri neferoase, minereuri d­e fier şi alte sub­stanţe minerale utile, care să permită creşterea extracţiei şi, pe această bază, satisfacerea în cât mai mare măsură a ne­voilor economiei. Cercetările geologice vor trebui să asi­gure, într-o perioadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaştere a zăcămintelor noi şi a zonelor care prezintă interes. Pînă la sfîrşitul acestui an se vor analiza zo­nele de perspectivă în domeniul minereu­rilor neferoase şi, îndeosebi, cele de mine­reuri cuprifere, întocmindu-se programe speciale privitoare la explorarea şi ex­ploatarea minereurilor complexe şi cupri­fere, care să contribuie în cincinalul 1971—1975 la acoperirea în proporţie în­semnată a nevoilor sporite de metale ne­feroase. Va trebui să crească în măsură însemnată eficienţa activităţii geologice, prin extinderea folosirii metodelor şi apa­raturii geofizice moderne, micşorarea du­ratei de prospectare — explorare a zăcă­mintelor şi a perioadei de punere în va­loare a rezervelor. Este necesar ca pune­rea în evidenţă de noi rezerve să se realizeze cu cheltuieli cit mai mici, să se utilizeze judicios fondurile, să se intensi­fice preocupările pentru economisirea mij­loacelor materiale şi financiare alocate. 2. Ţinînd seama de faptul că rezervele cunoscute şi de perspectivă sunt limitate, precum şi de necesitatea asigurării unui raport raţional între rezerve şi producţie, în perioada 1971—1975, extracţia de ţiţei va fi de 13,1—13,5 milioane tone pe an ; se va urmări perfecţionarea metodelor de exploatare în scopul creşterii randamentu­lui sondelor şi a coeficientului de recupe­rare a ţiţeiului din zăcăminte, folosirea mai bună a gazelor de sondă , se va trece la exploatarea rezervelor de la mari adîn­­cimi. In sectorul de prelucrare se va pune accentul pe valorificarea optimă a ţiţeiului, îmbunătăţirea calitativă a pro­duselor şi asigurarea cu prioritate a sor­timentelor utilizate ca materii prime în industria chimică. Extracţia de gaz metan va ajunge în 1975 la 22—24 miliarde mc, urmărindu-se utilizarea raţională a presiunii gazelor în zăcăminte şi menţinerea unui grad nor­mal de asigurare cu rezerve. Capacităţile de transport pentru gaze naturale vor fi mărite, prin construirea în cincinalul 1971—1975 de noi conducte şi prin mon­tarea de staţii moderne pentru compri­marea gazelor în schelele de extracţie şi pe traseele conductelor magistrale. Este necesar că la elaborarea planului cincinal să se analizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în extracţia de ţiţei şi gaze, a tuturor mijloacelor ma­teriale şi băneşti, în vederea creşterii efi­cienţei acestora 3. Extracţia de cărbuni va trebui să atingă un nivel de 36—38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producţie în vii­torul cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe seama extracţiei de lignit din exploatări la zi de mare capacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi per­fecţionate procesele tehnologice de prepa­rare a cărbunilor, în vederea obţinerii în cantităţi sporite a unor sortimente supe­rioare. In mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producţiei de căr­buni cocsificabili. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu combustibili solizi şi înlo­cuirea treptată a lemnului de foc — des­tinat valorificării superioare în producţia industrială — se va dezvolta fabricaţia de brichete din cărbune şi se vor produce în cantităţi sporite cărbuni înnobilaţi. 4. In concordanţă cu necesităţile econo­miei, producţia de energie electrică va creşte în 1975 la 50—57 miliarde kWh, iar producţia de energie termică­ — destinată consumului în industrie, agricultură şi pentru încălziri urbane — va ajunge la 55—57 milioane gigacalorii. In anii 1971—1975, se vor lua măsuri pentru punerea în funcţiune, în centralele electrice, a unei puteri instalate noi de 5 400—5 800 megawaţi, din care aproxi­mativ o treime în hidrocentrale. 5. Industria siderurgică se va dezvolta în direcţia creşterii rapide a producţiei de metal şi îmbunătăţirii substanţiale a structurii acesteia, prin fabricarea unor sortimente valoroase care să satisfacă în condiţii din ce în ce mai bune cerinţele de metal ale economiei. In anul 1975 se vor produce 10—10,5 milioane tone de oţel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate şi 1,0—1,1 milioane tone de ţevi; în cinci­nalul viitor se va dezvolta producţia de feroaliaje. Dezvoltarea industriei constructoare de maşini, orientarea ei spre ramurile mo­derne, de înaltă tehnicitate, cer în mod imperios creşterea accentuată a producţiei de oţeluri de calitate, lărgirea substan­ţială a gamei mărcilor de oţeluri de înaltă rezistenţă, inoxidabile, oţeluri pentru scule şi rulmenţi. Pînă în 1975 va trebui să se ajungă la o producţie de oţeluri aliate de 1—1,1 milioane tone. îmbunătăţirea substanţială a structurii producţiei de metal trebuie considerată ca o sarcină principală a siderurgiei în viitorul cinci­nal. Capacităţile pentru producerea şi lami­narea oţelurilor de calitate vor fi astfel dimensionate încît să asigure producerea unei game variate de sortimente şi vor fi realizate prin dezvoltarea unităţilor exis­tente şi crearea unor capacităţi noi în si­derurgie şi pe lîngă marile uzine con­structoare de maşini, consumatoare ale acestor produse. In vederea satisfacerii într-o măsură mai mare a necesarului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea în termen scurt a unor noi capacităţi de fabricare a cocsului care să folosească şi cărbuni de mărci inferioare; vor fi reluate şi inten­sificate cercetările per­tru a produce mai mult cocs din cărbuni indigeni. Cercetarea ştiinţifică se va ocupa în mai mare mă­sură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan in furnale, elaborării de oţeluri cu carac­teristici superioare, ridicării calităţii şi creării de noi sortimente de produse si­derurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipa­mente moderne, de înaltă performanţă, extinderea automatizării, promovarea teh­nologiilor avansate şi perfecţionarea orga­nizării muncii va trebui să se asigure con­sumuri specifice, indici de calitate şi de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obţinuţi la instalaţii similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se vor asigura în siderurgie spori­rea eficienţei investiţiilor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi re­ducerea cheltuielilor de producţie. 6. In ramura metalurgiei neferoase se va dezvolta în ritm susţinut producţia de aluminiu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone, folosindu-se în mai mare măsură resursele interne de materii prime. Va trebui să se urgenteze intrarea în funcţiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asi­­gurîndu-se astfel valorificarea superioară a metalului şi realizarea exportului de aluminiu, în principal sub formă de pro­duse prelucrate. Pentru sporirea producţiei de cupru, plumb şi zinc, se impune accelerarea des­chiderii de noi mine, extinderea capaci­tăţii unor mine existente, creşterea vitezei de înaintare în abataje şi galerii, îmbu­nătăţirea tehnologiilor de extracţie, de preparare şi prelucrare, organizarea pe scară mai largă a valorificării metalelor neferoase din deşeuri şi din cenuşile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereu­rilor, se va dezvolta producţia de seleniu şi cadmiu şi se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită. In acelaşi timp, va începe producţia de metale semicon­ductoare şi extrapure necesare industriei electronice și electrotehnice, valorificînd cercetările efectuate în tară 7. In industria extractivă a minereuri­lor nemetalifere, a produselor abrazive și cărbunoase, se va pune accentul pe extin­derea valorificării zăcămintelor de caolin, feldspat, diatomită, bentonită, talc, nisi­puri şi va începe exploatarea zăcămîntu­­lui de sulf. Pentru satisfacerea cererilor sporite și în continuă diversificare de produse nemetalifere, vor trebui extinse tehnologiile moderne de înnobilare a mi­nereurilor care să contribuie la lărgirea gamei de produse şi ridicarea calităţii a­­cestora. In domeniul produselor cărbunoase, vor fi mărite capacităţile de producţie, îndeo­sebi pentru satisfacerea necesităţilor spo­­rite de electrozi ale industriei metalurgice şi chimice: se va dezvolta şi moderniza producţia de abrazive destinate industrii­lor prelucrătoare. 8. Industria construcţiilor de maşini va fi consecvent orientată spre producţii de înaltă tehnicitate, în vederea echipării cu tehnică modernă a economiei, valorificării superioare a metalului, fructificării con­cepţiei tehnice proprii, creşterii contribu­ţiei acestei ramuri la extinderea schimbu­rilor economice externe. Producţia industriei construcţiilor de maşini va trebui să crească în cincinalul viitor cu 72—76 la sută, într-un ritm me­­­diu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l consti­tuie dezvoltarea susţinută a unor subra­­muri moderne, cum sunt industria electro­tehnică şi electronică, mecanica lină şi fa­bricaţia de maşini-unelte. Industria electrotehnică va creşte într-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se accentul pe producţia de maşini electrice, transformatoare de forţă, aparataj de înal­tă şi joasă tensiune, precum şi pe asimi­larea sortimentelor necesare electrificării, printr­e care transformatoare de foarte mare putere şi aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. Industria electronică va creşte da 2,2—2,4 ori, îndeosebi prin dezvoltarea producţiei de aparate electronice indus-, triale, de aparate de măsură şi control electronice, de mijloace de automati­zare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente moderne de comandă, con­trol şi reglaj; va spori, de asemenea, cu prioritate, producţia de componente elec­tronice de clasă profesională, se va trece la producţia de dispozitive semiconduc­toare pe bază de siliciu şi de circuite inte­grate ; se va organiza şi extinde produc­ţia de aparate de radiocomunicaţii pentru utilizări profesionale. In acelaşi timp, se va lărgi substanţial producţia tehnicii de calcul electronice, prin asimilarea în fa­bricaţie a maşinilor electrono-mecanice şi electronice, precum şi a calculatoarelor electronice de capacitate medie. Producţia maşinilor-unelte va trebui să sporească de 1,8—2 ori, urmărindu-se îm­bunătăţirea structurii prin realizarea de maşini şi agregate de înaltă tehnicitate, cu parametri tehnico-economici superiori şi gabarit redus, cu un grad ridicat de auto­matizare, inclusiv a celor cu comandă-pro­­gram. In acest scop, vor fi mărite capaci­tăţile la uzinele care dispun de experienţă şi de cadre calificate, se vor lua măsuri pentru extinderea cooperării cu ţările so­cialiste şi cu firme din alte ţări, astfel în­cât să fie asimilate în termen scurt noi ti­puri de maşini-unelte pentru nevoile in­terne şi pentru export. Producţia de utilaje tehnologice va tre­bui să asigure, în cea mai mare parte, ne­cesarul intern de agregate energetice de puteri mari, de instalaţii şi utilaje pentru industria materialelor de construcţii, indus­tria uşoară şi alimentară, industria minieră şi petrolieră. O sarcină deosebit de impor­tantă a industriei construcţiilor de maşini este asimilarea de utilaje şi instalaţii pentru realizarea programului nuclear naţional şi pentru dotarea noilor obiective din indus­tria chimică. Ministerele vor lua măsuri în vederea utilizării intensive a capacităţilor de pre­lucrări mecanice din unităţile proprii, pentru a-şi acoperi cea mai mare parte din necesarul de piese de schimb şi a realiza o serie de maşini şi utilaje specifice ramu­rii. Pentru a asigura nevoile de transport ale economiei, industria constructoare de maşini va trebui să sporească în conti­nuare şi să perfecţioneze producţia de material rulant, prin realizarea de loco­motive Diesel de viteze şi puteri sporite şi prin diversificarea producţiei de vagoane. In industria de autovehicule vor fi asimi­late în fabricaţie autocamioane de tonaj sporit şi autobuze de mare capacitate ac­ţionate cu motor Diesel, precum şi diferite tipuri de autovehicule specializate, se va încheia procesul de integrare a fabricaţiei de autoturisme în ţară. Profilarea în perspectivă a industriei constructoare de maşini va trebui să fie astfel realizată incît să asigure participa­rea intensă a acestei ramuri la înzestrarea tehnica a economiei naționale, specializa­rea în producţie și dezvoltarea cooperării cu ţările membre ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, precum și cu alte state. Ramura construcţiilor de maşini va tre­bui să-şi sporească din ce in ce mai mult participarea la exportul ţării, cu produse eficiente, de tehnicitate ridicată, în vederea realizării ritmurilor de dez­voltare a producţiei în cincinalul viitor, se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie ; în fiecare uni­tate trebuie să se ajungă la folosirea in­tensivă a spaţiilor de producţie, a maşini­lor şi utilajelor, a timpului de lucru, să se obţină parametri tehnici şi economici la nivelul capacităţilor similare din străină­tate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate şi dotate sectoarele de concepţie ale uzi­nelor constructoare de maşini în scopul modernizării şi perfecţionării continue a maşinilor şi utilajelor fabricate şi menţi­nerii acestora la un nivel tehnic competi­tiv pe pieţele externe. Activitatea de cer­cetare ştiinţifică se va realiza în strînsă legătură cu direcţiile de dezvoltare ale in­dustriei constructoare de maşini, electro­tehnicii, electronicii, mecanicii fine şi in­dustriei optice ; se va urmări îndeosebi e­­laborarea de echipamente de înalt nivel tehnic, care asigură valorificarea superi­oară a metalului, folosirea eficientă şi mo­dernizarea capacităţilor de producţie în industrie şi în alte ramuri ale economiei naţionale. Pentru ca sectoarele industriei cons­trucţiilor de maşini să fie dezvoltate în­tr-o concepţie de largă perspectivă, pe baza studierii multilaterale a cerinţelor pieţei interne şi externe, vor fi elaborate — o dată cu viitorul plan cincinal — programe speciale privind dezvoltarea e­­lectrotehnicii, electronicii, maşinilor-unel­­te, mecanicii fire şi industriei optice, u­­tilajelor tehnologice şi a utilajelor pen­tru construcţii. 9. Industria chimică trebuie să ocupe­ un ael principal în dezvoltarea economi­ei, ţinînd seama de materiile prime exis­tente în ţară, de cerinţele crescînde de produse chimice pentru consumul intern şi de posibilităţile de export pe care le creează. Producţia acestei ramuri va creş­te pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într­­un ritm mediu anual de 13—14 la su­tă, îndeosebi pe baza chimizării gazului metan, a produselor petroliere şi valori­ficării resurselor de sare. Producţia de îngrăşăminte chimice va ajunge în anul 1975 la 2 200—2 400 mii to­ne, urmărindu-se asigurarea pentru ne­voile agriculturii noastre a unui raport normal între îngrăşămintele cu azot şi cele cu fosfor; va trebui lărgită gama de produse pentru combaterea dăunătorilor şi va spori producţia de biostimulatori şi medicamente de uz veterinar. Va creşte producţia de fibre şi fire chimice, cu deosebire a celor sintetice. Producţia de mase plastice va fi orien­tată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri şi alte răşini sintetice; se va dezvolta în continuare fabricaţia de policlorură de vinil, polietilenă de înaltă presiune, poli­­stiren şi alte materiale pentru înlocuirea metalelor, lemnului şi a pielei, precum şi pentru satisfacerea nevoilor sporite de ambalaje ale economiei. In industria cau­ciucului sintetic, producţia va trebui să sporească în special pe seama însuşirii în fabricaţie a unor noi sortimente, cu ca­racteristici superioare, destinate să înlo­cuiască în proporţie însemnată consumul de cauciuc natural. Se va dezvolta fabricaţia de produse sodice pentru acoperirea consumului in­tern şi sporirea cantităţilor pentru ex­port, îndeosebi la sodă caustică. Paralel cu creşterea industriei chimi­ce de bază, este necesar să se dezvolte şi să se diversifice chimia fină şi de mic tonaj. Vor trebui analizate posibilităţile măririi producţiei de coloranţi prin coo­perare cu firme străine, pentru a asigu­ra, pe această cale, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Pro­ducţia de medicamente va fi orientată spre satisfacerea consumului intern ; vor fi examinate posibilităţile de cooperare cu firme străine pentru fabricaţia de me­dicamente cu desfacere certă pe pieţele externe. Vor fi luate măsuri pentru economi­sirea pe toate căile a materialului lem­nos de răşinoase, asigurîndu-se astfel dez­voltarea producţiei de celuloză şi semi­­celuloză la 650—680 mii tone în 1975. Producţia de hîrtie şi cartoane va creş­te cu 40—45 la sută, sporind mai rapid producţia de cartoane pentru ambalaje. Ţinînd seama de volumul mare de in­vestiţii ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temeinic costu­rile lucrărilor realizate pînă în prezent în vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură instalaţiile în aer li­ber, eliminînd exagerările în dimensiona­rea spaţiilor productive, a laboratoarelor uzinale şi a construcţiilor anexe nepro­ductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dezvoltarea industriei chimice va trebui să fie îmbunătăţită activitatea de cerce­tare şi proiectare. Se va urmări cu deo­sebire intensificarea cercetărilor privind elaborarea de noi produse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului şi lemnului, de fire şi fibre textile sintetice, de noi ca­talizatori, coloranţi, materiale anticorosi­­ve şi electroizolante ş.a. ; se vor ampli­fica cercetările privind prelucrarea com­plexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure proiectarea tehnologiei și a uti­lajelor specifice, precum și o îmbinare mai strînsă între activitatea de cerceta­re și cea de proiectare. 10. Industria materialelor de construc­ții va fi orientată în cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satis­facă cerințele crescînde determinate de programul amplu de investiţii productivă, de locuinţe şi obiective social-culturale, să asigure cererile populaţiei. Vor fi dez­voltate capacităţi speciale în vederea fa­bricării de produse pentru export­. Pro­­­ducţia de materiale de construcţii va tre­bui să crească într-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenţie diversificării sortimentelor, atît prin realizarea de materiale şi elemente noi,, de construcţii, printre care şi cele din materiale plastice, cit şi prin introdu­cerea în fabricaţie a unor noi tipuri de ciment, de materiale uşoare pentru zidă­rie şi de materiale izolatoare , va fi lăr­gită gama sortimentelor de prefabricare. In îndeplinirea acestor obiective, o con­tribuţie importantă trebuie să aducă cer­cetarea ştiinţifică proprie. Producţia de ciment va ajunge la 13— 14 milioane tone, iar cea de geamuri ia 65—70 milioane m.p. Va spori producţia de prefabricate din beton şi din alte ma­teriale, cu grad ridicat de finisare, des­tinate pentru construcţia noilor obiecti­ve industriale şi agrozootehnice, social­­culturale şi administrative, precum şi producţia de panouri mari pentru cons­trucţia de locuinţe, economisindu-se pe această cale importante cantităţi de ma­terial lemnos şi creîndu-se condiţii­­ fa­vorabile pentru extinderea industriali­zării construcţiilor ; în concordanţă cu programul de irigaţii, va fi dezvoltată fabricaţia de tuburi de presiune din az­bociment şi din beton precomprimat. Se va intensifica producţia de materiale i­­zolatoare şi ceramice, care să permită îmbunătăţirea lucrărilor de izolaţii şi de finisaj, precum şi producţia de materia­le refractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale uşoare, cu caracteristici ca­litative superioare pentru învelitori, şi el­­­abo­rării de soluţii constructive care să ducă la economisirea şi înlocuirea lem­nului la acoperişuri. Pentru dezvoltarea producţiei de ma­teriale de construcţii şi diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată — cuprinzînd sarcini pe mini­stere şi consilii populare judeţene — ca­re să ţină seama de nevoile în perspec­tivă ale economiei şi populaţiei, să asi­gure introducerea în fabricaţie şi con­sum a unor noi produse uşoare şi iefti­ne, precum şi înlocuirea materialelor lemnoase şi raţionalizarea consumului de metal. 11. Producţia în industria de exploatare şi prelucrare a lemnului va creşte pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorificarea superioară a resurselor. Vor fi luate mă­suri pentru sporirea ponderii lemnului prelucrat industrial în cantitatea totală de masă lemnoasă exploatată. Se va dez­volta, cu precădere, producţia de plăci aglomerate şi fibrolemnoase, va fi extinsă fabricaţia produselor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei. Producţia de mobilă va trebui diversi­ficată, acordîndu-se o atenţie deosebită tipurilor cu consum redus de lemn ; se vor introduce pe scară largă masele plas­tice şi metalul, îndeosebi în fabricaţia mobilierului pentru laboratoare, birouri, reţeaua comercială ş.a. Vor fi dezvoltate capacităţi de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigurate pieţe de desfacere în condiţii avantajoase. La dimensionarea producţiei de uşi-feres­­tre va trebui să se ţină seama de folosi­rea tîmplăriei metalice la construcţiile in­dustriale, clădirile administrative şi so­­cial-culturale. 12. Producţia industriei uşoare va creşte cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de ţesături, tricotaje, încăţăminte, intr-o gamă largă de sortimente şi de ca­litate superioară, corespunzător exigenţe­lor populaţiei. Va creşte în mod substan­ţial fabricaţia de articole de menaj din sticlă, porţelan, faianţă, precum şi de bu­nuri metalice de uz casnic. In scopul va­lorificării mai bune a resurselor de mate­rii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor artificale şi sin­tetice, precum şi a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităţilor în in­dustria uşoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea consumului ent­­tern. In cazul producţiei pentru export se va acorda o atenţie deosebită cerinţe­lor şi conjuncturii pieţei externe, asigu­rîndu-se în cît mai mare măsură acorduri şi contracte pe termen lung pentru vinza­­rea produselor şi importul de materii pri­me necesare. Noile capacităţi de produc­ţie din industria uşoară vor trebui dimen­sionate în aşa fel incit să asigure un sor­timent variat, o mai mare adaptabilitate la cerinţele pieţei, întreaga activitate a acestei ramuri va fi orientată în direcţia întăririi laturii calitative, îmbunătăţirii generale a rezultatelor economico-financi­­are. 13 Industria alimentari va trebui să prelucreze, într-o proporţie mai mare şi cu randamente sporite, resursele de ma­terii prime agricole. Producţia întreprin­derilor din această ramură va fi în 1973 cu 35-40 la sută mai mare decit în 1970, asigurîndu-se creşteri însemnate la carne, lapte şi derivatele acestor­ produse, la con­serve de fructe şi legume, ulei comestibil, bere şi altele. Concomitent, va spori şi fabricaţia de produse alimentare în în­treprinderile agricole de stat şi în coope­rativele agricole de producţie, prin pr©­ DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN II Dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1971 -1975 Potrivit obiectivelor şi sarcinilor de z­­i rai se va elabora proiectul planului .-cinci,­­voltării economiei naţionale în perspec- nal, care va fi supus spre dezbatere şi a­­tivă, se stabilesc următoarele directive inoptate Marii Adunări Naţionale in anul pentru perioada 1971—1975, pe baza caro- I 1970. Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1971—1975 % Anul 1975 faţă de 1970 Ritm mediu anual în perioada 1971—1975 Producţia globală industrială Producţia globală agricolă (media anuală pe peri-150—157 8,5—9,5­oada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat: 128—131 5,0—5,5 — în industrie 137—140 6,5—7,0 — în construcții-montaj 127—131 5,0—5,5 — în transporturi feroviare Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă 133—135 5,9—6,2 în industria de stat 6—7— Volumul comerţului exterior (pe perioada de 5 ani) investiţiile centralizate din fondurile statului (pe 140—145 perioada de 5 ani) — miliarde lei 420—435— Venitul naţional 145—150 7,7—8,5 Venitul naţional pe un locuitor Creşterea numărului de salariaţi în economia 137—142 6,5—7,3 naţională (mii persoane) 400—500 —­Fondul de salarii 130—135 5,4—6,2 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 5,4—6,2 Salariul real Veniturile reale ale ţărănimii provenite din produc-116—120 3,0—3,7 ţia agricolă 115—120 2,9—3,7

Next