România Liberă, august 1969 (Anul 27, nr. 7708-7734)

1969-08-01 / nr. 7708

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE într-o atmosferă însufleţită, printr-o activitate rodnică, specifică marilor evenimente din viaţa sa, întregul nostru popor îşi exprimă V A HOTARIREA FERMA DE A ÎNFĂPTUI MĂREŢUL PROGRAM ELABORAT PARTIDUL COMUNIST ROMÂN Repartizarea raţională a forţelor de producţie—condiţie hotărîtoare pentru DEzvum mmnk a Mii tari loan Ichim prim secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popula­r judeţean, preşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste D­e un sfert de veac Româ­nia a păşit pe calea socia­lismului victorios. Deşi re­lativ scurt, acest răstimp se ca­racterizează printr-un puternic dinamism al economiei naţiona­le, printr-un mers ascendent al întregii vieţi politice şi social­­culturale, care o situează prin­tre ţările avansate ale lumii. Succesele repurtate în această perioadă sunt rodul politicii în­ţelepte, marxist-leniniste, a partidului nostru de industria­lizare socialistă a ţării, care constituie pivotul progresului general al întregii societăţi. Aşa cum se arată în Tezele pentru Congresul al X-lea, partidul promovează înfăptuirea indus­trializării, într-o concepţie uni­tară şi de lungă perspectivă, pornind de la condiţiile concre­te ale­ ţării, de la experienţa acumulată pe plan naţional şi internaţional, avînd în vedere necesitatea valorificării mai­­efi­ciente a resurselor naturale, precum şi participarea mai ac­tivă a României la schimbul de valori mondial. In cadrul politicii de indus­trializare, de dezvoltare a ba­zei tehnice materiale a socialis­mului, un loc de seamă îl ocu­pă îmbunătăţirea, continuă a re­partizării teritoriale a forţelor de producţie, creşterea potenţia­lului econndmic al judeţelor mai puţin dezvoltate în vederea participării lor tot mai active la progresul general al ţării. Re­partizarea, raţională a forţelor de producţie­­pe întreg cuprinsul ţării constituie o trăsătură spe­cifică a bazei tehnice materiale a socialismului. Este cunoscut că în România anilor premergători celui de al doilea război mondial, forţele de producţie erau repartizate neraţional, determinînd rămîne­­rea în urmă a unor zone întregi, disproporţii în nivelul producti­vităţii muncii sociale între ju­deţe, în ocuparea forţei de muncă, în nivelul material şi cultural al populaţiei. In anul 3938 bunăoară, circa 70 la sută din producţia industrială a ţă­rii se realiza în numai 6 cen­tre, printre care Valea Praho­vei, oraşele Bucureşti, Braşov, Hunedoara. In acelaşi an, pro­(Continuare in pag. a 2-a) CLUJUL-ORAŞ LABORATOR Din activitatea cîtorva din valoroşii săi savanţi: Acad. Raluca Ripan, preşedintele filialei Cluj a Academiei,­­ directorul Institutului de chimie — Cluj Acad. Constantin Daicoviciu,­­ directorul Institutului de istorie şi arheologie Acad. Tiberiu Popoviciu, directorul Institutului de calcul Acad. prof. Ştefan Péterfi, prorector al Universităţii Babeş Bolyai, conducătorul sectorului de cercetări asupra evoluţiei şi dezvoltării plantelor Acad. Emil Pop, directorul Centrului de cercetări biologice Acad. Eugen Pora, conducătorul secţiei de fiziologie animală Prof. dr. docent Ion Baciu, prorectorul Institutului Medico-farmaceutic ROVINARI: A intrat în probe Exploatarea la zi Beterega A intrat în probe tehno­logice, cu o lună de zile mai devreme, exploatarea la zi Beterega, unitate care face parte din complexul de cariere al bazinului carbo­nifer Rovinari. Dotată cu utilaje şi instalaţii moder­ne, de mare capacitate, ex­ploatarea Beterega va avea o producţie anuală de 1,35 milioane tone lignit. Proce­sul de producţie, complet mecanizat şi automatizat, permite realizarea unei în­alte productivităţi a mun­cii. Unitatea de voinţă şi acţiune a tuturor fiitor României socialiste A­tunci cînd, la Arad, condu­cătorul partidului şi statu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vorbind la marea adunare populară spunea : „Am auzit strigîndu-se în limba română „Trăiască Partidul Comunist Român" — în limba maghiară „Éljen a Román Kommunista Párt“, — în limba germană „Es lebe die Rumänische Kommunistische Partei“ — dar toate au expri­mat acelaşi sentiment: dragos­tea faţă de partid, faţă de Co­mitetul Central, hotărîrea de a sta uniţi în jurul Comitetului Central, de a înfăptui politica sa“, clocotul unui entuziasm de netăgăduit atesta pe viu că în aceste cuvinte şi-au găsit ex­primare gîndurile cele mai in­time ale tuturor cetăţenilor pa­triei noastre, identitatea depli­nă a aspiraţiilor şi năzuinţelor tuturor oamenilor muncii, uni­tatea de monolit a întregului popor în jurul partidului, a se­cretarului său general, adeziu­nea profundă şi ferma hotărîre a tuturor trăitorilor de pe me­leagurile României, fără deose­bire de naţionalitate, de a ur­ma cu nestrămutată consecven­ţă cuvîntul partidului. Atunci cînd pe buzele tuturor cetăţenilor patriei, fie că sunt români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi, înfloresc deopotrivă, contopindu-se intr­­un singur tot urările cu semni­ficaţie de simbol: „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Să trăiască, cel mai iubit fiu al po­porului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“, înseamnă că momentul de culme ce carac­terizează istoria prezentului nostru şi-a ales, şi-a impus omul demn de numele său. Şi numele lui Nicolae Ceauşescu nu se poate rosti decit astfel: P.C.R. — Ceauşescu ! In acest fel se oglindeşte în conştiinţa partidului, a întregii naţiuni, în conştiinţa Româ­niei socialiste chipul bărbatului de stat care, cu o exemplară energie, îndrăzneală şi perseve­renţă şi-a închinat,din fragedă tinereţe, întreaga sa viaţă lup­tei revoluţionare, cauzei ferici­rii oamenilor muncii, triumfu­lui ideilor marxist-leniniste. In acest strălucit fiu al patriei, noi recunoaştem adevăratul etalon al conducătorului comunist, le­gat de popor de toate fibrele fiinţei sale. Acesta este sensul profund al vre­rii ţării, exprimată de ho­tărîrea tuturor fiilor României, fără deosebire de naţionalitate, hotărîrea de a propune celui de-al X-lea Congres realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al Partidului Comunist Român ! In aceste zile premergătoare marelui eveniment — ziua des­chiderii Congresului — de pe temelia izbînzilor noastre soci­aliste de pînă acum privim cu trainică încredere viitorul. Una din cele mai de seamă cuceriri ale orînduirii noastre socialiste, un rezultat major al muncii şi luptei Partidului Co­munist Român — partid care încarnează în practica sa vie spiritul internaţionalismului proletar — este rezolvarea deplină a problemei naţionale. Datorită acestei politici mar­xist-leniniste, în anii construc­ţiei socialiste raporturile dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare au fost aşezate pe noile temelii ale egalităţii totale şi reale, ale prieteniei şi frăţiei. Umanismul profund al ales­(Continuare in pag. a 3-a) Dezideriu Szilágyi Privire de ansamblu asupra zonei „23 August", cînd­va cartier mărginaș al Bucureștiului, astăzi un ade­vărat centru industrial flancînd blocurile moderne ale unui nou cartier. Fotó : AGERPRES TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului LUDWIG VAN MOOS Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu prilejul sărbătorii naţionale a Confederaţiei Elveţiene, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, adresez Excelenţei­ Voastre şi membrilor Consiliului Federal felicitări cordiale şi cele mai bune urări de pace şi prosperitate pentru poporul elveţian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului OLDRICH CERNIK Preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace PRAGA In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi al meu personal exprim profunde condoleanţe în legă­tură cu accidentul de cale ferată din regiunea Boemia Centrală şi vă rog să transmiteţi familiilor îndoliate compasiunea noastră. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România SALUTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEA­UŞESCU adresat celei de-a 15-a Conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România şi al meu personal, adresez un cordial salut participanţilor la cea de-a 15-a Conferinţă In­ternaţională împotriva bom­belor atomice şi cu hidro­gen. Exprimînd aspiraţiile arză­toare ale poporului japonez care a suferit ororile războiu­lui atomic, Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen (Gensuikyo) a a­­dus de-a lungul celor 15 ani de existenţă o contribuţie în­semnată la lupta popoarelor consacrată păcii şi securităţii internaţionale, împotriva pla­nurilor agresive ale cercu­rilor imperialiste reacţionare, pentru înfăptuirea dezarmării şi preîntîmpinarea unui război mondial. Participînd activ la lupta dusă de forţele antiimperia­­liste de pretutindeni pentru statornicirea unui climat de pace şi cooperare internaţio­nală, poporul român militează cu toată hotărîrea pentru înlă­turarea pericolului unui război termonuclear prin realizarea dezarmăriii atomice, lichida­rea stocurilor de arme r.u­ TOKYO — JAPONIA cleare existente, interzicerea folosirii şi producerii acestora în aşa fel îneît nici o aşezare omenească să nu mai cunoas­că tragedia de la Hiroshima şi Nagasaki. Folosesc acest prilej pentru a reafirma hotărîrea poporu­lui român de a acţiona în con­tinuare, cu toată energia, pentru victoria forţelor păcii, democraţiei şi progresului. Totodată urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dv. precum şi în activitatea vii­toare dedicată cauzei păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Al 20000000-lea locuitor al patriei noastre Evenimentul demografic a fost sărbătorit ieri dimineaţă la palatul Consiliului de Stat. Marius Daniel Stănciulescu a fost înscris în registrele stării civile ale României socialiste în dreptul cifrei de 20 000 000. Are ochii albaştri ca cerul de vară şi a sosit pe lume în a­­ceastă „vară de aur“ cînd gîn­durile noastre, ale tuturor, se îndreaptă spre cele două date memorabile­ ale istoriei : cel de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român şi cea de a 25-a aniversare a elibe­rării patriei. Marcînd hotarul celor 20 000 000 de locuitori ai ţării, Marius Daniel Stănciu­lescu a sosit la Palatul Consi­liului de Stat , gîngurind în scutece şi­ apoi a aţipit zîm­­bind sub razele reflectoarelor aparatului de filmat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit la Palatul Republicii, familia celui de-al 20 000 000-lea cetăţean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Pati­­lineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor organizaţii obşteşti. DUMITRU TABACU (Gontinuare in pag. a 5-a) . Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedinte­le Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din seminarul profesorilor a­­mericani pentru pace, aflaţi într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Pompiliu Macovei, pre­şedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîn­­tului, Miron Nicolescu, preşe­dintele Academiei şi Miron Constantinescu, adjunct al mi­nistrului învăţămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, între preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi prof. Je­rome Davis, conducătorul grupului de profesori ameri­cani, a avut loc o amplă con­vorbire. I A PRIMIT 1 GRUP DE PROFESORI DIN S.U.A. Declaraţiile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor pre­zenţi tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Aş dori, ca în numele Consiliului de Stat şi al po­porului român să salut gru­pul de profesori americani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoas­tră face parte din Seminarul pentru pace din Statele Uni­te ale Americii. Noi, româ­nii, apreciem în mod deosebit pe toţi cei care îşi consacră eforturile luptei pentru înţe­legere şi pace între popoare. Dumneavoastră cunoaşteţi că întotdeauna oamenii de şti­inţă şi cultură au dorit să trăiască în pace şi înţelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost par­tizanii colaborării, prieteniei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd popoarelor obţin succese mari în dezvoltarea forţelor de producţie, a ştiinţei şi cultu­rii, cînd omul a pătruns în Cosmos şi a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării între state, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare probleme care preocupă în­treaga omenire, care trebuie să-şi găsească rezolvarea. Vă pot spune — cred că ați putut constata aceasta in scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-ați (Continuare in pag. a 5-a) Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul Regatului Nepal Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază, un vizită protocolară de pre­zentare, pe ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Regatului Nepal în România, Bal Chandra Sharma. La întrevedere, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cor­dială, a participat Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului a­­facerilor externe.

Next