România Liberă, august 1969 (Anul 27, nr. 7708-7734)

1969-08-01 / nr. 7708

ORAŞ-LABORATOR P­e cartea sa de vizită, Clujul îşi subscrie numeroasele titluri dobîndite de-a lungul veacurilor. Oraş-istoric, centru de cultură, cetate universitară şi cetate a indus­triei socialiste — sunt tot atitea faţete sub care ni se înfăţişează această străveche aşezare în care au trudit şi au luptat lao­laltă pentru afirmare şi eliberare socială români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi. Fiii săi semnînd cu deopotrivă cinste în cronica izbînzilor poporului muncitor din acest ultim pătrar de veac. Clujul se afirmă ca unul dintre cele mai puternice centre, conectat pe toate circuitele la edifi­carea socialistă a patriei. Imaginea lui insă ar fi incompletă dacă n-am pătrunde în liniştea laboratoarelor şi în camerele de lucru ale oamenilor de ştiinţă clujeni care, însufleţiţi de marele program de înflorire a patriei elaborat de Partid, accelerează ritmurile prezentului prefigurând viitorul. Filiala din Cluj a Academiei împlineşte anul acesta 21 de ani de existenţă. Multe dintre lucrările de la cele 16 unităţi ale sale — institute, centre, secţii — îşi vădesc roadele în industrie, se afirmă cu strălucire în ştiinţa mondială. Şi aceasta pentru că — aşa cum­­ sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „oamenii de ştiinţă clujeni au înţeles încă mai demult că ştiinţa poate să-şi dovedească eficacitatea şi locul in societatea socialistă numai atunci cînd este pusă în servi­ciul progresului economico-social. In serviciul omului“. Ei „şi-au legat activitatea de întreprinderi, lucrează în strîns con­tact cu acestea şi de aceea au şi rezultate bune în munca lor­­. In imposibilitate de a realiza simultan un panoramic şi imagini de prim plan, reporterului nu-i rămîne decît să transcrie în cîteva secvenţe, crîmpeie din intensa activitate a oraşului-laborator, să consemneze, măcar parţial, realiză­rile şi proiectele a cîtorva dintre valoroşii săi savanţi. Beneficiar Un prim popas la Institutul de chimie, astăzi mărit cu un nou corp de clădire — pavilio­nul „C“ — cu laboratoare noi, modern utilate şi un fond do­cumentar în specialitate de 15 000 de volume. — In adunarea organizaţiei de partid şi în adunările gene­rale lucrătorii Institutului ca şi cei ai întregii filiale — spune acad. RALUCA RIPAN, pre­şedintele filialei Cluj a Acade­miei şi conducătorul Institutu­lui , au dezbătut documentele de partid pentru Congresul al X-lea, exprimindu-şi totala a­­deziune faţă de politica internă şi externă a partidului şi sta­tului nostru. Totodată, cu acest prilej, am trecut în revistă ac­tivitatea depusă pentru înfăp­tuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea. Şi putem afirma cu mîndrie că activita­tea ştiinţifică este actualmente orientată spre obiective mai bine conturate. Eficacitatea cercetării a crescut prin con­centrarea forţelor de lucru. S-a asigurat o îmbinare mai raţio­nală a cercetării fundamentale cu cea aplicativă. S-au intensi­ficat legăturile de colaborare între unităţile de cercetare şi întreprinderile productive. — Cum se realizează a- L ceastă legătură strînsă în-B tre laborator şi producţie ? ■. — Dintre cele 11 teme pe­­ care­ le avem pe semestrul doi al acestui an, patru se lu­crează în cadrul unor con­tracte cu industria. Valorifi­carea integrală a caolinului de Aghireş trece în producţie prin contractul încheiat cu fabricile de ceramică şi por­ţelan. Am reuşit să preparăm aur coloidal — procedeul este o invenţie a noastră şi , în­­cepînd din acest an, el se a­­plică la fabricile de la Turda, Mediaş şi Porţelanul­ Cluj. Albirea caolinului de Harghi­ta a fost realizată de un co­lectiv mixt de la Institutul nostru şi întreprinderea mi­nieră Cluj, iar procedeul este cerut la export. Se lucrează, de asemenea, la găsirea unor procedee de preparare a două medicamente care să înlocu­iască produsele similare din import. Contractele încheiate cu fabrica de medicamente Terapia­ Cluj și cu Institutul de cercetări farmaceutice Cluj se referă la aceste stu­dii. Obţinerea de acid fosfo­­ric concentrat interesează u­­zinele de îngrăşăminte chimi­ce, iar cu fabrica „Sinteza­ Oradea“ am semnat un con­tract pentru un insecticid fosfor organic, omologat... Da, lucrările chimiştilor clujeni se vădesc cu certă uti­litate în industrie, în agricul­tură, în medicină... Dar în a­­fară de temele înscrise în plan şi în angajamentele lua­te ca răspuns la chemarea sectorului 7 Bucureşti, comu­niştii ca şi toţi cercetătorii Institutului înţeleg să întîm­­­pine Congresul al X-lea cu angajamente noi, căutînd printr-un efort sporit să re­ducă cît mai mult termenele de finalizare a temelor pro­puse. Ei şi-au exprimat hotă­­rîrea de a lega şi mai strîns pe viitor activitatea de cerce­tare de cerinţele economiei, consacrîndu-şi energia şi ca­pacitatea creatoare realizării în condiţii optime a obiecti­velor stabilite de partid pen­tru progresul continuu al României socialiste. — Nu putem vorbi despre tematica aplicativă din pla­nul nostru de cercetare — spune acad. TIBERIU PO­­POVICIU, conducătorul In­stitutului de calcul din Cluj, — fără a încadra această tema­tică în complexul de preocu­pări care au animat timp de aproape un sfert de veac pe cercetătorii grupaţi în jurul acestui institut, spre o armo­nioasă îmbinare a cercetării teoretice cu cea aplicativă. Industria Mijloacele moderne de cal­cul, încă de la apariţia primei generaţii de calculatoare elec­tronice, au impus abordarea unei noi problematici în ma­tematică. Multe întrebări venite din domeniul agriculturii, din cel al industriei sau al medi­cinii au găsit răspuns la co­lectivul institutului, proiec­tant şi realizator al primei maşini electronice de calcul complet tranzistorizată — Dacicc-1. Astăzi, posibilităţile au crescut. Este suficient să amintim de Dacicc-200, care face parte din cea mai recen­tă generaţie a calculatoarelor electronice, cu caracteristici tehnice la nivelul exigenţelor tehnicii mondiale contempo­rane şi care reprezintă în mare parte rodul strădaniei lucrătorilor de aci. Iată şi de ce acad. Tiberiu Popoviciu, vorbind despre noua tematică ce se cristalizează astăzi, o nu­meşte „Teorie, tehnică şi prac­tică a calculului“.­­ Aceste trei aspecte ale cercetării privind calculul — spune domnia sa — sunt indi­solubil legate între ele şi a­­ceastă legătură a lor se inten­sifică pe măsură ce creşte vo­lumul de aplicaţii ale mate­maticii în economie, în indus­trie şi în diferite ramuri ale cercetării ştiinţifice. In ca­drul Institutului de calcul au fost rezolvate problemele pe care în ultimii ani le-au ridi­cat întreprinderile, fabricile, colectivele de fizicieni, econo­mişti, biologi sau medici care ni s-au adresat. Lucrătorii Institutului se străduiesc acum să rezolve unele probleme cerute de Şan­tierul Naval Galaţi: obţinerea reţelelor optime de debitare a profilelor liniare cu satisfa­cerea necesarului la Cargoul nr. 382. Spitalul clinic de adulţi nr. 2 din Cluj are a-i mulţumi Institutului pentru prelucra­rea matematică a unor date din domeniul biologiei. A fost memorat un volum de 2 000 de fișe cu cite 56 de în­trebări pe fișă. întreprinderea de produse refractare Aiud a cerut calcularea unor profile și a unui angrenaj important al presei Bucher de 1 200 de tone... — Care sunt problemele în perspectivă ? — Studiul mai multor pro­bleme aplicative. Să amintim dintre acestea, stabilirea pla­nului de producţie într-o sec­ţie principală de fabricaţie la uzina „Independenţa“ din Si­biu, astfel încît volumul pro­ducţiei să fie maxim, sau va­loarea producţiei să fie maxi­mă, ţinîndu-se seama de limi­tele capacităţilor de produc­ţie. Desigur sarcinile ce ne revin în urma înaltei apre­cieri care se acordă în acest moment,­in ţara noastră, ma­tematicii şi în special calcu­lului, ne impun o atenţie spo­rită faţă de extinderea utili­zării maşinilor moderne de calcul în conducerea diferite­lor sectoare ale economiei. In­stitutul de calcul are în pla­nul său nu numai tratarea matematică a unor probleme de optimizare şi probleme de proiectare propuse de diferite colective de specialişti, ci şi elaborarea unor aspecte ale teoriei matematice care va fi necesară în activitatea vii­toarelor centre de calcul. Pentru buna desfăşurare, a acestor cercetări va trebui să acordăm o mare atenţie creş­terii numărului de matemati­cieni, creşterii numărului de specialişti în teoria şi practica programării. Directorul Centrului de cer­cetări biologice, acad EMIL POP ne vorbeşte despre lu­crările realizate aici şi care au avut un larg ecou în ţară şi peste hotare. — Monumentala „Flora Re­publicii Socialiste România“, operă colectivă din care au apărut 11 din cele 13 volume pe care Ie cuprinde, cel de al 12-lea fiind complet redactat. La aceasta se adaugă o serie de valoroase lucrări: „Flora şi vegetaţia Munţilor Retezat“, „Enumerarea plantelor vas­culare din Cheia Turzii“ — semnate de acad. E.I. NYA­­RADY , un preţios „Dicţionar etnobotanic“ autor prof. ALEX. BORZA sau „Flora şi vegeta­ţia Văii Sebeşului“, întocmit tot de domnia sa. De aseme­nea, „Vegetaţia, ecologia şi potenţialul productiv pe ver­­sanţii din Podişul Transilva­niei“ de dr. I. ROSMARIŢA, ST. CSORCZ, şi Z. SPIRCHEZ, precum şi lucrările în fiziolo­gia animală ale prof. dr. do­cent V. PREDA. Completăm noi, ceea ce li­teratura mondială de specia­litate relevă în orice biblio­grafie studiile eminentului savant român Emil Pop des­pre „Mlaştinile de turbă“. Şi, în continuarea acestei preocu­pări, cercetarea originii mlaş­tinilor de turbă şi florei lor, publicată la Zürich. Solicit interlocutorului meu unele lămuriri: Cum se expli­că interesul deosebit pe care-1 prezintă această problemă ? — In zăcămintele de turbă se păstrează relicvele gla­ciare, mai ales ale plan­telor. Acest suport turbos are o grosime impresionan­tă. Merge în adîncime de la 1 metru pînă la 7,8 și chiar 9 m, păstrînd ca într-o arhi­vă sedimentul de polen şi spori din tot acest uriaş timp, de la glaciar pînă în zilele noastre. Cercetînd strat de strat această „arhivă“ vom afla cum a evoluat vegetaţia. Este un aport important la te­zaurul cunoaşterii. Dar apli­caţiile practice nu sînt deloc neglijabile. Exploatarea tur­bei e utilă pentru cultura unor legume şi flori. Praful de turbă este un aşternut ideal în grajduri. Fiind acid, asep­tic, apără vitele de febră af­­toasă. Şi nu numai că le apă­ră pe cele sănătoase, dar pe cele bolnave le poate vindeca. Şi, prin aceasta, veţi înţelege fără îndoială şi însemnătatea practică, imediată pe care o are. Şi, aşa cum ştiţi, flora, vegetaţia, istoria acestor mlaş­tini este interesantă şi pentru istoria pădurilor de la noi. La Centrul din Cluj a fost înfiin­ţat un sector de palinologie, ale cărui studii, şi experienţe, au fost solicitate în congresele de la Leningrad, Viena, Var­şovia, Utrecht etc. Acad. prof. ŞTEFAN PE­­TERFI îşi împarte timpul în­tre activitatea de stat şi obş­tească, activitatea universita­ră — este prorector al Uni­versităţii Babeş-Bolyai — şi cea de cercetare ştiinţifică. Savantul Peterfi a întreprins în cadrul Centrului de cerce­tări biologice, cercetări cu re­zultate ce au atras atenţia cercurilor ştiinţifice interna­ţionale. Este vorba de : — Complexele studii asupra algelor. Cultura intensivă a lor, de mare importanţă eco­nomică. Cu ajutorul unui apa­rat (care reprezintă o inova­ţie a domniei sale) se pot ur­mări care sunt factorii fizico­­chimici determinanţi pentru obţinerea unor culturi mai in­tense a unor alge unicelulare. S-au putut obţine astfel pro­ducţii de masă organică în proporţii impresionante, ceea ce a determinat trecerea aces­tei experimentări de laborator în faza pilot. Conducător al sectorului de cercetări asupra evoluţiei şi dezvoltării plantelor, lucrările de sub conducerea domniei sa­le privind rezistenţa plantei la ger şi secetă precum şi foto­­periodismul unor plante de cultură oferă botanicii aplica­te informaţii directe deosebit de utile. Cercetările teoretice de mare valoare ştiinţifică dau roade imediate în domeniul aplicativ. Prin studiile de geo­­ netică s-au obţinut noi soiuri de floarea soarelui, de in, de tomate... Prof. dr. docent V. GH. RADU şi colectivul pe care-l conduce în domeniul biologiei animale, a înscris o seamă de rezultate pri­vind sistematica şi ecolo­gia faunei din sol şi com­portamentul acesteia sub in­fluenţa îngrăşămintelor sau a insecticidelor. La sectorul de citologie experimentală, sub îndrumarea prof. dr. do­cent V. PREDA, s-au urmărit diferite probleme ca: in­fluenţa temperaturii neobişnuite de incubaţie asupra dezvoltării puiului de găină, morfologia procesului imunologic al pu­iului de găină în dezvoltare etc... — Nu putem privi — spune acad. EMIL POP — decit cu deplină bucurie mănunchiul bogat al instituţiilor academi­ce, universitare şi departa­mentale, unde se cultivă azi botanica în patria noastră. Este satisfacţia şi bucuria a­­vîntului dezlănţuit în toate domeniile culturii noastre na­ţionale în anii socialismului, în laboratoare, în cîmpuri ex­perimentale şi în staţiuni de cercetare este angajată o vas­tă tematică, în care se afirmă productiv filonul scump al tradiţiilor noastre ştiinţifice, dar care îmbrăţişează ferm probleme noi şi semnificative din larga arie a botanicii mo­derne. Şi datoria generaţiei tinere de botanişti este să pri­vească spre zările luminoase hotărîţi, încrezători şi cu de­plină satisfacţie şi recunoştin­ţă faţă de sprijinul moral şi material pe care îl simţim permanent din partea parti­dului şi statului nostru. mă introdusă, de altfel, în te­matică la solicitarea Ministe­rului Industriei Alimentare. Pe de altă parte, studiile, ex­perienţele întreprinse în pro­blema timus-ului sau ale fe­nomenului de inhibiţie atrag atenţia medicinii. Fiecare dintre aceste studii ne con­duce la o certă aplicare în practică­­ industrială sau, respectiv, medicală. Şi nici nu ar putea fi altfel, acad. Eugen Pora fiind un duşman fervent al cercetărilor sterile. lată de ce, atunci cînd dom­nia sa ne vorbeşte despre ti­mus, aflăm cît de importantă este această cunoaştere în prescrierea, dozarea sau com­binările necesare de medi­­caţii. — Activitatea noastră — spune, în continuare, acad. Eugen Pora — a celor ce ne ocupăm de ştiinţă trebuie să fie net îndreptată spre folo­sul economiei, către atingerea obiectivelor stabilite de par­tid pentru progresul continuu al patriei socialiste. Aceasta implică şi formarea tinerelor cadre de cercetători. E o pro­fesiune de militant. Grea. Dar, importantă. Nu se poate conce­pe comunism fără cultură. Şi îmi permit să citez cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „...Concepem edu­caţia comunistă, ca o asimilare a tot ceea ce a creat mai bun omenirea pînă acum în toate domeniile cunoaşterii. Numai însuşirea tuturor acestor cu­noştinţe poate să ducă la for­marea omului societăţii socia­liste şi comuniste, multilate­­ral-dezvoltat, cu o înaltă cul­tură, în stare să înţeleagă desfăşurarea evenimentelor şi să acţioneze in concordanţă cu cerinţele legilor dezvoltării societăţii". — Dacă profilaxia îmbol­năvirii intră în atribuţiile de cercetare ale secţiilor cli­nice, noi ne ocupăm cu func­ţiile organismului sănătos, îndeosebi cu problemele ce derivă din specificul muncii industriale — îmi explică prof. d­r. doc. ION BACIU, prorectorul Institutului Medi­­co-farmaceutic din Cluj, mem­bru al Academiei de ştiinţe medicale, şeful catedrei de fi­ziologie umană. In sectoarele mari ale industriei, munca fizică grea a fost înlocuită în ultimii ani cu instalaţii de mecanizare şi automatizare. Problema noastră principală este de a preciza relaţiile în­tre om şi maşină. Mai exact, de a adapta ritmul maşinii li­mitelor de funcţionare ale organismului uman, obiect al unei ştiinţe interdisciplinare noi, în plin avînt — ergono­mia. Prof. dr. I. Baciu îmi des­făşoară pe larg activitatea cercetătorilor: experienţe, teste, unele originale, româ­neşti (rezultatele remarcabile obţinute le-au adus şi un pre­miu I al Ministerului Invăţă­­mîntului în anul 1962/63), lu­crări menţionate în diferitele congrese internaţionale pen­tru medicina muncii. — De altfel, subliniază domnia sa, este absolut sigur că randamentul creşte prin măsurile de ergonomie. Este important de ştiut cum tră­ieşte omul în uzină — şi din­colo de uzină. Este important de ştiut care este poziţia sa de lucru, cum sunt amplasate organele maşinii pe care o manevrează, uneltele, instala­ţiile, ce îmbunătăţiri se pot aduce, ce culori irită, obosesc, care sunt cele mai bune ore de pauză, alimentaţia raţio­nală, sportul etc. Experienţa noastră a dovedit că se poa­te interveni eficient, fără mari cheltuieli şi cu rezultate demne de atenţie. De aceea ar fi necesar ca inginerii, tehnicienii să cunoască, în a­­vantajul producţiei, ceva şi despre „maşina umană“. Fără doar şi poate, înfiinţarea unor catedre de ergonomie la insti­tutele politehnice ar fi deose­bit de utilă. Nu pot să închei oricît de scurtă ar fi investigarea noas­tră în acest domeniu, fără să relev măcar două dintre cer­cetările de mare interes pen­tru medicină. Mă gîndesc la o lucrare a acad. AUREL MOGA in colaborare cu prof. I. HAGIU asupra sistemului fibrinolitic în patogenia ate­­rosclerozei cu rezultate în măsură să explice producerea accidentelor cerebrale şi co­ronariene. Şi la studiile în reglarea producerii de globule roşii ale sîngelui —i eritr­o­­poeza. Este poate suficient să amintim că bolile de circula­ţie (şocul, insuficienţa cardia­că), bolile „de singe“ (ane­miile), bolile respiratorii, care, toate generează deficitul transportului de oxigen şi sunt strîns legate de această problemă. Prof. dr. docent I. Baciu a ţinut să sublinieze : „ Cu clan constructiv şi măreţe realizări în toate do­meniile vieţii economice, so­ciale, ştiinţifice, culturale, po­porul nostru, condus de partid, străbate azi cea mai glorioasă epocă a istoriei sale. Cea mai de seamă reali­zare rămîne însă formarea conştiinţei omului nou, a ce­tăţeanului patriei socialiste, stăpîn pe avutul şi destinul său şi al poporului căruia îi aparţine, structurarea unui sentiment al demnităţii u­­mane şi naţionale pentru care datorăm vie şi unanimă recunoştinţă personal tovară­şului Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al C.C. al P.C.R. Ca reprezentant al u­­nei ştiinţe biologice în direc­tă legătură cu omul, împre­ună cu colaboratorii mei trăim un sentiment de legiti­mă mîndrie să participăm cu toată energia şi priceperea la traducerea în viaţă a măreţe­lor principii concretizate în documentele Congresului al X-lea al partidului. Economie şi medicină ! Legătura între aceste do­menii o aflăm la secţia de fi­ziologie animală de sub con­ducerea cunoscutului savant acad. EUGEN PORA. Pentru că o serie de rezultate se în­scriu cu un important aport pentru economia naţională. Mă refer la problemele adap­tării animalelor acvatice la medii cu diferite grade de sa­­linitate, la cele ce urmăresc diferitele stări de echilibru ale ionilor, sau la cele privind fi­ziologia stavridului, peşte cu o deosebită valoare economi­că. Şi tot în acest capitol se cuprinde studierea biologiei puietului de crap în primele stadii de dezvoltare, proble­ Pe şantierul istoriei Acad. CONSTANTIN DAI­COVICIU ne acordă cîteva clipe dintr-un timp dens de lucru.­­ Pregătim Expoziţia „Ro­manii în România“, ce se va deschide la Roma în octom­brie. Aceasta ne pretinde o muncă intensă atit de organi­zare a expoziţiei ca atare, dar şi de redactare în limba italiană a catalogului ştiinţi­fic şi a studiilor care o înso­ţesc. Aceeaşi expoziţie a fost în­tre 12 februarie şi 18 mai anul acesta la Köln. Succesul repurtat este bine cunoscut. Răsfoiesc catalogul, volum impresionant, 304 pagini, cu studii, planşe, planuri, hărţi, fotografii ale unor statui, ba­­zoreliefuri etc. de o frumu­seţe şi valoare istorică inesti­mabile... — în afară de aceasta — continuă domnia sa — pregă­tim diferite hărţi documen­tare, semnificative pentru or­ganizarea provinciei Dacia, pentru situaţia ei socială, mi­litară şi economică. Este pre­ocuparea noastră principală şi excepţională. Sunt ajutat în această muncă uriaşă de un colectiv de aici de la Cluj, condus de fiul meu, HA­DRIAN DAICOVICIU şi de un colectiv de la Comitetul de cultură şi artă. Este vorba de organizarea şi controlul şantierelor arheologice, între care, cu deosebire, cele de la cetăţile dacice, de la Orşova, de pe şantierele Hidrocentra­lei Porţile de Fier. Personal, am de gînd să fac o săpătură de control, de verificare în Ţara Birsei, la vestita cetate şi aşezare dacică şi romană Kumidava. In acelaşi timp pregătesc împreună cu fiul meu şi cu prof. KURT HO­RAT o istorie a Daciei ce se desfăşoară în timp de la co­muna primitivă pînă la for­marea poporului romăn — sec. IX, X e. n., lucrare care îmi este cerută în străinătate. Pentru marele public am dat la tipar o istorie a ţării noas­tre, lucrare scrisă de un co­lectiv mai mare sub îndru­marea şi redactarea mea, a prof. MIRON CONSTANTI­­NESCU şi a prof. ŞTEFAN PASCU, şi care, în traducere, va apare în Franţa. Dar timpul meu trebuie să-l or­ganizez astfel ca să am răgazul să finalizez o altă lucrare pe care o am în pregătire, asupra continuităţii poporului român, pe acest te­ritoriu şi care va răspunde, va combate cu dovezi de ne­zdruncinat, teoriile susţinute de unii „fabulişti“. Prin activitatea noastră, prin eforturile concentrate, prin pasiunea, dăruirea noas­tră, ne exprimăm adeziunea deplină, a mea şi imi permit să spun a intelectualităţii clujene, faţă de partid, faţă de Comitetul său Central şi hotărîrea de a ne concentra întreaga capacitate de muncă înfăptuirii politicii marxist­­leniniste a partidului. Anchetă realizată de CATINCA MU5CAN hr. ?Zos­c­hVin.1969 — pag. a 3-a „România libera" UNITATEA DE VOINŢA ŞI ACŢIUNE A TUTUROR FIILOR ROMÂNIEI SOCIALISTE (Urmare din pag. 11 tei politici, atît de mult legată de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, este continuarea or­ganică a tradiţiilor de solidari­tate, stimă reciprocă şi conlu­crare dintre masele muncitoare de diferite naţionalităţi din România. Cît de cuprinzătoare satis­facţie ar oferi realităţile zilelor noastre acelor proeminenţi gin­­ditori care, la fel ca Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu­, Geor­ge B­ariţiu, Bolyai Janos, Anton Kurz şi mulţi, mulţi alţii, cu secole în urmă militau cu atîta ardoare pentru frăţie şi solidaritate între o­manii­­muncii de diferite naţionalităţi ! In 1847, dezvăluind interdepen­denţa asupririi sociale şi naţi­onale, George Bariţiu pune în­trebarea: „de ce să ne amărîm zilele ?“. ..de ce n-am putea trăi asemenea copiilor aceleiaşi mame?". Cu un profund simţ al dreptăţii, Bolyai Janos con­damna pe cei sătui care pro­pagau vrajba naţională tocmai pentru a distrage atenţia celor flămînzi de la adevăratele cauze ale sărăciei lor. „Bunăoară — scria el — impedimentul princi­pal rezidă evident nu în faptul că slăninei îi spunem „szalonna“ sau „spek", respectiv „slănină“, ci în faptul că cel care are ne­voie de ea, să aibă parte de slănină, fără să frustreze pe ci­neva de ea“. In Republica Socialistă Ro­mânia, stat naţional unitar — în care alături de români (87,8 la sută din totalul populaţiei ţării) trăiesc, din timpuri stră­vechi şi populaţii de alte naţi­onalităţi : maghiari (8­4 la sută), germani (circa 2 la sută) precum şi sîrbi, ucrainieni ş.a. (1,8 la sută) — drepturile, egale ale tuturor cetăţenilor îşi gă­sesc concretizarea în primul rînd în posibilitatea de a bene­ficia în egală măsură de roa­dele construcţiei socialiste. Pe baza acestei construcţii, pe în­treaga suprafaţă a ţării se înal­ţă mari obiective industriale, se dezvolta activităţi economice, sunt create instituţii care ser­vesc la ridicarea materială a fiecărui colţ al ţării, care ser­vesc deopotrivă tuturor oame­nilor, bunăstării lor, indiferent de naţionalitate. Astfel, diferite zone ale ţării, altădată menţi­nute în înapoiere economică, printre care şi cele în care, ală­turi de populaţia română locu­iesc şi oameni ai muncii de alte naţionalităţi, cunosc un ritm accentuat de industrializare. Constituţia Republicii Socia­liste România, dînd glas reali­tăţilor economice, sociale şi po­litice ale ţării, consfinţeşte că puterea de stat este deţinută, în deplinătatea ei, de poporul for­mat din toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, care participă şi la organizarea şi la exercitarea acestei puteri, prin organele reprezentative alese de ei şi subordonate lor. Profund umanistă, Constituţia ţării noastre concretizează în dispoziţiile sale, grija pentru asigurarea libertăţii şi demni­tăţii omului, pentru afirmarea multilaterală a personalităţii sale, prevede egalitatea în drep­turi a tuturor cetăţenilor Ro­mâniei în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale, fără deose­bire de naţionalitate. Astfel, cetăţeni ai României din rîndul naţionalităţilor sunt prezenţi în organele şi aparatul de partid şi de stat. Şi sunt membri cu drepturi depline ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai organizaţiilor coo­peratiste şi uniunilor de crea­tori, participă în mod organizat, alături de români, la întreaga viaţă publică, la rezolvarea problemelor politice şi sociale. In cel mai înalt for al puterii de stat — Marea Adunare Na­ţională — activează 67 de depu­taţi din rîndurile naţionalităţi­lor conlocuitoare, iar în consi­liile populare judeţene, muni­cipale, orăşeneşti şi comunale numărul deputaţilor din rîndu­rile acestora se ridică la aproa­pe 16 000. Crearea consiliilor oameni­lor muncii de naţionalitate ma­ghiară, germană, sîrbă şi ucrai­neană a constituit un eveniment de profundă semnificaţie, care asigură o participare şi mai in­tensă a acestor naţionalităţi în rând cu întregul nostru popor sub conducerea partidului, la întreaga viaţă socială, politică, economică şi spirituală, contri­buind la întărirea continuă a unităţii întregului popor în lupta pentru socialism, pentru înflorirea materială şi spiritu­ală a patriei. Aceste consilii, în cadrul Frontului Unităţii Soci­aliste — cea mai pregnantă manifestare a unităţii poporului nostru — participă activ la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi internaţionale promo­vate de partidul şi statul nos­tru. In acelaşi timp, consiliile contribuie la munca politică educativă desfăşurată de orga­nizaţiile de partid şi obşteşti, în spiritul internaţionalismului socialist, al cultivării spiritului de abnegaţie pentru noua orîn­­duire, pentru patria comună, în vederea formării nobilelor tră­sături etice comuniste, precum şi combaterea tuturor concep­ţiilor şi manifestărilor retro­grade şi naţionaliste, pentru dezvoltarea continuă a conştiin­ţei socialiste. Astăzi în vatra strămoşească a României socialiste, cei 20 milioane de fii ai patriei, fără deosebire de naţionalitate, egale in drepturi, sub conducerea forţei conducătoare a întregului popor — Partidul Comunist Ro­mân — dau viaţă împreună mă­reţelor planuri de înflorire a patriei comune. În toate dome­niile — în viaţa politică şi so­cială, în industrie, în agricul­tură, în administraţia de stat, în cercetarea ştiinţifică, în creaţia artistică — îşi aduc con­tribuţia activă, alături de români şi fiii naţionalităţilor conlocuitoare. Aceasta este ex­presia concretă cea mai eloc­ventă a egalităţii în drepturi, instaurată în viaţa socială din patria noastră în anii socialis­mului, a unităţii şi coeziunii poporului nostru, a deplinei identităţi de ţeluri şi aspiraţii a tuturor oamenilor muncii, întreaga politică promovată de Partidul Comunist Român este îndreptată spre continua dezvoltare a potenţialului eco­nomic, în vederea creării condi­ţiilor pentru ca toţi cetăţenii României — indiferent dacă sunt români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi — să se poată bucură de toate avanta­jele culturii socialiste şi civili­zaţiei. Posibilitatea neîngrădită pe care o au naţionalităţile conlo­cuitoare de a folosi limba lor maternă în viaţa politică, cul­tură şi învăţămînt, garantată de Constituţia României socia­liste­, este asigurată de condiţii materiale tot mai favorabile create în acest scop. Astfel, pe lingă accesul liber la învăţămîntul de toate gra­dele, este asigurat învăţămîntul în limba maternă de la treptele elementare pînă la învăţămîn­­tul superior. Numai reţeaua şcolilor de cultură generală in limbile naţionalităţilor conlocu­itoare cuprinde un număr de 1 944 şcoli şi secţii, precum şi 1 200 grădiniţe de copii. Dintre acestea 1 480 şcoli şi secţii in limba maghiară,. 386 în limba germană, iar celelalte cu limbă de predare sîrbă, slovacă, u­­crainiană, cehă, bulgară, po­­loneză. Reţeaua acestor şcoli cuprinde 242 000 de elevi. Aproape 14 500 de educatori, în­văţători şi profesori sunt, o­­cupaţi în reţeaua învăţămîntu­­lui mediu cu limba de predare a naţionalităţilor, contribuind la dezvoltarea învăţămîntului şi a culturii generale. In anul 1968 s-au tipărit aproximativ 433 titluri de manuale şcolare în limbile maghiară, germană, sîrbă ş.a. în anul şcolar prece­dent, în şcolile noastre superi­oare au învăţat 5 694 studenţi de naţionalitate maghiară, 1 693 de naţionalitate germană, 1 384 tineri aparţinînd altor na­ţionalităţi. La Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj se pre­dau paralel în limbile română şi maghiară mai multe disci­pline de cultură generală şi de specialitate ; de asemenea, la conservatorul „Gheorghe Dima“ şi Institutul de artă plastică din Cluj, la Institutul Medico- Farmaceutic. Institutul de artă dramatică „Szentgyörgyi István* * şi Institutul superior pedagogic din Tg. Mureş, predarea unor discipline se face în limba ma­ghiară. La concursurile de ad­mitere în şcoli profesionale, licee de specialitate, precum şi în institutele superiore, candi­daţii au dreptul de a susţine probele de examinare în limba maternă la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă. In România, 12 instituţii ar­tistice ale naţionalităţilor con­locuitoare îşi desfăşoară activi­tatea rodnică cultural-educativ­­estetică. Munca acestor institu­ţii este completată de un număr mare de formaţii artistice de amatori, care în lumina ideilor călăuzitoare ale construcţiei socialiste, aduc un aport valoros la opera de educare a popu­laţiei, la cultivarea folclorului şi tradiţiilor culturale ale cetăţe­nilor, contribuind la îmbogăţi­rea tezaurului cultural-artistic al României socialiste. Un număr de 41 de ziare şi reviste, într-un tiraj de aproa­pe 700 000 de exemplare la o apariţie, se adresează naţiona­lităţilor conlocuitoare în limba maternă. Cu prilejul reorgani­zării administrativ-teritoriale a ţării, viaţa politică şi culturală a unor judeţe, unde alături de români trăiesc şi cetăţeni de altă naţionalitate, s-a îmbogă­ţit cu noi organe de presă şi în limba maghiară şi germană. Se tipăresc anual aproape 3 mili­oane şi jumătate de cărţi şi broşuri în limbile naţionalităţi­lor conlocuitoare, oferind citi­torilor valoroase lucrări poli­tice, ştiinţifice şi literare. Iată doar cîteva fapte dintre cele multe care atestă că acti­vitatea artistică şi literară, creaţia ştiinţifică nicicînd nu au avut o asemenea amploare în rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, ca astăzi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, deţinător al încrederii depline, a stimei şi dragostei întregului popor, prin glasul căruia fiecare fiu al patriei — român, maghiar, german, sirb şi de alte naţionalităţi — îşi ex­primă propriul său gînd, sinte­tizat atît de pregnant : „Munca în comun pentru înflorirea pa­triei, egalitatea condiţiilor eco­nomice şi social-culturale de viaţă, identitatea ţelurilor şi intereselor, conştiinţa faptului că de progresul prezent şi viitor al României socialiste este le­gat indisolubil destinul fiecărui cetăţean, indiferent de naţiona­litate, stimulează şi întăresc tot mai mult frăţia şi unitatea din­tre poporul român şi naţionali­tăţile conlocuitoare. In cuget cu aceste gînduri şi simţiri întîmpină toţi cetăţenii patriei, egali în drepturi şi po­sibilităţi de afirmare şi promo­vare în toate domeniile vieţii, ziua istorică a celui de-al X-lea Congres care va trasa calea noastră pentru o nouă etapă de înflorire multilaterală a ţării suverane şi independente, ex­­primînd suprema sinteză a uni­tăţii de voinţă şi acţiune a tu­turor fiilor României socialiste fără deosebire de naţionalitate, contopindu-ne energiile creatoa­re într-un m­ic, într-un nestă­vilit șuvoi.

Next