România Liberă, august 1969 (Anul 27, nr. 7708-7734)
1969-08-01 / nr. 7708
ORAŞ-LABORATOR Pe cartea sa de vizită, Clujul îşi subscrie numeroasele titluri dobîndite de-a lungul veacurilor. Oraş-istoric, centru de cultură, cetate universitară şi cetate a industriei socialiste — sunt tot atitea faţete sub care ni se înfăţişează această străveche aşezare în care au trudit şi au luptat laolaltă pentru afirmare şi eliberare socială români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi. Fiii săi semnînd cu deopotrivă cinste în cronica izbînzilor poporului muncitor din acest ultim pătrar de veac. Clujul se afirmă ca unul dintre cele mai puternice centre, conectat pe toate circuitele la edificarea socialistă a patriei. Imaginea lui insă ar fi incompletă dacă n-am pătrunde în liniştea laboratoarelor şi în camerele de lucru ale oamenilor de ştiinţă clujeni care, însufleţiţi de marele program de înflorire a patriei elaborat de Partid, accelerează ritmurile prezentului prefigurând viitorul. Filiala din Cluj a Academiei împlineşte anul acesta 21 de ani de existenţă. Multe dintre lucrările de la cele 16 unităţi ale sale — institute, centre, secţii — îşi vădesc roadele în industrie, se afirmă cu strălucire în ştiinţa mondială. Şi aceasta pentru că — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „oamenii de ştiinţă clujeni au înţeles încă mai demult că ştiinţa poate să-şi dovedească eficacitatea şi locul in societatea socialistă numai atunci cînd este pusă în serviciul progresului economico-social. In serviciul omului“. Ei „şi-au legat activitatea de întreprinderi, lucrează în strîns contact cu acestea şi de aceea au şi rezultate bune în munca lor. In imposibilitate de a realiza simultan un panoramic şi imagini de prim plan, reporterului nu-i rămîne decît să transcrie în cîteva secvenţe, crîmpeie din intensa activitate a oraşului-laborator, să consemneze, măcar parţial, realizările şi proiectele a cîtorva dintre valoroşii săi savanţi. Beneficiar Un prim popas la Institutul de chimie, astăzi mărit cu un nou corp de clădire — pavilionul „C“ — cu laboratoare noi, modern utilate şi un fond documentar în specialitate de 15 000 de volume. — In adunarea organizaţiei de partid şi în adunările generale lucrătorii Institutului ca şi cei ai întregii filiale — spune acad. RALUCA RIPAN, preşedintele filialei Cluj a Academiei şi conducătorul Institutului , au dezbătut documentele de partid pentru Congresul al X-lea, exprimindu-şi totala adeziune faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Totodată, cu acest prilej, am trecut în revistă activitatea depusă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea. Şi putem afirma cu mîndrie că activitatea ştiinţifică este actualmente orientată spre obiective mai bine conturate. Eficacitatea cercetării a crescut prin concentrarea forţelor de lucru. S-a asigurat o îmbinare mai raţională a cercetării fundamentale cu cea aplicativă. S-au intensificat legăturile de colaborare între unităţile de cercetare şi întreprinderile productive. — Cum se realizează a- L ceastă legătură strînsă în-B tre laborator şi producţie ? ■. — Dintre cele 11 teme pe care le avem pe semestrul doi al acestui an, patru se lucrează în cadrul unor contracte cu industria. Valorificarea integrală a caolinului de Aghireş trece în producţie prin contractul încheiat cu fabricile de ceramică şi porţelan. Am reuşit să preparăm aur coloidal — procedeul este o invenţie a noastră şi , începînd din acest an, el se aplică la fabricile de la Turda, Mediaş şi Porţelanul Cluj. Albirea caolinului de Harghita a fost realizată de un colectiv mixt de la Institutul nostru şi întreprinderea minieră Cluj, iar procedeul este cerut la export. Se lucrează, de asemenea, la găsirea unor procedee de preparare a două medicamente care să înlocuiască produsele similare din import. Contractele încheiate cu fabrica de medicamente Terapia Cluj și cu Institutul de cercetări farmaceutice Cluj se referă la aceste studii. Obţinerea de acid fosforic concentrat interesează uzinele de îngrăşăminte chimice, iar cu fabrica „Sinteza Oradea“ am semnat un contract pentru un insecticid fosfor organic, omologat... Da, lucrările chimiştilor clujeni se vădesc cu certă utilitate în industrie, în agricultură, în medicină... Dar în afară de temele înscrise în plan şi în angajamentele luate ca răspuns la chemarea sectorului 7 Bucureşti, comuniştii ca şi toţi cercetătorii Institutului înţeleg să întîmpine Congresul al X-lea cu angajamente noi, căutînd printr-un efort sporit să reducă cît mai mult termenele de finalizare a temelor propuse. Ei şi-au exprimat hotărîrea de a lega şi mai strîns pe viitor activitatea de cercetare de cerinţele economiei, consacrîndu-şi energia şi capacitatea creatoare realizării în condiţii optime a obiectivelor stabilite de partid pentru progresul continuu al României socialiste. — Nu putem vorbi despre tematica aplicativă din planul nostru de cercetare — spune acad. TIBERIU POPOVICIU, conducătorul Institutului de calcul din Cluj, — fără a încadra această tematică în complexul de preocupări care au animat timp de aproape un sfert de veac pe cercetătorii grupaţi în jurul acestui institut, spre o armonioasă îmbinare a cercetării teoretice cu cea aplicativă. Industria Mijloacele moderne de calcul, încă de la apariţia primei generaţii de calculatoare electronice, au impus abordarea unei noi problematici în matematică. Multe întrebări venite din domeniul agriculturii, din cel al industriei sau al medicinii au găsit răspuns la colectivul institutului, proiectant şi realizator al primei maşini electronice de calcul complet tranzistorizată — Dacicc-1. Astăzi, posibilităţile au crescut. Este suficient să amintim de Dacicc-200, care face parte din cea mai recentă generaţie a calculatoarelor electronice, cu caracteristici tehnice la nivelul exigenţelor tehnicii mondiale contemporane şi care reprezintă în mare parte rodul strădaniei lucrătorilor de aci. Iată şi de ce acad. Tiberiu Popoviciu, vorbind despre noua tematică ce se cristalizează astăzi, o numeşte „Teorie, tehnică şi practică a calculului“. Aceste trei aspecte ale cercetării privind calculul — spune domnia sa — sunt indisolubil legate între ele şi această legătură a lor se intensifică pe măsură ce creşte volumul de aplicaţii ale matematicii în economie, în industrie şi în diferite ramuri ale cercetării ştiinţifice. In cadrul Institutului de calcul au fost rezolvate problemele pe care în ultimii ani le-au ridicat întreprinderile, fabricile, colectivele de fizicieni, economişti, biologi sau medici care ni s-au adresat. Lucrătorii Institutului se străduiesc acum să rezolve unele probleme cerute de Şantierul Naval Galaţi: obţinerea reţelelor optime de debitare a profilelor liniare cu satisfacerea necesarului la Cargoul nr. 382. Spitalul clinic de adulţi nr. 2 din Cluj are a-i mulţumi Institutului pentru prelucrarea matematică a unor date din domeniul biologiei. A fost memorat un volum de 2 000 de fișe cu cite 56 de întrebări pe fișă. întreprinderea de produse refractare Aiud a cerut calcularea unor profile și a unui angrenaj important al presei Bucher de 1 200 de tone... — Care sunt problemele în perspectivă ? — Studiul mai multor probleme aplicative. Să amintim dintre acestea, stabilirea planului de producţie într-o secţie principală de fabricaţie la uzina „Independenţa“ din Sibiu, astfel încît volumul producţiei să fie maxim, sau valoarea producţiei să fie maximă, ţinîndu-se seama de limitele capacităţilor de producţie. Desigur sarcinile ce ne revin în urma înaltei aprecieri care se acordă în acest moment,in ţara noastră, matematicii şi în special calculului, ne impun o atenţie sporită faţă de extinderea utilizării maşinilor moderne de calcul în conducerea diferitelor sectoare ale economiei. Institutul de calcul are în planul său nu numai tratarea matematică a unor probleme de optimizare şi probleme de proiectare propuse de diferite colective de specialişti, ci şi elaborarea unor aspecte ale teoriei matematice care va fi necesară în activitatea viitoarelor centre de calcul. Pentru buna desfăşurare, a acestor cercetări va trebui să acordăm o mare atenţie creşterii numărului de matematicieni, creşterii numărului de specialişti în teoria şi practica programării. Directorul Centrului de cercetări biologice, acad EMIL POP ne vorbeşte despre lucrările realizate aici şi care au avut un larg ecou în ţară şi peste hotare. — Monumentala „Flora Republicii Socialiste România“, operă colectivă din care au apărut 11 din cele 13 volume pe care Ie cuprinde, cel de al 12-lea fiind complet redactat. La aceasta se adaugă o serie de valoroase lucrări: „Flora şi vegetaţia Munţilor Retezat“, „Enumerarea plantelor vasculare din Cheia Turzii“ — semnate de acad. E.I. NYARADY , un preţios „Dicţionar etnobotanic“ autor prof. ALEX. BORZA sau „Flora şi vegetaţia Văii Sebeşului“, întocmit tot de domnia sa. De asemenea, „Vegetaţia, ecologia şi potenţialul productiv pe versanţii din Podişul Transilvaniei“ de dr. I. ROSMARIŢA, ST. CSORCZ, şi Z. SPIRCHEZ, precum şi lucrările în fiziologia animală ale prof. dr. docent V. PREDA. Completăm noi, ceea ce literatura mondială de specialitate relevă în orice bibliografie studiile eminentului savant român Emil Pop despre „Mlaştinile de turbă“. Şi, în continuarea acestei preocupări, cercetarea originii mlaştinilor de turbă şi florei lor, publicată la Zürich. Solicit interlocutorului meu unele lămuriri: Cum se explică interesul deosebit pe care-1 prezintă această problemă ? — In zăcămintele de turbă se păstrează relicvele glaciare, mai ales ale plantelor. Acest suport turbos are o grosime impresionantă. Merge în adîncime de la 1 metru pînă la 7,8 și chiar 9 m, păstrînd ca într-o arhivă sedimentul de polen şi spori din tot acest uriaş timp, de la glaciar pînă în zilele noastre. Cercetînd strat de strat această „arhivă“ vom afla cum a evoluat vegetaţia. Este un aport important la tezaurul cunoaşterii. Dar aplicaţiile practice nu sînt deloc neglijabile. Exploatarea turbei e utilă pentru cultura unor legume şi flori. Praful de turbă este un aşternut ideal în grajduri. Fiind acid, aseptic, apără vitele de febră aftoasă. Şi nu numai că le apără pe cele sănătoase, dar pe cele bolnave le poate vindeca. Şi, prin aceasta, veţi înţelege fără îndoială şi însemnătatea practică, imediată pe care o are. Şi, aşa cum ştiţi, flora, vegetaţia, istoria acestor mlaştini este interesantă şi pentru istoria pădurilor de la noi. La Centrul din Cluj a fost înfiinţat un sector de palinologie, ale cărui studii, şi experienţe, au fost solicitate în congresele de la Leningrad, Viena, Varşovia, Utrecht etc. Acad. prof. ŞTEFAN PETERFI îşi împarte timpul între activitatea de stat şi obştească, activitatea universitară — este prorector al Universităţii Babeş-Bolyai — şi cea de cercetare ştiinţifică. Savantul Peterfi a întreprins în cadrul Centrului de cercetări biologice, cercetări cu rezultate ce au atras atenţia cercurilor ştiinţifice internaţionale. Este vorba de : — Complexele studii asupra algelor. Cultura intensivă a lor, de mare importanţă economică. Cu ajutorul unui aparat (care reprezintă o inovaţie a domniei sale) se pot urmări care sunt factorii fizicochimici determinanţi pentru obţinerea unor culturi mai intense a unor alge unicelulare. S-au putut obţine astfel producţii de masă organică în proporţii impresionante, ceea ce a determinat trecerea acestei experimentări de laborator în faza pilot. Conducător al sectorului de cercetări asupra evoluţiei şi dezvoltării plantelor, lucrările de sub conducerea domniei sale privind rezistenţa plantei la ger şi secetă precum şi fotoperiodismul unor plante de cultură oferă botanicii aplicate informaţii directe deosebit de utile. Cercetările teoretice de mare valoare ştiinţifică dau roade imediate în domeniul aplicativ. Prin studiile de geo netică s-au obţinut noi soiuri de floarea soarelui, de in, de tomate... Prof. dr. docent V. GH. RADU şi colectivul pe care-l conduce în domeniul biologiei animale, a înscris o seamă de rezultate privind sistematica şi ecologia faunei din sol şi comportamentul acesteia sub influenţa îngrăşămintelor sau a insecticidelor. La sectorul de citologie experimentală, sub îndrumarea prof. dr. docent V. PREDA, s-au urmărit diferite probleme ca: influenţa temperaturii neobişnuite de incubaţie asupra dezvoltării puiului de găină, morfologia procesului imunologic al puiului de găină în dezvoltare etc... — Nu putem privi — spune acad. EMIL POP — decit cu deplină bucurie mănunchiul bogat al instituţiilor academice, universitare şi departamentale, unde se cultivă azi botanica în patria noastră. Este satisfacţia şi bucuria avîntului dezlănţuit în toate domeniile culturii noastre naţionale în anii socialismului, în laboratoare, în cîmpuri experimentale şi în staţiuni de cercetare este angajată o vastă tematică, în care se afirmă productiv filonul scump al tradiţiilor noastre ştiinţifice, dar care îmbrăţişează ferm probleme noi şi semnificative din larga arie a botanicii moderne. Şi datoria generaţiei tinere de botanişti este să privească spre zările luminoase hotărîţi, încrezători şi cu deplină satisfacţie şi recunoştinţă faţă de sprijinul moral şi material pe care îl simţim permanent din partea partidului şi statului nostru. mă introdusă, de altfel, în tematică la solicitarea Ministerului Industriei Alimentare. Pe de altă parte, studiile, experienţele întreprinse în problema timus-ului sau ale fenomenului de inhibiţie atrag atenţia medicinii. Fiecare dintre aceste studii ne conduce la o certă aplicare în practică industrială sau, respectiv, medicală. Şi nici nu ar putea fi altfel, acad. Eugen Pora fiind un duşman fervent al cercetărilor sterile. lată de ce, atunci cînd domnia sa ne vorbeşte despre timus, aflăm cît de importantă este această cunoaştere în prescrierea, dozarea sau combinările necesare de medicaţii. — Activitatea noastră — spune, în continuare, acad. Eugen Pora — a celor ce ne ocupăm de ştiinţă trebuie să fie net îndreptată spre folosul economiei, către atingerea obiectivelor stabilite de partid pentru progresul continuu al patriei socialiste. Aceasta implică şi formarea tinerelor cadre de cercetători. E o profesiune de militant. Grea. Dar, importantă. Nu se poate concepe comunism fără cultură. Şi îmi permit să citez cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „...Concepem educaţia comunistă, ca o asimilare a tot ceea ce a creat mai bun omenirea pînă acum în toate domeniile cunoaşterii. Numai însuşirea tuturor acestor cunoştinţe poate să ducă la formarea omului societăţii socialiste şi comuniste, multilateral-dezvoltat, cu o înaltă cultură, în stare să înţeleagă desfăşurarea evenimentelor şi să acţioneze in concordanţă cu cerinţele legilor dezvoltării societăţii". — Dacă profilaxia îmbolnăvirii intră în atribuţiile de cercetare ale secţiilor clinice, noi ne ocupăm cu funcţiile organismului sănătos, îndeosebi cu problemele ce derivă din specificul muncii industriale — îmi explică prof. dr. doc. ION BACIU, prorectorul Institutului Medico-farmaceutic din Cluj, membru al Academiei de ştiinţe medicale, şeful catedrei de fiziologie umană. In sectoarele mari ale industriei, munca fizică grea a fost înlocuită în ultimii ani cu instalaţii de mecanizare şi automatizare. Problema noastră principală este de a preciza relaţiile între om şi maşină. Mai exact, de a adapta ritmul maşinii limitelor de funcţionare ale organismului uman, obiect al unei ştiinţe interdisciplinare noi, în plin avînt — ergonomia. Prof. dr. I. Baciu îmi desfăşoară pe larg activitatea cercetătorilor: experienţe, teste, unele originale, româneşti (rezultatele remarcabile obţinute le-au adus şi un premiu I al Ministerului Invăţămîntului în anul 1962/63), lucrări menţionate în diferitele congrese internaţionale pentru medicina muncii. — De altfel, subliniază domnia sa, este absolut sigur că randamentul creşte prin măsurile de ergonomie. Este important de ştiut cum trăieşte omul în uzină — şi dincolo de uzină. Este important de ştiut care este poziţia sa de lucru, cum sunt amplasate organele maşinii pe care o manevrează, uneltele, instalaţiile, ce îmbunătăţiri se pot aduce, ce culori irită, obosesc, care sunt cele mai bune ore de pauză, alimentaţia raţională, sportul etc. Experienţa noastră a dovedit că se poate interveni eficient, fără mari cheltuieli şi cu rezultate demne de atenţie. De aceea ar fi necesar ca inginerii, tehnicienii să cunoască, în avantajul producţiei, ceva şi despre „maşina umană“. Fără doar şi poate, înfiinţarea unor catedre de ergonomie la institutele politehnice ar fi deosebit de utilă. Nu pot să închei oricît de scurtă ar fi investigarea noastră în acest domeniu, fără să relev măcar două dintre cercetările de mare interes pentru medicină. Mă gîndesc la o lucrare a acad. AUREL MOGA in colaborare cu prof. I. HAGIU asupra sistemului fibrinolitic în patogenia aterosclerozei cu rezultate în măsură să explice producerea accidentelor cerebrale şi coronariene. Şi la studiile în reglarea producerii de globule roşii ale sîngelui —i eritropoeza. Este poate suficient să amintim că bolile de circulaţie (şocul, insuficienţa cardiacă), bolile „de singe“ (anemiile), bolile respiratorii, care, toate generează deficitul transportului de oxigen şi sunt strîns legate de această problemă. Prof. dr. docent I. Baciu a ţinut să sublinieze : „ Cu clan constructiv şi măreţe realizări în toate domeniile vieţii economice, sociale, ştiinţifice, culturale, poporul nostru, condus de partid, străbate azi cea mai glorioasă epocă a istoriei sale. Cea mai de seamă realizare rămîne însă formarea conştiinţei omului nou, a cetăţeanului patriei socialiste, stăpîn pe avutul şi destinul său şi al poporului căruia îi aparţine, structurarea unui sentiment al demnităţii umane şi naţionale pentru care datorăm vie şi unanimă recunoştinţă personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R. Ca reprezentant al unei ştiinţe biologice în directă legătură cu omul, împreună cu colaboratorii mei trăim un sentiment de legitimă mîndrie să participăm cu toată energia şi priceperea la traducerea în viaţă a măreţelor principii concretizate în documentele Congresului al X-lea al partidului. Economie şi medicină ! Legătura între aceste domenii o aflăm la secţia de fiziologie animală de sub conducerea cunoscutului savant acad. EUGEN PORA. Pentru că o serie de rezultate se înscriu cu un important aport pentru economia naţională. Mă refer la problemele adaptării animalelor acvatice la medii cu diferite grade de salinitate, la cele ce urmăresc diferitele stări de echilibru ale ionilor, sau la cele privind fiziologia stavridului, peşte cu o deosebită valoare economică. Şi tot în acest capitol se cuprinde studierea biologiei puietului de crap în primele stadii de dezvoltare, proble Pe şantierul istoriei Acad. CONSTANTIN DAICOVICIU ne acordă cîteva clipe dintr-un timp dens de lucru. Pregătim Expoziţia „Romanii în România“, ce se va deschide la Roma în octombrie. Aceasta ne pretinde o muncă intensă atit de organizare a expoziţiei ca atare, dar şi de redactare în limba italiană a catalogului ştiinţific şi a studiilor care o însoţesc. Aceeaşi expoziţie a fost între 12 februarie şi 18 mai anul acesta la Köln. Succesul repurtat este bine cunoscut. Răsfoiesc catalogul, volum impresionant, 304 pagini, cu studii, planşe, planuri, hărţi, fotografii ale unor statui, bazoreliefuri etc. de o frumuseţe şi valoare istorică inestimabile... — în afară de aceasta — continuă domnia sa — pregătim diferite hărţi documentare, semnificative pentru organizarea provinciei Dacia, pentru situaţia ei socială, militară şi economică. Este preocuparea noastră principală şi excepţională. Sunt ajutat în această muncă uriaşă de un colectiv de aici de la Cluj, condus de fiul meu, HADRIAN DAICOVICIU şi de un colectiv de la Comitetul de cultură şi artă. Este vorba de organizarea şi controlul şantierelor arheologice, între care, cu deosebire, cele de la cetăţile dacice, de la Orşova, de pe şantierele Hidrocentralei Porţile de Fier. Personal, am de gînd să fac o săpătură de control, de verificare în Ţara Birsei, la vestita cetate şi aşezare dacică şi romană Kumidava. In acelaşi timp pregătesc împreună cu fiul meu şi cu prof. KURT HORAT o istorie a Daciei ce se desfăşoară în timp de la comuna primitivă pînă la formarea poporului romăn — sec. IX, X e. n., lucrare care îmi este cerută în străinătate. Pentru marele public am dat la tipar o istorie a ţării noastre, lucrare scrisă de un colectiv mai mare sub îndrumarea şi redactarea mea, a prof. MIRON CONSTANTINESCU şi a prof. ŞTEFAN PASCU, şi care, în traducere, va apare în Franţa. Dar timpul meu trebuie să-l organizez astfel ca să am răgazul să finalizez o altă lucrare pe care o am în pregătire, asupra continuităţii poporului român, pe acest teritoriu şi care va răspunde, va combate cu dovezi de nezdruncinat, teoriile susţinute de unii „fabulişti“. Prin activitatea noastră, prin eforturile concentrate, prin pasiunea, dăruirea noastră, ne exprimăm adeziunea deplină, a mea şi imi permit să spun a intelectualităţii clujene, faţă de partid, faţă de Comitetul său Central şi hotărîrea de a ne concentra întreaga capacitate de muncă înfăptuirii politicii marxistleniniste a partidului. Anchetă realizată de CATINCA MU5CAN hr. ?ZoschVin.1969 — pag. a 3-a „România libera" UNITATEA DE VOINŢA ŞI ACŢIUNE A TUTUROR FIILOR ROMÂNIEI SOCIALISTE (Urmare din pag. 11 tei politici, atît de mult legată de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, este continuarea organică a tradiţiilor de solidaritate, stimă reciprocă şi conlucrare dintre masele muncitoare de diferite naţionalităţi din România. Cît de cuprinzătoare satisfacţie ar oferi realităţile zilelor noastre acelor proeminenţi ginditori care, la fel ca Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, George Bariţiu, Bolyai Janos, Anton Kurz şi mulţi, mulţi alţii, cu secole în urmă militau cu atîta ardoare pentru frăţie şi solidaritate între omaniimuncii de diferite naţionalităţi ! In 1847, dezvăluind interdependenţa asupririi sociale şi naţionale, George Bariţiu pune întrebarea: „de ce să ne amărîm zilele ?“. ..de ce n-am putea trăi asemenea copiilor aceleiaşi mame?". Cu un profund simţ al dreptăţii, Bolyai Janos condamna pe cei sătui care propagau vrajba naţională tocmai pentru a distrage atenţia celor flămînzi de la adevăratele cauze ale sărăciei lor. „Bunăoară — scria el — impedimentul principal rezidă evident nu în faptul că slăninei îi spunem „szalonna“ sau „spek", respectiv „slănină“, ci în faptul că cel care are nevoie de ea, să aibă parte de slănină, fără să frustreze pe cineva de ea“. In Republica Socialistă România, stat naţional unitar — în care alături de români (87,8 la sută din totalul populaţiei ţării) trăiesc, din timpuri străvechi şi populaţii de alte naţionalităţi : maghiari (84 la sută), germani (circa 2 la sută) precum şi sîrbi, ucrainieni ş.a. (1,8 la sută) — drepturile, egale ale tuturor cetăţenilor îşi găsesc concretizarea în primul rînd în posibilitatea de a beneficia în egală măsură de roadele construcţiei socialiste. Pe baza acestei construcţii, pe întreaga suprafaţă a ţării se înalţă mari obiective industriale, se dezvolta activităţi economice, sunt create instituţii care servesc la ridicarea materială a fiecărui colţ al ţării, care servesc deopotrivă tuturor oamenilor, bunăstării lor, indiferent de naţionalitate. Astfel, diferite zone ale ţării, altădată menţinute în înapoiere economică, printre care şi cele în care, alături de populaţia română locuiesc şi oameni ai muncii de alte naţionalităţi, cunosc un ritm accentuat de industrializare. Constituţia Republicii Socialiste România, dînd glas realităţilor economice, sociale şi politice ale ţării, consfinţeşte că puterea de stat este deţinută, în deplinătatea ei, de poporul format din toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, care participă şi la organizarea şi la exercitarea acestei puteri, prin organele reprezentative alese de ei şi subordonate lor. Profund umanistă, Constituţia ţării noastre concretizează în dispoziţiile sale, grija pentru asigurarea libertăţii şi demnităţii omului, pentru afirmarea multilaterală a personalităţii sale, prevede egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor României în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale, fără deosebire de naţionalitate. Astfel, cetăţeni ai României din rîndul naţionalităţilor sunt prezenţi în organele şi aparatul de partid şi de stat. Şi sunt membri cu drepturi depline ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai organizaţiilor cooperatiste şi uniunilor de creatori, participă în mod organizat, alături de români, la întreaga viaţă publică, la rezolvarea problemelor politice şi sociale. In cel mai înalt for al puterii de stat — Marea Adunare Naţională — activează 67 de deputaţi din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, iar în consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale numărul deputaţilor din rîndurile acestora se ridică la aproape 16 000. Crearea consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, germană, sîrbă şi ucraineană a constituit un eveniment de profundă semnificaţie, care asigură o participare şi mai intensă a acestor naţionalităţi în rând cu întregul nostru popor sub conducerea partidului, la întreaga viaţă socială, politică, economică şi spirituală, contribuind la întărirea continuă a unităţii întregului popor în lupta pentru socialism, pentru înflorirea materială şi spirituală a patriei. Aceste consilii, în cadrul Frontului Unităţii Socialiste — cea mai pregnantă manifestare a unităţii poporului nostru — participă activ la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi internaţionale promovate de partidul şi statul nostru. In acelaşi timp, consiliile contribuie la munca politică educativă desfăşurată de organizaţiile de partid şi obşteşti, în spiritul internaţionalismului socialist, al cultivării spiritului de abnegaţie pentru noua orînduire, pentru patria comună, în vederea formării nobilelor trăsături etice comuniste, precum şi combaterea tuturor concepţiilor şi manifestărilor retrograde şi naţionaliste, pentru dezvoltarea continuă a conştiinţei socialiste. Astăzi în vatra strămoşească a României socialiste, cei 20 milioane de fii ai patriei, fără deosebire de naţionalitate, egale in drepturi, sub conducerea forţei conducătoare a întregului popor — Partidul Comunist Român — dau viaţă împreună măreţelor planuri de înflorire a patriei comune. În toate domeniile — în viaţa politică şi socială, în industrie, în agricultură, în administraţia de stat, în cercetarea ştiinţifică, în creaţia artistică — îşi aduc contribuţia activă, alături de români şi fiii naţionalităţilor conlocuitoare. Aceasta este expresia concretă cea mai elocventă a egalităţii în drepturi, instaurată în viaţa socială din patria noastră în anii socialismului, a unităţii şi coeziunii poporului nostru, a deplinei identităţi de ţeluri şi aspiraţii a tuturor oamenilor muncii, întreaga politică promovată de Partidul Comunist Român este îndreptată spre continua dezvoltare a potenţialului economic, în vederea creării condiţiilor pentru ca toţi cetăţenii României — indiferent dacă sunt români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi — să se poată bucură de toate avantajele culturii socialiste şi civilizaţiei. Posibilitatea neîngrădită pe care o au naţionalităţile conlocuitoare de a folosi limba lor maternă în viaţa politică, cultură şi învăţămînt, garantată de Constituţia României socialiste, este asigurată de condiţii materiale tot mai favorabile create în acest scop. Astfel, pe lingă accesul liber la învăţămîntul de toate gradele, este asigurat învăţămîntul în limba maternă de la treptele elementare pînă la învăţămîntul superior. Numai reţeaua şcolilor de cultură generală in limbile naţionalităţilor conlocuitoare cuprinde un număr de 1 944 şcoli şi secţii, precum şi 1 200 grădiniţe de copii. Dintre acestea 1 480 şcoli şi secţii in limba maghiară,. 386 în limba germană, iar celelalte cu limbă de predare sîrbă, slovacă, ucrainiană, cehă, bulgară, poloneză. Reţeaua acestor şcoli cuprinde 242 000 de elevi. Aproape 14 500 de educatori, învăţători şi profesori sunt, ocupaţi în reţeaua învăţămîntului mediu cu limba de predare a naţionalităţilor, contribuind la dezvoltarea învăţămîntului şi a culturii generale. In anul 1968 s-au tipărit aproximativ 433 titluri de manuale şcolare în limbile maghiară, germană, sîrbă ş.a. în anul şcolar precedent, în şcolile noastre superioare au învăţat 5 694 studenţi de naţionalitate maghiară, 1 693 de naţionalitate germană, 1 384 tineri aparţinînd altor naţionalităţi. La Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj se predau paralel în limbile română şi maghiară mai multe discipline de cultură generală şi de specialitate ; de asemenea, la conservatorul „Gheorghe Dima“ şi Institutul de artă plastică din Cluj, la Institutul Medico- Farmaceutic. Institutul de artă dramatică „Szentgyörgyi István* * şi Institutul superior pedagogic din Tg. Mureş, predarea unor discipline se face în limba maghiară. La concursurile de admitere în şcoli profesionale, licee de specialitate, precum şi în institutele superiore, candidaţii au dreptul de a susţine probele de examinare în limba maternă la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă. In România, 12 instituţii artistice ale naţionalităţilor conlocuitoare îşi desfăşoară activitatea rodnică cultural-educativestetică. Munca acestor instituţii este completată de un număr mare de formaţii artistice de amatori, care în lumina ideilor călăuzitoare ale construcţiei socialiste, aduc un aport valoros la opera de educare a populaţiei, la cultivarea folclorului şi tradiţiilor culturale ale cetăţenilor, contribuind la îmbogăţirea tezaurului cultural-artistic al României socialiste. Un număr de 41 de ziare şi reviste, într-un tiraj de aproape 700 000 de exemplare la o apariţie, se adresează naţionalităţilor conlocuitoare în limba maternă. Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, viaţa politică şi culturală a unor judeţe, unde alături de români trăiesc şi cetăţeni de altă naţionalitate, s-a îmbogăţit cu noi organe de presă şi în limba maghiară şi germană. Se tipăresc anual aproape 3 milioane şi jumătate de cărţi şi broşuri în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, oferind cititorilor valoroase lucrări politice, ştiinţifice şi literare. Iată doar cîteva fapte dintre cele multe care atestă că activitatea artistică şi literară, creaţia ştiinţifică nicicînd nu au avut o asemenea amploare în rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, ca astăzi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, deţinător al încrederii depline, a stimei şi dragostei întregului popor, prin glasul căruia fiecare fiu al patriei — român, maghiar, german, sirb şi de alte naţionalităţi — îşi exprimă propriul său gînd, sintetizat atît de pregnant : „Munca în comun pentru înflorirea patriei, egalitatea condiţiilor economice şi social-culturale de viaţă, identitatea ţelurilor şi intereselor, conştiinţa faptului că de progresul prezent şi viitor al României socialiste este legat indisolubil destinul fiecărui cetăţean, indiferent de naţionalitate, stimulează şi întăresc tot mai mult frăţia şi unitatea dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. In cuget cu aceste gînduri şi simţiri întîmpină toţi cetăţenii patriei, egali în drepturi şi posibilităţi de afirmare şi promovare în toate domeniile vieţii, ziua istorică a celui de-al X-lea Congres care va trasa calea noastră pentru o nouă etapă de înflorire multilaterală a ţării suverane şi independente, exprimînd suprema sinteză a unităţii de voinţă şi acţiune a tuturor fiilor României socialiste fără deosebire de naţionalitate, contopindu-ne energiile creatoare într-un mic, într-un nestăvilit șuvoi.