România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)
1969-09-12 / nr. 7744
Proletari din toate ţările, umiti-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vizita în federal La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Baneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal Franz Jonas, precum şi urările : „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al preşedintelui federal, dr. Josef Sandron, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnie, consilier, referent de presă al Cancelariei preşedinţiei. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. (Continuare in pag. a 2-a) România a preşedintelui al Republicii Austria, Franz Jonas Cuvintarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întimpină ca pe soiul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze) Intre România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Suntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi popoarele întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor con- tinentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cit mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Aplauze îndelungate.) M VIZITA PROTOCOLARA LA CONSILIUL DE STAT Joi după-amiază, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre preşedintele Consiliului deStat, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele federal, Franz Jonas a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe şi Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal şi Claus Winterstein, ambasador, şeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, preşedintele Consiliului de Stat a în (Continuare in pag a 3 a) Anul XXVII —nr. 7744 • Vineri 12 septembrie 1969 • 6 pagini 30 bani Cuvintarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cit şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. în acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre. Suntem încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiuiilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta, la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal şi al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungi) în mecanismul producţiei şi al valorificării produselor agricole destinate aprovizionării populaţie! ÎNCHEIATE CU STATUL ESTE 0 • Sub scutul documentelor formale creşte riscul iresponsabilităţii • în judeţul Ilfov, grîu în valoare de 7 milioane Iei miroase a mucegai şi nimeni nu răspunde material pentru această pagubă • Grafice care nu dau... lapte şi zootehnicieni care încasează salariul lunar de pomană • Din buruieni şi calamităţi inventate nu ies... legume • Direcţia agricolă judeţeană şi uniunea cooperatistă (cu specialiştii lor) nu sunt instituţii de... informatică, ci factori direct răspunzători pentru realizarea producţiei Ritmica aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, mai buna servire a acesteia implică, din capul locului, respectarea a cel puţin două condiţiuni de însemnătate egală : realizarea unei producţii normale, la nivelul prevederilor de plan, dacă nu mai mult, şi aducerea acestei mărfi, pe o cale cit mai scurtă, fără deprecieri calitative, la îndemîna consumatorului sau întreprinderilor prelucrătoare de materie primă. Complexitatea problemei presupune o relaţie foarte precis determinată intre furnizor şi beneficiar, respectiv un mecanism de producţie şi de valorificare care să funcţioneze ireproşabil, în cadrul disciplinei contractuale stabilite. Cum este respectată această disci-ţ plină contractuală ? Pentru unii ea este, intr-adevăr, literă de lege. Cîteva exemple : cooperatorii din VEDEA, GIRBOVI, PUTINEIU, MUNCA-IZVORU şi alţii din judeţul Ilfov, şi-au onorat, în cazul GRIULUI, şi supraonorat contractele încheiate cu statul, dînd mari cantităţi de cereale în plus. C.A.P. DIMIENI, BRAGADIRU şi altele îşi respectă, de asemenea, satisfăcător obligaţiile asumate în ceea ce priveşte furnizarea LEGUMELOR. In bune condiţiuni îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale la LAPTE, cooperativele, agricole din MANASSA, ILEANA, POPEŞTI-LEORDENI şi multe altele. Aici, ca şi în alte unităţi, contractul nu este o simplă convenţie aşternută pe un peticde hîrtie ; el reprezintă în fond un principiu şi un cadru legal a căror încălcare nu este admisă, deoarece atît unitatea furnizoare, cît şi beneficiarii, au datorită fermităţii cu care , se urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor reciproce, numai de ciştigat. In alte locuri, însă, disciplina contractuală a devenit, într-o anume măsură, o chestiune... benevolă. Contractul încheiat s-a transformat, fie şi numai pe jumătate, într-un act formal sau care este în mod vădit subapreciat, cu toate consecinţele economice şi perturbaţiile care pot surveni în aprovizionarea populaţiei. Griul, după cum se cunoaşte, s-a recoltat încă de acum o lună de zile. Dar în judeţul Ilfov n-au intrat încă în magaziile statului circa 7 000 tone boabe (din care 3 900 tone sunt cantităţi contractate, restul reprezentând contravaloarea serviciilor efectuate de I.M.A. sau împrumuturi restante de seminţe). Practic, 107 cooperative — între care BUFTEA, VALEA MĂCRIŞ, NAIPU, BILA, CIOLPANI, SABARENI — aveau, la 4 septembrie, restanţe foarte mari. Am întrebat la întreprinderea de valorificare a cerealelor Ilfov de ce există încă aceste restanţe. Tovarăşul MIHAIL VLAD, director adjunct la IVC Ing. V. STANCU (Continuare în pag. a 2-a) ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR DE LA COMBINATUL CHIMIC FĂGĂRAŞ Analiză colectivă, plină de răspundere pentru folosirea întregului potenţial productiv Continuind pe un plan superior dezbaterile care au avut loc în cadrul secţiilor, adunarea generală a salariaţilor marelui combinat făgărăşan s-a desfăşurat sub semnul creşterii exigenţelor în abordarea şi analizarea problemelor majore legate de rezultatele obţinute în cele 8 luni care s-au scurs din acest an, de sarcinile care le mai stau în faţă în următoarele luni, şi în ultimul an al cincinalului actual. Aducind la cunoştinţa adunării că la 9 septembrie colectivul Combinatului Chimic din Făgăraş şi-a îndeplinit în întregime sarcinile de plan pe primele 9 luni ale anului şi că, în acest fel, pînă la sfîrşitul trimestrului III chimiştii făgărăşeni vor realiza o depăşire de circa 42 milioane lei la producţia globală, livrînd peste sarcinile de plan încă 7 800 tone îngrăşăminte cu azot şi alte produse, preşedintele Comitetului de direcţie — Ing. TEODOR ŞUTEU a arătat, totodată că, numai printr-o interpretare simplistă a acestor rezultate pozitive s-ar putea aprecia că totul a mers perfect, că nu au existat deficiente si greutăţi. Astfel, echilibrul financiar al Combinatului — a arătat vorbitorul — a fost realizat, cu dificultate, apelindu-se uneori chiar la împrumuturi bancare, iar in spatele unor cifre de plan bune se ascund situaţii nemulţumitoare. Bunăoară, planul de investiţii: I. BUTNARU (Continuare în pag. a 2-a) in timpul vizitei protocolare la Consiliul de Stat A Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, Vă rugăm să primiţi mulţumirile noastre sincere pentru felicitările cordiale transmise cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a Insurecţiei Naţionale Slovace. împărtăşim, convingerea dumneavoastră că relaţiile noastre frăţeşti reciproce şi colaborarea multilaterală se vor dezvolta cu succes şi în viitor în interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste, în interesul socialismului şi păcii în lumea întreagă. LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace GUSTAV HUSAR Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia OLBRICH CERNIK Preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Excelenţei Sale Domnului KOFI RUSIA Primul ministru al Republicii Ghana ACCRA ‘ Am plăcerea de a vă adresa, în numele guvernului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în calitate de prim-ministru al Republicii Ghana. Imi exprim speranţa că relaţiile româno-ghaneze se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România