România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)

1969-10-01 / nr. 7760

Anul XXVII nr. 7 760 6 pagini 30 bani Proletari d­in toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE RĂSPUNDERILE MAJORE A­­­U A ALE ÎNVĂŢĂMÎNTULUI NOSTRU SUPERIOR Prof. univ. Miron Constantinescu ministrul învăţămîntului D­eschiderea cursurilor uni­versitare este întotdeauna un prilej de bucurie atît pentru studenţi, dornici să cu­noască cit mai mult şi mai te­meinic din tezaurul ştiinţei şi culturii, cit şi pentru personalul didactic universitar care, cu dragoste şi dăruire, îndrumează formarea intelectualităţii de mîine a ţării noastre. Anul acesta evenimentul în­ceperii cursurilor universitare are semnificaţii deosebite, in­­scriindu-se în atmosfera de en­tuziasm constructiv în care în­tregul popor transpune în fapt măreţul program de dezvoltare multilaterală a societăţii socia­liste stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Pe drumul făuririi României socialiste, şcoala superioară es­te chemată să asigure formarea specialiştilor cu înaltă califi­care pentru toate domeniile economiei şi culturii naţionale. Răspunderile majore ale în­­văţămîntului superior, ca de alt­fel ale întregului nostru învăţă­­mînt, au fost subliniate în do­cumentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Potrivit sar­cinilor trasate, se va dezvolta în continuare învăţămîntul teh­nic şi economic, acordîndu-se o atenţie deosebită pregătirii specialiştilor în domenii care re­prezintă: priorităţi în tehnologie şi activitatea economică moder­nă, precum şi perfecţionarea celorlalte ramuri de învăţămînt care asigură pregătirea profe­sorilor, medicilor, formarea de cercetători pentru ştiinţele so­ciale umaniste şi tehnice. In noul an universitar, activi­tatea de dezvoltare şi perfecţio­nare a învăţămîntului nostru superior este în plină desfăşu­rare, în cele 17 centre univer­sitare existente îşi vor deschide azi porţile 49 instituţii de învă­ţămînt superior cu 192 facul­tăţi, în care vor studia 150 000 studenţi, îndrumaţi de aproape 13 000 cadre didactice. Aceste cifre raportate la situaţia din anul 1938, cind existau numai 16 instituţii de învăţămînt su­perior, cu 33 facultăţi, cuprin­­zînd 26 000 studenţi şi aproape 2 200 cadre didactice, dovedesc impresionanta dezvoltare reali­zată de învăţămîntul superior din ţara noastră în anii de după eliberare. Acţiunea de extindere a reţe­lei de învăţămînt a fost însoţită de îmbunătăţiri substanţiale a­­duse nomenclatorului de specia­(Continuare în pag. a 3-a) . ' ': : : ■ Noul local al Politehnicii din Bucureşti, care îşi deschide astăzi pentru prima oară porţile Foto : MIHAI POPESCU Peste citeva zile, la Expoziţia realizărilor se va prezenta noul autoturism DACIA 1300 Aici, la Uzina de autoturisme din Piteşti domneşte o at­mosferă febrilă şi sărbătorească totodată. Se fac ultimele pre­gătiri în vederea expunerii, la Bucureşti, a noului autoturism Dacia 1­300. Fabricaţia lotului seria zero s-a încheiat. La invitaţia amabilelor noastre gazde pornim cu una din maşini pe pista de încercare. Start ! Automobilul demarează pu­ternic şi se înscrie — săgeată — înainte. Un viraj, altul. Frînă. Nici un zgomot. Schimbăm locurile cu pilotul de încercare. Ace­leaşi manevre. Aceleaşi concluzii : confort, robusteţe, silenţiozi­­tate. II privim de la distanţă. Este suplu, aerodinamic, elegant în cea mai bună notă modernă. Summum-ul calităţilor sale îl plasează — prin linie şi performanţe — la cota mondială a autoturismelor din clasa sa. Dar... automobilul a devenit îndeajuns de familiar în ţara noastră pentru a putea renunţa la propriile impresii şi a comu­nica în locul lor datele tehnice, stricte, ale maşinii : motor în 4 timpi; 4 cilindri în linie ; capa­citate — 1287 cmc; putere — 54 CP la 5000 rot/min ; demaraj — 21 sec/400 m de pe loc; vite­za maximă —145 km/h ; consum de combustibil — 7 1/100 km. la viteza economică de 80 km/h. — La posibilităţile sale de a transporta comod 5 persoane, plus o remorcă de voiaj, Dacia 1300 este una dintre cele mai e­­conomice maşini realizate pînă în prezent, ne spune construc­torul șef adjunct al autoturis­melor, inginerul Leon Miulescu. Facem un scurt calcul mental. Intr-adevăr, la consumul de benzină amintit, costul unei că­­­­lătorii de la Piteşti, unde ne a­­flăm, pînă la București, revine pe pasager la aproximativ 4 lei! — Dacia 1300, continuă inter­locutorul nostru, este o limuzi­nă de tip berlină, cu 4 uşi, con­cepută după formula „totul în faţă“. Acest sistem de organi­zare a construcţiei, potrivit că­ruia atît motorul şi cutia de vi­teze, cit şi transmisia la roţile motoare se găsesc pe puntea din faţă, prezintă numeroase a­­vantaje. Citez citeva dintre ele : simplificarea­ comenzilor şi a transmisiei ; mărirea spaţiului util (cabină şi portbagaj) la a­­celeaşi dimensiuni de gabarit ; realizarea unei stabilităţi dina­mice superioare la curbe şi vînt lateral ; organizarea mai econo­mică a fluxului de fabricaţie ; posibilitatea diversificării con­strucţiei (caroserii tip combi, picup etc.).­­• Vorbiţi-ne, vă rugăm, şi despre ceea ce „nu se vede“, adică despre acele lucruri care rămîn ascunse ochiului la o privire exterioară, dar care asigură securitatea și confortul mașinii. — Să începem cu ce vă inte­resează mai întîi. Sînteți şofer amator, nu ?... Ei bine, sistemul de frinare reprezintă o îmbina­re a celor două metode deveni­te clasice în tehnica automobi-PAUL LAMPERT economiei naţionale, românesc Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIUS Preşedintele Republicii Cipru­ ­ NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru vă transmit, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale General maior YAKUBU GOWON Şeful Guvernului militar federal şi Comandant suprem al Forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS .In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal am deosebita plăcere să vă adresez Excelenţă, cu ocazia zilei dumneavoastră naţionale, călduroase felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea Republicii Federale Nigeria, îmi exprim speranţa că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Nigeria se vor­­dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare şi al cauzei înţelegerii internaţionale. Cu deosebită stimă şi înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 12:00, pos­turile noastre de radio și televiziune vor trans­mite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capi­tală cu ocazia deschide­rii noului an universitar 1969—1970. II tContinuare in vag. a 5-a) Pîrghii insuficient folosite pentru Asigurarea de legume T­ranspunerea în practică a sarcinilor din planul de stat privind realizarea fondului de,legume și fructe se materializează prin interme­diul contractului economic, ce se încheie între producători și întreprinderile de valorificare, în scopul asigurării realizării producţiei contractate, statul acordă producătorilor însemnate avantaje : credite de producţie pe termen scurt, procurarea de seminţe, material săditor şi în­grăşăminte chimice, asigurarea de materiale pentru construirea de răsadniţe, solarii şi sere etc. O mare importanţă o prezintă prevederea din contract de ga­rantare totală — pentru pro­ducători — a valorificării în întregime a cantităţilor de produse obţinute de pe suprafe­ţele contractate. Concomitent, unităţile producătoare contrac­tante sînt datoare­­să răspundă sprijinului­ acordat, livrînd la timp şi în întregime cantităţile de produse contractate şi asi­­gurînd astfel atît aproviziona­rea curentă a populaţiei, cit şi constituirea rezervelor pentru iarnă, îndeplinirea sarcinilor con­tractuale pînă acum ne arată însă că obligaţiile asumate n-au fost privite cu seriozitatea cu­venită de o serie de unităţi producătoare din ţară. In pri­mele opt luni din acest an, in­trările la fondul de stat la le­gume reprezintă numai 58 la sută faţă de cantităţile contrac­tate, iar la fructe numai 84 la sută. Nerespectarea contractelor a continuat şi în cursul lunii sep­tembrie. Numai pentru Capi­tală, unităţile producătoare da­torează, de la începutul anului şi pînă la 24 septembrie, circa 60 000 tone de legume. Tot ast­fel, cooperativele agricole din judeţul Cluj datorează I.L.F.­­ului — din cantităţile prevă­zute a fi livrate numai în cursul trimestrului III — aproa­pe 5 000 tone de legume. Şi exemple se mai pot da. Avînd în vedere că ne aflăm în plină perioadă de aprovizionare pen­tru iarnă, această situaţie ne îndeamnă să analizăm mai în­deaproape cauzele care duc la abateri de la disciplina con­­tractuală. Din constatările efectuate pe MIRCEA SCRIPCA (Continuare in vag. a 7-al fondului şi fructe • Ce „surse" generează restanţele la livrări • Cu concepţia „graficele sunt făcute degeaba, aşa, ca să fie"..., nu se acoperă contractele • Vînzări de produse pe căi lăturalnice • Toc­meală la... preț legal în completarea reportajului vă prezentăm această fotografie a Daciei 1300, găsindu-vă dumneavoastră surpriza de a o descoperi, la standurile EREN, într-una din culorile roșu, galben sau albastru... A doua de cocsare instalaţie de la Brazi La Brazi au în­ceput montarea pe verticală a prime­lor coloane d­e înaltă tensiune ne­cesare construirii unei instalaţii de cocsare — a doua de acest gen din cadrul rafinăriei şi a treia din ţară. In 1970, cind ulti­mele lucrări vor fi încheiate, noul obiectiv va spori producţia de cocs a ţării ,cu încă 100 000 tone pe an. O mare parte din utilajele viitoarei instalaţii sunt asi­gurate de indus­tria noastră. Ma­teria primă de bază o vor con­stitui gudroanele rezultate din pre­lucrarea ţiţeiului la rafinărie. Miercuri 1 octombrie 1969 ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele Comisiei de energie atomică a S. n­. ,i. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază pe preşedintele Comisiei de ener­gie atomică a Statelor Unite ale Americii, dr. Glenn T. Sea­­borg, care se află într-o vizi­tă în ţara noastră. La primire au participat acad. Horia Hulubei, preşedin­­tele Comitetului pentru ener­gia nucleară, şi prof. Ioan Ursu, prim-vicepreşedinte al aceluiaşi comitet. A fost pre­zent Leonard Carpenter Mee­ker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, în cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colabo­rării şi cooperării între cele două state in domeniul folosi­rii în scopuri paşnice a ener­giei nucleare. Un imperativ actual Fiecare zi folosită din plin pentru grăbirea recoltărilor • Numai cu „planuri de măsuri" lucrările agricole de toamnă nu pot fi impulsionate • Vitezele zilnice de lucru la recoltarea porum­bului nu sunt realizate, în timp ce combinele se „odihnesc" în lanuri • Mai multă operativi­tate la transportul produselor de pe cîmp la locurile de depozitare O­ctombrie este luna de vîrf a culesului. Recoltele sînt peste tot maturizate şi ele trebuie strînse cu maximă operativitate, atît în întreprin­derile agricole de stat cit şi în cooperativele agricole de pro­ducţie. Pînă la 28 septembrie, in întreaga ţară, floarea-soare­­lui a fost strînsă, la I.A.S., în proporţie de 92 la sută, iar la C.A.P. în procent de 86 la sută. Porumbul s-a adunat de pe , circa 180 030 ha la I.A.S. (41 la sută) şi respectiv de pe 505 500 hectare la C.A.P. (26 la sută). Pînă la aceeaşi dată sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 66 200 hectare (37 la sută din suprafeţele cultivate). Ritmul de lucru nu este însă peste tot satisfăcător. Un raid întreprins în citeva judeţe ne relevă perpetuarea unor defi­cienţe organizatorice asupra cărora s-a mai insistat, dar care­­ n-au fost încă­ eliminate. JUDEŢUL TULCEA. Aici lu­crările agricole se desfăşoară cu o încetineală inadmisibilă. Pînă acum, nu s-a recoltat nici ju­mătate din recolta de floarea­­soarelui, deşi boabele se scutu­ră din capitule. Porumbul e de asemenea, copt de mult, dar culesul decurge anevoios. Cei de la Direcţia agricolă judeţea­nă încearcă să găsească scuze pentru această rămînere în ur­mă, dînd vina pe lipsa braţelor de muncă, care ar fi solicitate, în această perioadă, şi la alte lucrări : recoltatul strugurilor, al legumelor, semănatul cultu­rilor de toamnă etc. Dar aceeaşi situaţie arată că nici la aceste lucrări nu există un avans care să permită o asemenea justifi­care. Din cele 5 500 hectare cu vie s-au recoltat strugurii doar de pe suprafaţa de 1 583 hecta­re, iar la semănatul griului s-au realizat, pînă la 28 septembrie, sub 9 500 din cele aproape 40 000 hectare. Cauza principală a acestor serioase rămîneri in urmă constă în lipsa de preo­cupare temeinică din partea or­ganelor de specialitate şi a con­siliilor de conducere ale coope­rativelor agricole de producţie pentru mobilizarea, organizarea şi folosirea raţională a forţelor de muncă şi a timpului bun de lucru. Nici mijloacele de mecanizare nu-s folosite la întreaga capa­citate. „Avem repartizate de la I.M.A. BABADAG patru com­bine pentru recoltatul florii­­soarelui, dar nu funcţionează decât două”, spunea tovarăşul IGOR CHEREBATOI, secreta­rul comitetului comunal de par­tid Sarichioi. „Dese defecţiuni la combinele de recoltare a flo­­rii-soarelui se înregistrează şi V. STANCU V. CHIURTU M. GEORGESCU V. LAZAR (Continuare in pag. a 2-a) In judeţul Arad mai sînt de cules circa 1 900 hectare cultivate cu floarea-soarelui. In clişeu : recoltarea mecanizată a florii-soarelui la C.A.P. Sîmbăteni din acelaşi judeţ. Recepţie cu celei de-a aniversări a Populare Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze, amba­sadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti, Cian Hai-fun a oferit marţi seara o recepţie în sa­loanele ambasadei. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al prilejul 20­ a Republicii Chineze P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Gheorghe Ră­­dulescu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al­ C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Drăgan, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-vi­cepreşedinte al Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Ilie Murgulescu, vicepreşedin­te al Marii Adunări Naţionale, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forţelor armate şi şef al Marelui Stat Major, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului ex­terior, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, membri ai­­Consiliului de Stat, ai guvernului, conducă­tori ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ge­nerali şi ofiţeri superiori, zia­rişti. Erau prezenţi şefi de misi­uni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai Corpului Diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă caldă, priete­nească. (Agerpres) Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu­ prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului român, guvernului şi al meu personal, adresez poporului chinez, guvernului şi dumnea­voastră cordiale felicitări. Poporul român se bucură de realizările pe care le-a obţinut poporul chinez în cei 20 de ani de la crearea Republicii Populare Chineze şi îi urează noi succese în construirea societăţii, socialiste în patria sa. Îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie dintre Repu­blica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, dintre popoarele român şi chinez se vor dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii,în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next