România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-01 / nr. 7787
Anul XXVII nr. 7 787 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Printr-o reevaluare atenta a posibilităţilor şi rezervelor de produse agricole existente in fiecare cooperativă, in fiecare gospodărie, se poate asigura: Ampla activitate organizatorică — politică desfăşurată pe ogoare, amplificarea eforturilor ţărănimii cooperatiste, a mecanizatorilor şi specialiştilor agricoli se finalizează, după încheierea semănatului, în realizări notabile şi la recoltarea culturilor tîrzii. Unul după altul, judeţele anunţă încheierea culesului, punerea la adăpost de intemperii a tuturor produselor agricole obţinute. Această operaţiune n-a decurs însă peste tot cu viteza de lucru stabilită în planurile de măsuri. Pe cîmp — îndeosebi în judeţele CONSTANŢA, TULCEA, MUREŞ, BUZĂU, CLUJ, VASLUI, BRAILA, TIMIŞ şi altele — se mai află încă, în nesiguranţă, producţia de porumb de pe circa 149 000 hectare aparţinînd cooperativelor agricole de producţie, sfecla de zahăr de pe 30 000 hectare şi alte produse (struguri, legume, orez etc.) In condiţiile cînd în marea majoritate a unităţilor culesul a fost practic încheiat este posibil ca, printr-o participare a tuturor cooperatorilor la munca în cimp şi printr-o judicioasă organizare a întrajutorării, să se termine în cel mai scurt timp ,strîngerea acestei bogăţii care interesează deopotrivă cooperativele agricole şi economia naţională. In mod deosebit, atenţia direcţiilor agricole şi a uniunilor cooperatiste judeţene trebuie să se concentreze acum spre impulsionarea serioasă a ritmului de livrare a produselor de către cooperativele agricole, în contul contractelor încheiate cu statul. Producţiile bune, în multe unităţi superioare celor planificate, permit să se expedieze, la bazele de recepţionare şi silozuri, cantităţi peste cele prevăzute iniţial în contracte Oferte suplimentare de bună calitate Apreciind in mod just sprijinul pe care-l primesc, sub diverse forme, din partea statului, numeroase cooperative agricole de producţie, din toate judeţele ţării, participă din plin la constituirea fondului central de produse agricole — sursa principală de aprovizionare a populaţiei de la oraşe, centrelor muncitoreşti, şi industriei prelucrătoare şi de asigurare a unor disponibilităţi pentru export. Pină acum, în judeţul GALAŢI, aproape 100 de cooperative agricole au hotărît să livreze suplimentar statului circa 10 000 tone porumb. Printre cooperatorii care se achită cu cinste de această datorie civică se numără harnicii cooperatori din SLOBOZIA — CONACHI, SCHELA, BALENI, REDEJ, PECHEA, SMIRDAN şi altele. Privind cu o înaltă răspundere achitarea obligaţiilor asumate faţă de stat, de societate, cooperatorii din ORAŞTIE, TURDAS, SPINI, HAŢEG, SINTANDREI, BUITUR şi altele din judeţul HUNEDOARA au transportat şi predat la bazele de recepţionare întreaga cantitate de porumb contractată. Reevaluîndu-şi posibilităţile, rezervele de produse, cooperatorii din BIRCEA MICA, TIMPA BACIA, VETEL şi altele din acelaşi judeţ, urmînd exemplul cooperativelor agricole de producţie din judeţul TIMIŞ, care au stabilit să furnizeze statului în plus circa 9 000 tone porumb, livrează, în aceste zile, cantităţi suplimentare de cereale. — Cooperatorii noştri — spunea ing. NEAGU VASILE de la C.A.P. CEACU, judeţul Ialomiţa, — înţeleg să răspundă sprijinului multilateral primit din partea statului printr-o contribuţie sporită la formarea fondului central. Am dat peste prevederi 135 tone grîu şi am hotărît să suplimentăm contractul cu 430 tone porumb şi alte produse de bună calitate. Realizarea integrală a prevederilor la fondul central este o condiţie fundamentală pentru tot mai buna aprovizionare a populaţiei. Se ştie însă că într-o serie de unităţi, din diferite cauze, în special calamităţi, producţia n-a fost la nivelul prevăzut. La fondul central nu pot fi însă admise goluri. Ele (Continuare în pag. a 3-a) . Manifestînd o înaltă conştiinţă patriotică, adunările generale din numeroase cooperative agricole, care s-au ţinut în aceste zile, au hotărît să livreze statului mari cantităţi de produse peste prevederile contractuale . Uniunile cooperatiste judeţene să intensifice munca în rîndul consiliilor de conducere din C.A.P., pentru a se efectua transporturile la baze, acum şi nu mai tîrziu, cînd timpul va fi nefavorabil • Gospodăriile personale ale cooperatorilor pot oferi spre vînzare statului însemnate surplusuri din producţiile obţinute sub forma retribuţiei pentru munca depusă în cooperativă sau din cea realizată pe loturile personale La Combinatul de bumbac nr. 1 Bucureşti Creşterea productivităţii muncii—obiectiv de primă importanţă * Resursele interne nu se epuizează odată cu realizarea indicatorilor planificaţi • Experienţa cîştigată de I. T. Dacia — un bun cîştigat pentru toate celelalte întreprinderi ale combinatului. Combinatul de bumbac nr. 1, cu sediul în Capitală, format din întreprinderea „Dacia"“ pe structura căruia a luat fiinţă, întreprinderile pentru industria de bumbac şi ţesătoria „Aurora", toate din Bucureşti, precum şi întreprinderea textilă „Bucegi“ din Pucioasa şi „Textila Dunăreană“ din Giurgiu (în construcţie), semnează actul unirii lor la data de 1 oct. 1969. La această dată se raportează îndeplinirea indicatorilor de plan pe perioada celor trei trimestre care au trecut, evidenţiind faptul că valoarea producţiei globale a atins un nivel de 101,9 la sută iar valoarea producţiei marfă 101,4 la sută, materializînd astfel peste plan produse în valoare de 12 mii. lei. Contribuţia esenţială la obţinerea rezultatelor arătate o are, fără îndoială, creşterea necontenită a productivităţii muncii, obiectiv ce stă în atenţia tuturor întreprinderilor industriale. In perioada arătată acest indicator a fost realizat în proporţie de 100,7 la sută, întreprinderea textilă Dacia, folosind mai corespunzător capacităţile de producţie şi aplicînd măsuri tehnico-organizatorice cu eficienţă a realizat în această perioadă cea mai mare creştere a productivităţii muncii, atingînd un nivel de 101,3 la sută fiind demn de reţinut că aproape 70 la sută din sporul valoric obţinut de această fabrică s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii,productivitatea unui muncitor la Dacia este aproape dublă faţă de cea obţinută, de pildă, la I.I.B.). Această realitate ne conduce la ideea că experienţa acumulată de întreprinderea Dacia pe linia aplicării unor măsuri care vizează creşterea productivităţii muncii ar putea constitui un bun deja cîştigat pentru celelalte fabrici, în vederea alinierii lor la nivelul superior atins. Pe baza unei analize amănunţite a resurselor existente I. T. Dacia a hotărît să se aplice în secţiile de producţie o serie de măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la creşterea productivităţii muncii salariaţilor. „După ce am experimentat atent la secţia filatură, ne spune Th. Statovici, directorul economic al întreprinderii, posibilitatea trecerii de la deservirea a două laminoare de către un singur muncitor la trei, am trecut la generalizarea ideii, realizînd o eficienţă economică ce se materializează în 102.500 lei. O deosebită atenţie am acordat şi folosirii intensive a utilajelor, re- T. O. CEPRAGA (Continuare in pag. a 3-a) Am intrat în Uzina de maşini grele cu gîndul că mă aflu într-o întreprindere a viitorului. Acesta este sentimentul predominant cînd urmăreşti vertebrele metalice care prefigurează dimensiunile în perspectivă ale uzinei bucureştene. In aceeaşi măsură însă, uzina este o realitate a prezentului, ea îşi are fixată pînă acum osatura pe un teritoriu larg, şi împreună cu grafia viitoarelor construcţii, cu halele a căror finisare se va încheia în curînd configurează liniile unui cartier industrial robust — locul de naştere al turboagregatelor româneşti de mare putere. Nu întîmplător aici termenii de comparaţie sînt Reportaj de Ion Ţugui luaţi din vocabularul superlativelor. Ei nu se încorporează în figuri de stil, ci numesc simplu lucrurile, înscriindu-se în actul de maturitate al industriei noastre. Exploziile declanşate de fulgere răscolesc din timp în timp cuptoarele rotunde ale oielăriei electrice, nori de gaze proveniţi din răcirea metalului învăluie craterul unui vulcan ivit în incinta halei. Microcosmosul în care pătrundem a fost schiţat mai întîi pe gama invizicabilă a gîndului, trecut apoi, drept la o primă existenţă, pe hîrtia de calc, cîntărit pînă în cele mai aparent neînsemnate detalii. Numai pentru pregătirea formei „craterului“ care primea 200 de tone de oţel, a fost nevoie de trei luni de zile şi de o echipă de zece turnători formatori, numai răcirea acestei cantităţi de metal care avea să devină piesă, monolit, a necesitat 27 de zile, timp de supraveghere într-o tensiune maximă, şi, în fine, pentru a scoate acest meteorit din cuibul său, s-a creat un sistem de cuplare a două poduri (Continuare Iri pag. a 2-a) Platforma arborilor de metal Foto : AGERPRES Tricotajele realizate la întreprinderea „Crinul" din Capitală, sînt tot mai mult solicitate în fără şi peste hotare, fiind exportate în Anglia, U.R.S.S., Canada, Franţa, Iugoslavia etc. Numai în cursul acestui an au fost realizate 51 de modele de tricoturi cu noi contexturi. In clişeu : Un aspect din sectorul preconfecții Termocentrala Luduș Iernut: Sala tabloului de comandă 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti filaret Giurgiu S-au împlinit o sută de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti Filaret Giurgiu, moment care a marcat intrarea României în circuitul civilizaţiei şi al progresului prin intermediul stăpînirii şi folosirii forţei aburului. Reeditînd acest eveniment la distanţă de un secol, vineri dimineaţa, la peronul liniei 14, din Gara de Nord, a poposit trenul inaugural 1869, alcătuit din , trei vagoane de clasă, imagine fidelă a celor de odinioară şi din locomotiva „Călugăreni 43“ — una din primele cinci maşini cu aburi care au circulat pe ruta Bucureşti- Giurgiu. In animaţia specifică a gării de atunci şi de azi, păstrînd totuşi caracterul festiv al evenimentului, impiegatul de mişcare Ion Traian păşeşte în faţa tribunei instalate pe peron, rostind, ca şi înaintaşul său, textul unui scurt raport protocolar . Trenul inaugural, avînd la bord un mecanic, un fochist și trei conductori de bilete, este in bună stare, pregătit să pornească pentru reconstituirea cursei făcute în ziua de 31 oc(Continuare in pag. a 5-a) Sesiunile examenelor de definitivare in invăţămint Sesiunea de definitivare în invăţămînt pentru educatoarele din grădiniţele sezoniere va avea loc intre 4—10 ianuarie. Totodată, se va mai organiza o sesiune specială pentru educatoarele, învăţătoarele şi profesoarele care nu au putut să se prezinte la examenul de definitivare din luna septembrie 1969, fiind în concediu de maternitate, prenatal sau postnatal, precum şi pentru învăţătorii şi profesorii care au fost lăsaţi la vatră în luna decembrie 1966 şi împlinesc trei ani efectivi la catedră la 1 ianuarie 1970. Pentru candidaţii care s-au înscris la examenul de definitivare pentru anul 1969—1970, sesiunea se va ţine între 23—31 august 1970. In ceea ce priveşte consultaţiile colective, acestea se vor organiza în vacanţa de primăvară, în perioada 12—19 aprilie, fiind asigurate de Institutul central de perfecţionare a cadrelor didactice şi de filialele sale pentru profesori şi de către inspectoratele şcolare judeţene pentru educatoare şi învăţători. Manualul tehnic să oglindească nu istoria, ci prezentul meseriei Şcoala cu profil tehnic constituie un factor principal de creştere şi formare a noilor cadre, capabile să răspundă cerinţelor tehnicii moderne aplicate în producţie, astfel încât tinerii, după absolvire, să se încadreze cu uşurinţă în ritmul activităţilor de producţie, să fie în stare să conducă cu competenţă modernele agregate, să remedieze orice deranjament în funcţionarea instalaţiilor, dînd soluţii tehnice competente. Toate acestea sunt însuşite prin intermediul fundamental al manualelor. Ţinînd seama de marea lor însemnătate, doresc să fac citeva observaţii privind gradul de adecvare a unor manuale la nevoile actuale şi de perspectivă ale industriei metalurgice. Nu este un subiect nou, dar, din păcate, el a fost tratat prin aprecieri prea generale şi, prin urmare, cu o eficienţă slabă. De aceea, îmi propun să aduc in aceste rînduri cîteva exemple flagrante, care demonstrează urgenţa rezolvării acestei probleme de către instituţiile în răspunderea cărora se află ea. Din păcate, observaţiile mele nu se pot axa pe noile manuale, deoarece nici pînă la ora actuală unele dintre ele nu ne-au sosit şi nici nu sînt semne că le vom avea curînd, ceea ce ne provoacă considerabile greutăţi. In manualul de „Termotehnică" pentru anii II si III, ro-Ing. ALEXANDRU VOINA (Continuare in pag. a 5-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului algerian prieten, cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, calde felicitări şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu înaltă consideraţiune, Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Ţin să vă exprim sincere mulţumiri pentru felicitările pe care aţi binevoit a le adresa cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi vă adresez bune urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Declaraţia Consfătuirii miniştrilor afacerilor externe din statele participante la Tratatul de la Varşovia O contribuţie însemnată la întărirea prieteniei româno-olandeze (Amănunte in pag. a 6-a) .................................... Sărbătoarea din zi de lucru Octav Ponculaşi Pentru că anul nu-i alcătuit din 365 de sărbători, pentru că şi cei mai buni dintre noi încearcă, fie oricît de rar, insatisfacţia trăirii unor momente mai şterse, mai terne, mai banale — parcă mi-aş lua inima în dinţi şi m-aş încumeta să contrazic bătrînul adagiu, potrivit căruia scurtimea vieţii ne obligă să vedem în fiecare răsărit de soare începutul unei zile deosebite. Numai că spiritul meu polemic nu şi-a ales azi ziua cea mai potrivită ca să-şi etaleze argumentele. Azi, 1 noiembrie, o dată — la prima vedere — oarecare, numai bună, ziceam eu, spre a clătina venerabilul postulat şi în ciuda faptului că mie sau dumitale ni se înfăţişează ca o zi obişnuită, este pentru un important număr de oameni tineri (mai exact, 300) o sărbătoare în cinstea căreia merită cu prisosinţă să ridice paharul, in cinstea căreia, fără îndoială, vor toasta an de an, mereu regăsindu-i şi reconstituindu-i parfumul — un amestec complicat de nostalgie şi înflăcărare, de copilărească, suavă bucurie şi bărbătească, matură meditaţie. Azi, 1 noiembrie, absolvenţii din promoţia ‘69 ai facultăţilor noastre de me-dicină generală, pediatrie, stomatologie şi farmacie, primind cu o lună in urmă repartizările, se prezintă la locurile lor de muncă. con(Continuare în pag. a 2-a)