România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-01 / nr. 7787

Anul XXVII nr. 7 787 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Printr-o reevaluare atenta a posibilităţilor şi rezervelor de produse agricole existente in fiecare cooperativă, in fiecare gospodărie, se poate asigura: Ampla activitate organizatori­că — politică desfăşurată pe ogoare, amplificarea eforturilor ţărănimii cooperatiste, a me­canizatorilor şi specialiştilor a­­gricoli se finalizează, după în­cheierea semănatului, în reali­zări notabile şi la recoltarea culturilor tîrzii. Unul după al­tul, judeţele anunţă încheierea culesului, punerea la adăpost de intemperii a tuturor produ­selor agricole obţinute. Ace­astă operaţiune n-a decurs însă pes­te tot cu viteza de lucru stabi­lită în planurile de măsuri. Pe cîm­p — îndeosebi în judeţele CONSTANŢA, TULCEA, MU­REŞ, BUZĂU, CLUJ, VASLUI, BRAILA, TIMIŞ şi altele — se mai află încă, în nesiguranţă, producţia de porumb de pe circa 149 000 hectare aparţinînd cooperativelor agricole de pro­ducţie, sfecla de zahăr de pe 30 000 hectare şi alte produse (struguri, legume, orez etc.) In condiţiile cînd în marea majo­ritate a unităţilor culesul a fost practic încheiat este posi­bil ca, printr-o participare a tu­turor cooperatorilor la munca în cimp şi printr-o judicioasă organizare a întrajutorării, să se termine în cel mai scurt timp ,strîngerea acestei bogăţii care interesează deopotrivă coo­perativele agricole şi economia naţională. In mod deosebit, atenţia di­recţiilor agricole şi a uniunilor cooperatiste judeţene trebuie să se concentreze acum spre impulsionarea serioasă a rit­mului de livrare a produselor de către cooperativele agricole, în contul contractelor încheia­te cu statul. Producţiile bune, în multe unităţi superioare ce­lor planificate, permit să se expedieze, la bazele de recep­­ţionare şi silozuri, cantităţi peste cele prevăzute iniţial în contracte Oferte suplimentare de bună calitate Apreciind in mod just spri­jinul pe care-l primesc, sub di­verse forme, din partea statu­lui, numeroase cooperative a­­gricole de producţie, din toate judeţele ţării, participă din plin la constituirea fondului central de produse agricole — sursa principală de aprovizio­nare a populaţiei de la oraşe, centrelor muncitoreşti, şi in­dustriei prelucrătoare şi de a­­sigurare a unor disponibilităţi pentru export. Pină acum, în judeţul GALAŢI, aproape 100 de cooperative agricole au ho­tărît să livreze suplimentar statului circa 10 000 tone po­rumb. Printre cooperatorii care se achită cu cinste de această datorie civică se numără har­nicii cooperatori din SLOBO­ZIA — CONACHI, SCHELA, BALEN­I, RED­EJ, PECHEA, SMIRDAN şi altele. Privind cu o înaltă răspundere achitarea obligaţiilor asumate faţă de stat, de societate, cooperatorii din ORAŞTIE, TURDAS, SPINI, HAŢEG, SINTANDREI, BUI­­TUR şi altele din judeţul HU­NEDOARA au transportat şi predat la bazele de recepţionare întreaga cantitate de porumb contractată. Reevaluîndu-şi po­sibilităţile, rezervele de produ­se, cooperatorii din BIRCEA MICA, TIMPA BACIA, VETEL şi altele din acelaşi judeţ, ur­­mînd exemplul cooperativelor agricole de producţie din jude­ţul TIMIŞ, care au stabilit să furnizeze statului în plus circa 9 000 tone porumb, livrează, în aceste zile, cantităţi suplimenta­re de cereale. — Cooperatorii noştri — spu­nea ing. NEAGU VASILE de la C.A.P. CEACU, judeţul Ia­lomiţa, — înţeleg să răspundă sprijinului multilateral primit din partea statului printr-o contribuţie sporită la formarea fondului central. Am dat peste prevederi 135 tone grîu şi am hotărît să suplimentăm con­tractul cu 430 tone porumb şi alte produse de bună calitate. Realizarea integrală a prevede­rilor la fondul central este o condiţie fundamentală pentru tot mai buna aprovizionare a populaţiei. Se ştie însă că în­­tr-o serie de unităţi, din diferi­te cauze, în special calamităţi, producţia n-a fost la nivelul prevăzut. La fondul central nu pot fi însă admise goluri. Ele (Continuare în pag. a 3-a) . Manifestînd o înaltă conştiinţă patriotică, adunările generale din numeroase cooperative agricole, care s-au ţinut în aceste zile, au hotărît să livreze statului mari cantităţi de produse peste prevederile contrac­tuale . Uniunile cooperatiste judeţene să intensifice munca în rîndul consiliilor de conducere din C.A.P., pentru a se efectua transporturile la baze, acum şi nu mai tîrziu, cînd timpul va fi nefavorabil • Gospodă­riile personale ale cooperatorilor pot oferi spre vînzare statului însemnate surplusuri din producţiile ob­ţinute sub forma retribuţiei pentru munca depusă în cooperativă sau din cea realizată pe loturile personale La Combinatul de bumbac nr. 1 Bucureşti Creşterea productivităţii muncii—obiectiv de primă importanţă * Resursele interne nu se epuizează odată cu realizarea in­dicatorilor planificaţi • Experienţa cîştigată de I. T. Dacia — un bun cîştigat pentru toate celelalte întreprinderi ale combi­natului. C­ombinatul de bumbac nr. 1, cu sediul în Capitală, format din întreprinderea „Dacia"“ pe structura căruia a luat fiinţă, întreprinderile pen­tru industria de bumbac şi ţe­­sătoria „Aurora", toate din Bucureşti, precum şi întreprin­derea textilă „Bucegi“ din Pu­cioasa şi „Textila Dunăreană“ din Giurgiu (în construcţie), semnează actul unirii lor la data de 1 oct. 1969. La aceas­tă dată se raportează îndeplini­rea indicatorilor de plan pe pe­rioada celor trei trimestre care au trecut, evidenţiind faptul că valoarea producţiei globale a atins un nivel de 101,9 la sută iar valoarea producţiei marfă 101,4 la sută, materializînd ast­fel peste plan produse în va­loare de 12 mii. lei. Contribuţia esenţială la obţi­nerea rezultatelor arătate o are, fără îndoială, creşterea necon­tenită a productivităţii muncii, obiectiv ce stă în atenţia tutu­ror întreprinderilor industriale. In perioada arătată acest indi­cator a fost realizat în proporţie de 100,7 la sută, întreprinderea textilă Dacia, folosind mai corespunzător ca­pacităţile de producţie şi apli­­cînd măsuri tehnico-organiza­­torice cu eficienţă a realizat în această perioadă cea mai mare creştere a productivităţii mun­cii, atingînd un nivel de 101,3 la sută fiind demn de reţinut că aproape 70 la sută din sporul valoric obţinut de această fa­brică s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii,­­productivitatea unui muncitor la Dacia este aproape dublă faţă de cea obţinută, de pildă, la I.I.B.). Această realitate ne conduce la ideea că experienţa acumu­lată de întreprinderea Dacia pe linia aplicării unor măsuri care vizează creşterea productivi­tăţii muncii ar putea constitui un bun deja cîştigat pentru ce­lelalte fabrici, în vederea ali­nierii lor la nivelul superior atins. Pe baza unei analize amă­nunţite a resurselor existente I. T. Dacia a hotărît să se apli­ce în secţiile de producţie o se­rie de măsuri tehnico-organiza­­torice care să ducă la creşterea productivităţii muncii salariaţi­lor. „După ce­ am experimentat a­­tent la secţia filatură, ne spune Th. Statovici, directorul econo­mic al întreprinderii, posibilita­tea trecerii de la deservirea a două laminoare de către un sin­gur muncitor la trei, am trecut la generalizarea ideii, realizînd o eficienţă economică ce se ma­terializează în 102.500 lei. O deo­sebită atenţie am acordat şi fo­losirii intensive a utilajelor, re- T. O. CEPRAGA (Continuare in pag. a 3-a) A­­m intrat în Uzina de maşini grele cu gîndul că mă aflu într-o întreprindere a vi­itorului. Acesta este sentimentul predominant cînd urmăreşti ver­tebrele metalice care prefigu­rează dimensiunile în perspecti­vă ale uzinei bucureştene. In a­­ceeaşi măsură însă, uzina este o realitate a prezentului, ea îşi are fixată pînă acum osatura pe un teritoriu larg, şi împreună cu grafia viitoarelor construcţii, cu halele a căror finisare se va în­cheia în curînd configurează li­niile unui cartier industrial ro­bust — locul de naştere al turboagregatelor româneşti de mare putere. Nu întîmplător aici termenii de comparaţie sînt Reportaj de Ion Ţugui luaţi din vocabularul superlati­­­velor. Ei nu se încorporează în figuri de stil, ci numesc simplu lucrurile, înscriindu-se în actul de maturitate al industriei noas­tre. Exploziile declanşate de fulgere răscolesc din timp în timp cuptoarele rotunde ale o­­ielăriei electrice, nori de gaze proveniţi din răcirea metalului învăluie craterul unui vulcan ivit în incinta halei. Microcos­mosul în care pătrundem a fost schiţat mai întîi pe gama invizi­ca­bilă a gîndului, trecut apoi, drept la o primă existenţă, pe hîrtia de calc, cîntărit pînă în cele mai aparent neînsemnate detalii. Numai pentru pregătirea formei „craterului“ care primea 200 de tone de oţel, a fost nevoie de trei luni de zile şi de o echi­pă de zece turnători formatori, numai răcirea acestei cantităţi de metal care avea să devină piesă, monolit, a necesitat 27 de zile, timp de supraveghere în­tr-o tensiune maximă, şi, în fine, pentru a scoate acest meteorit din cuibul său, s-a creat un sis­tem de cuplare a două poduri (Continuare Iri pag. a 2-a) Platforma arborilor de metal Foto : AGERPRES Tricotajele realizate la în­treprinderea „Crinul" din Capitală, sînt tot mai mult solicitate în fără şi peste hotare, fiind exportate în Anglia, U.R.S.S., Canada, Franţa, Iugoslavia etc. Nu­mai în cursul acestui an au fost realizate 51 de modele de tricoturi cu noi contex­turi. In clişeu : Un aspect din sectorul preconfecții Termocentrala Luduș Iernut: Sala tabloului de comandă 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti filaret Giurgiu S-au împlinit o sută de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti Filaret­ Giurgiu, mo­ment care a marcat intrarea României în circuitul civiliza­ţiei şi al progresului prin inter­mediul stăpînirii şi folosirii for­ţei aburului. Reeditînd acest e­­veniment la distanţă de un se­col, vineri dimineaţa, la pero­nul liniei 14, din Gara de Nord, a poposit trenul inaugural 1869, alcătuit din , trei vagoane de clasă, imagine fidelă a celor de odinioară şi din locomotiva „Călugăreni 43“ — una din pri­mele cinci maşini cu aburi care au circulat pe ruta Bucureşti- Giurgiu. In animaţia specifică a gării de atunci şi de azi, păstrînd to­tuşi caracterul festiv al eveni­mentului, impiegatul de mişca­re Ion Traian păşeşte în faţa tribunei instalate pe peron, rostind, ca şi înaintaşul său, textul unui scurt raport proto­colar . Trenul inaugural, avînd la bord un mecanic, un fochist și trei conductori de bilete, este in bună stare, pregătit să por­nească pentru reconstituirea cursei făcute în ziua de 31 oc­(Continuare in pag. a 5-a) Sesiunile examenelor de definitivare in invăţămint Sesiunea de definitivare în in­­văţămînt pentru educatoarele din grădiniţele sezoniere va a­­vea loc intre 4—10 ianuarie. Totodată, se va mai organiza o sesiune specială pentru educa­toarele, învăţătoarele şi profe­soarele care nu au putut să se prezinte la examenul de defini­tivare din luna septembrie 1969, fiind în concediu de maternita­te, prenatal sau postnatal, pre­cum şi pentru învăţătorii şi profesorii care au fost lăsaţi la vatră în luna decembrie 1966 şi împlinesc trei ani efectivi la ca­tedră la 1 ianuarie 1970. Pentru candidaţii care s-au înscris la examenul de definiti­vare pentru anul 1969—1970, se­siunea se va ţine între 23—31 august 1970. In ceea ce priveşte consulta­ţiile colective, acestea se vor organiza în vacanţa de primă­vară, în perioada 12—19 aprilie, fiind asigurate de Institutul central de perfecţionare a ca­drelor­ didactice şi de filialele sale pentru profesori şi de către inspectoratele şcolare judeţene pentru educatoare şi învăţători. Manualul tehnic să oglindească nu istoria, ci prezentul meseriei Ş­coala cu profil tehnic con­stituie un factor principal de creştere şi formare a noilor cadre, capabile să răs­pundă cerinţelor tehnicii mo­derne aplicate în producţie, astfel încât tinerii, după ab­solvire, să se încadreze cu uşu­rinţă în ritmul activităţilor de producţie, să fie în stare să conducă cu competenţă mo­dernele agregate, să remedieze orice deranjament în funcţio­narea instalaţiilor, dînd soluţii tehnice competente. Toate aces­tea sunt însuşite prin interme­diul fundamental al manualelor. Ţinînd seama de marea lor însemnătate, doresc să fac ci­­teva observaţii privind gradul de adecvare a unor manuale la nevoile actuale şi de perspectivă ale industriei metalurgice. Nu este un subiect nou, dar, din păcate, el a fost tratat prin a­­precieri prea generale şi, prin urmare, cu o eficienţă slabă. De aceea, îmi propun să aduc in aceste rînduri cîteva exem­ple flagrante, care demonstrează urgenţa rezolvării acestei pro­bleme de către instituţiile în răspunderea cărora se află ea. Din păcate, observaţiile mele nu se pot axa pe noile manuale, deoarece nici pînă la ora ac­tuală unele dintre ele nu ne-au sosit şi nici nu sînt semne că le vom avea curînd, ceea ce ne provoacă considerabile greu­tăţi. In manualul de „Termoteh­­nică" pentru anii II si III, ro-Ing. ALEXANDRU VOINA (Continuare in pag. a 5-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului algerian prieten, cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, calde felicitări şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu înaltă consideraţiune, Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Ţin să vă exprim sincere mulţumiri pentru felicitările pe care aţi binevoit a le adresa cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a procla­mării Republicii Populare Chineze şi vă adresez bune urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Declaraţia Consfătuirii miniş­trilor afacerilor externe din sta­tele participante la Tratatul de la Varşovia O contribuţie însemnată la în­tărirea prieteniei româno-olan­­deze (Amănunte in pag. a 6-a) .................................... Sărbătoarea din zi de lucru Octav Poncu­laşi P­entru că anul nu-i al­cătuit din 365 d­e săr­bători, pentru că şi cei mai buni dintre noi în­cearcă, fie oricît de rar, in­satisfacţia trăirii unor mo­mente mai şterse, mai ter­ne, mai banale — parcă mi-aş lua inima în dinţi şi m-aş încumeta să contrazic bătrînul adagiu, potrivit că­ruia scurtimea vieţii ne o­­bligă să vedem în fiecare răsărit de soare începutul unei zile deosebite. Numai că spiritul meu polemic nu şi-a ales azi ziua cea mai potrivită ca să-şi etaleze ar­gumentele. Azi, 1 noiem­brie, o dată — la prima ve­dere — oarecare, numai bu­nă, ziceam eu, spre a clăti­na venerabilul postulat şi în ciuda faptului că mie sau dumitale ni se înfăţişează ca o zi obişnuită, este pen­tru un important număr de oameni tineri (mai exact,­­ 300) o sărbătoare în cin­stea căreia merită cu priso­sinţă să ridice paharul, in cinstea căreia, fără îndoia­lă, vor toasta an de an, me­reu regăsindu-i şi reconsti­­tuindu-i parfumul — un a­­mestec complicat de nostal­gie şi înflăcărare, de copilă­rească, suavă bucurie şi bărbătească, matură medi­taţie. Azi, 1 noiembrie, absol­venţii din promoţia ‘69 ai facultăţilor noastre de me-­­dicină generală, pediatrie, stomatologie şi farmacie, primind cu o lună in urmă repartizările, se prezintă la locurile lor de muncă. con­(Continuare în pag. a 2-a)

Next