România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)
1969-12-02 / nr. 7813
Proletari din toate ţările, unifi-văl COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 813 Marti 2 decembrie 1969 6 pagini 30 bani UN NOU PILON AL SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL S -ar putea spune telegrafic : duminică la centrala termoelectrică de la Mintia s-au produs primii kilowaţi de energie electrică. Ar fi insă extrem de puţin faţă de importanţa acestui eveniment, faţă de hărnicia oamenilor care au obţinut o preţioasă izbîndă în opera de electrificare a ţării iniţiată şi condusă de partid. Duminică a fost doar un examen foarte pretenţios, o zi de maximă tensiune pentru constructori şi energeticieni dar acest eveniment s-a pregătit cu eforturi şi dăruire timp de aproape 40 de luni. Perioadă în care, ca semn de recunoaştere a puterii creatoare a omului, şoseaua naţională şi calea ferată de pe aceste meleaguri s-au dat mai la o parte, iar Mureşul şi-a schimbat cursul milenar ca să facă loc noului complex energetic. Pe cîmpul străjuit de dealuri s-au înălţat, rînd pe rind, hale impunătoare, coşuri de fum şi alte obiective specifice marilor prefaceri din zilele noastre. Mai bine de trei ani aici, pe şantier a pulsat ritmul unei munci încordate, s-au obţinut victorii de prestigiu. In toamna anului trecut constructorii s-au ridicat, pentru prima dată în ţară, la 220 de metri înălţime, cel mai înalt coş de fum terminîndu-l înainte de soroc. Alături de date tehnice şi amănunte despre acest succes am notat atunci în carnetul de însemnări numele inginerilor Iosif Vereşezan şi Ioan Hogea, al maistrului Matei Stadler, al şefului de brigadă Grigore Cîmpean şi multe altele. Erau oamenii care cuceriseră noul record al înălţimilor şi depăşiseră realizări obţinute pe plan mondial în ce priveşte viteza de execuţie a coşurilor înalte. Dar era numai începutul victoriilor. Ulterior s-a ridicat, mult mai repede, cel de al doilea coş de fum de aceeaşi talie, a fost construit barajul de pe Mureş cu tot complexul său de lucrări hidrotehnice, s-au închegat hale şi instalaţii care impresionează prin dimensiuni şi putere. In afară de fier, beton şi sticlă, tabloul industrial care se poate admira acum la Mintia are încrustate în el faptele şi numele a sute de constructori şi mentori care şi-au dăruit pasiunea şi priceperea pentru lumina ţării. Forţa cu care se învîrte acum rotorul turbinei a împrumutat putere de la maiştrii Adrian Munteanu, Vasile Dumitrache sau Panait Banu, de la brigăzile conduse de Gheorghe Mir, Florian Niţuşi, Gheorghe Anghel, de la inginerul Ludovic Silagy şi alţi zeci de montori. Alt detaşament de constructori în frunte cu inginerul Francisc Gundisch au terminat barajul şi devierea Mureşului cu 11 zile mai devreme, iar muncitorii conduşi de inginerul Ioan Cordea au schimbat radical obişnuitele procedee de lucru ca să realizeze cit mai repede hala maşinilor. Dar cite nume şi fapte n-ar trebui amintite cu ocazia acestei premiere. O remarcă generală e însă mai semnificativă. Munca şi hărnicia generală au asigurat scurtarea termenelor de execuţie faţă de alte obiective similare şi intrarea în funcţiune a primului grup energetic la data stabilită. În legătură cu această realizare inginerul Ieronim Ilusan, directorul general al întreprinderii pentru centrale termoelectrice Deva, ne-a declarat : „ Evenimentul de azi constituie doar un început. Centrala termoelectrică de la Mintia va produce peste 5,5 miliarde kilowaţi energie electrică ceea ce înseamnă de circa 5 ori mai mult decit s-a realizat în toată I. COJOCARU corespondentul „României libere“ (Continuare in pag. a 3-a) La Mintia a intrat în producţie primul grup de 210 megawaţi al noii termocentrale TELEGRAMA Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, în numele Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, Prezidiului Marelui Ilural Popular şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Populare Mongole, al întregului popor mongol şi al nostru personal vă exprimăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului, de Miniştri ale Repblicii Socialiste ,omânia, poporului frate român sincere mulțumiri pentru felicitările călduroase transmise cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a proclamării Republicii Populare Mongole. Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare dintre ţările noastre, care se bazează pe principiile marxismleninismului şi internaţionalismului socialist, vor continua şi în viitor să se dezvolte fructuos şi să se întărească spre binele popoarelor mongol şi român, în interesul cauzei socialismului şi comunismului. Folosindu-ne de acest prilej, vă dorim dumneavoastră şi poporului frate român mari succese în opera de desăvîrşire a construirii socialismului în ţara dumneavoastră, în lupta pentru pace şi securitate in lumea întreagă. JUMJAAGHIIN TEDENBAL Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole JAMSARANGHIIN SAMBU preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole Aspect parţial al termocentralei de la Mintia (Deva), una dintre cele mai mari unităţi energetice ale ţării, a cărei „premieră" a avut loc duminică, prin intrarea în funcţiune a primului, grup de 210 megawaţi în cadrul rafinăriei din Piteşti se află într-un stadiu avansat de construcţie instalaţia de separare a xilenilor unitate a Complexului de reformare catalitică. Clişeul nostru prezintă o imagine a modernei instalaţii Fotos NICU VASILE Noi invenţii româneşti Inginerul Gh. Săninoiu, de la schela de petrol Băicoi, este autorul unui dispozitiv brevetat în țară, cu ajutorul căruia se poate măsura de la suprafaţă, nivelul de ţiţei al sondelor aflate în pompaj. Operaţiile de manevrare se efectuează automat. Prin utilizarea noului dispozitiv se obţine un randament de aproape două ori mai mare. Ing. Vasile Doboşan şi tehnicianul Nicolae Caşcaval, de la Uzinele de autocamioane din Braşov, sunt autorii unei valoroase invenţii, recent brevetată. Este vorba despre un agregat automatizat pentru sudura roţilor d de autocamion. Aplicarea intenţiei a dus la mecanizarea operaţiilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, realizîndu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare şi economii anuale de 1 500 000 lei. (Agerpres) ...Dar de judecată. • Apărarea avutului obştesc implică o bună pregătire a comisiilor de judecată • Infractori în postura de... judecători Organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, comisiile de judecată din cooperativele agricole din judeţul Neamţ îşi aduc o contribuţie tot mai mare la întărirea legalităţii şi disciplinei, la educarea membrilor cooperatori în spiritul respectării legilor şi a normelor , de convieţuire socială, la apărarea avutului obştesc. De la începutul anului şi pînă acum, cele 82 comisii de judecată au soluţionat peste 800 de cauze, cea mai mare parte din ele reprezentînd-o sustragerile din avutul obştesc. O activitate bună in această direcţie au desfăşurat comisiile de judecată din cadrul cooperativelor agricole din Răuceşti, Moldoveni, Girov, Ţibucani, care au rezolvat operativ pricinile aduse spre judecare luînd măsuri de influenţare obştească cu un mare efect educativ. Trebuie spus insă că nu toate comisiile de judecată din cooperativele agricole se achită în mod corespunzător de sarcinile ce le revin. Tovarăşul Mihai Boiciu, vicepreşedinte al Tribunalului judeţean, ne-a relatat că în unele cooperative agricole comisiile de judecată nu desfăşoară nici un fel de judecată. Unele dintre ele nu s-au întrunit nici o dată de la constituire. Nu putem crede că în unităţile respective totul decurge în cea mai periccta tocane şi legalitate. Mai curind , se poate admite că, subapreciind rolul educativ al acestor organe obşteşti de influenţare, consiliile de conducere preferă să rezolve pricinile ivite în unităţile lor prin măsuri administrative. Aşa stau lucrurile la cooperativa agricolă din Păstrăveni, unde conducerea unităţii a aplicat diferite sancţiuni şi amenzi a căror valoare trece de 10.000 lei, ignorind complet existenţa, rolul comisiei de judecată care de-a lungul a trei sferturi din an nu s-a întrunit niciodată pentru a judeca vreo cauză. Iar acesta nu este singurul exemplu. La Dochia, Mărgineni, Ion Creangă, Costișa, dosare întocmite la începutul anului nu au fost rezolvate nici după nouă luni de zile. Activitatea nesatisfăcătoare a unor comisii de judecată își are originile in unele greșeli comise la constituirea acestora. Legea privind comisiile de judecată prevede că : „Membrii comisiilor de judecată se aleg dintre persoanele majore, care au o pregătire corespunzătoare şi reputaţie neştirbită“. Poate fi vorba oare de respectarea acestei prevederi la cooperativa agricolă din Roznov, unde ca preşedinte al comisiei de judecată a fost ales Vasile Axinte, om necinstit, cu antecedente penale ? Cu numai o lună în urmă, el fusese judecat şi condamnat din nou, pentru fals şi înşelăciune în dauna avutului obştesc, la trei ani închisoare. Intr-o asemenea situaţie este explicabil de ce mai mult de două- CAZOIȚII corespondentul „României libere“ lContinuare: in pag. a 5-a) cei din ce cined judecă ? in pag. a 3-a. Tinara platformă industrială de la Găești la început de drum „Copilăria" prelungită îndepărtează maturitatea TRADIŢII Zilele trecute, intr-o plăcută convorbire telefonică cu Zalăul, am aflat că liceul din Simleul-Silvaniei şi-a sărbătorit semicentenarul. Aşadar, au trecut cincizeci de ani de la înfiinţarea acestui liceu din nordvestul ţării, o şcoală despre care s-ar cuveni spuse cîteva cuvinte. N-am urmat cursurile acelui liceu, nu ştiu mare lucru asupra existenţei şi activităţii sale, deci îi rog pe localnici şi pe toţi sălăjenii să-mi ierte această lipsă de informaţie. Vreau numai să subliniez citeva semnificaţii legate, sau determinate, de acest fel de comemorări. Vedeţi dumneavoastră, este vorba de o tradiţie şcolară frumoasă, înrădăcinată în conştiinţe, a instituţiilor de invăţămînt amplasate in nişte centre ca Simleul-Silvaniei — sau ca atitea altele — unde se învăţa şi sînt sigur că se învaţă şi acum, cu toată seriozitatea şi răspunderea, carte... înţeleg prin aceasta că preocuparea de căpetenie in asemenea şcoli este educarea copiilor cu maximum de exigenţă. Cincizeci de ani nu-s mulţi in viaţa unei şcoli, dar ciraci stai să te gindeşti că din ele au intrat în circuitul naţional cincizeci de rîndui de oameni formaţi la făclia şi incandescenţa culturii eşti ispitit să-i dai chiar mai mult decit s-ar părea că merită. In ultimul timp, am consemnat aniversări multiple ale şcolilor din această parte a ţării din sate şi orăşele cum ar fi cele din Floreşti,de lingă Cluj, înfiinţată cu 175 de ani în urmă prin ucaz eliberat de Gh. Şincai, din Ip (Sălaj) cu cei 200 de ani de existenţă, din Ghiurtelec, din Cojocna şi din alte comune. Liceele din Năsăud, Brad, Beiuş, Gherla, ca să nu mai amintesc decit un treacăt despre şcolile, din Blaj care merită toată recunoştinţa, sunt jaloane fixate definitiv pedrumul instruirii poporului român către civilizaţia modernă. Dumitru Mircea (Continuare in pag. a 2-a) D TEMEINICIA PREGĂTIRII DE SPECIALITATE ocumentele Congresului al X-lea al partidului acordă pregătirii cadrelor un capitol important, conexînd-o de dezvoltarea învăţămîntului în vederea asigurării forţei de muncă necesară realizării grandiosului program al înfloririi multilaterale a patriei. Parcurgînd capitolele succesive consacrate dezvoltării economiei naţionale în perioada 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării acesteia pînă în 1980, înţelegem lesne necesitatea pregătirii serioase a tuturor cadrelor chemate să conlucreze la construcţia socialistă a patriei. în această privinţă, Congregresul al X-lea a adoptat un Acad. N. Teodorescu plan de măsuri amplu şi armonic, plan la care noi, cadrele didactice sîntem chemate să depunem toată energia şi tot devotamentul pentru a-l transpune in viaţă. Relevînd prevederea dezvoltării şi modernizării invăţămîntului de toate gradele, vom sublinia în primul rind sarcina de amploare naţională şi istorică a generalizării învăţământului obligatoriu de zece ani. Aceasta înseamnă o ridicare a nivelului de cultură generală şi politehnică a poporului, sarcină care implică un progres considerabil şi nu pregătirea profesională a tuturor categoriilor de cadre. Sporirea numărului muncitorilor calificaţi cere o creştere corespunzătoare a cadrelor cu pregătire medie şi superioară de specialitate. Cerinţa seriozităţii pregătirii lor se accentuează şi mai mult la nivelele superioare, intrucît specialiştii cu înaltă calificare vor avea de rezolvat problemele capitale ale promovării progresului tehnic şi ale dezvoltării cercetării ştiinţifice. ascensiune creează răspunderi mari în pregătirea specialiştilor cu studii superioare. Din păcate, există încă la unii studenţi din învăţământul superior accepţiunea perimată a noţiunii de „facultate“, ca o instituţie în care se profesează un invăţămînt cu caracter facultativ, sursă bogată de diplome agreabile,, aducătoare de titluri şi funcţiuni şi mai apoi de onoruri şi distincţii. Că aceştia se înşeală nu trebuie să mai demonstrăm. Cerinţele noii noastre societăţi impun ca învăţământul superior să aibă un caracter profesional foarte inart , creator, deschizător de drumuri şi perspective noi în ştiinţă, tehnică, în cultură, în arte , însă profesional, producător de profesionişti specialişti pentru sectoarele indicate de diplomele obţinute. Facultăţile de azi trebuie să fie adevărate şcoli profesionale în înţelesul cel mai înalt, de nivel superior. Seriozitatea acestei pregătiri se impune prin finalitatea ei socială, aceea de a acorda absolvenţilor, o dată cu diploma de absolvire şi o profesie condiţionată de această diplomă, singura poziţie cu perspective înfloritoare în societatea noastră socialistă, structurată pe criteriul muwal, clei profesia. (Continuare in pag. a 7-a) Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitate cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întrunirea conducătorilor de partid şi de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaționale actuale. Moment important in evoluţia relaţiilor româno-britanice Vizita oficială efectuată în Marea Britanie de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul de externe, Corneliu Mănescu, poate fi socotită, prin bilanţul ei pozitiv, drept o nouă etapă a dialogului româno-britanic, o contribuţie de seamă la dezvoltarea continuu ascendentă a relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre în avantajul lor mutual şi în interesul securităţii şi păcii din Europa şi întreaga lume. Primirea înalţilor oaspeţi români de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a, convorbirile cu primul ministru Harold Wilson, cu secretarul de stat pentru afacerile externe şi ale Commonwealthului, Michael Stewart, şi alte personalităţi oficiale, întîlnirile cu numeroşi reprezentanţi ai vieţii politice, economice, ştiinţifice şi culturale au constituit un prilej de reafirmare a sentimentelor de stimă şi respect nutrite reciproc, de popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi de a trăi în bună înţelegere, de a conlucra mai intens în viitor, pentru promovarea progresului şi a păcii pe continentul nostru şi în lume. Acţionînd cu consecvenţă în direcţia extinderii continue a relaţiilor şi contactelor pe plan internaţional, România socialistă dezvoltă, in spiritul coexistenţei paşnice, legături economice, politice, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu toate statele fără deosebire de orînduirea lor, cu convingerea fermă că schimbul permanent şi mereu mai larg de valori materiale şi spirituale, constituie un promotor activ al progresului general, un factor de covîrşitoare importanţă pentru înscăunarea încrederii reciproce intre state, pentru statornicirea unui climat de destindere internaţională, indispensabile consolidării securităţii şi păcii. , Constatînd progresul satisfăcător înregistrat în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, care se integrează, în chip firesc, în procesul obiectiv „de extindere şi ramificare considerabilă a legăturilor de colaborare dintre state“, preşedintele Consiliului de Miniştri. Ion Gheorghe Maurer arăta, în cursul vizitei sale în Anglia, că în aceasta rezidă „încă o ilustrare a posibilităţilor de înţelegere şi conlucrare între state cu filozofii sociale şi politice diferite, atunci cînd raporturile dintre ele sînt prezidate de comprehensiune şi respect mutual“. O părere similară a fost exprimată şi de primul ministru britanic, Harold Wilson care, salutînd ampla dezvoltare a relaţiilor româno-britanice în numeroase domenii, a dat glas convingerii sale că deosebirile dintre formele de guvernare, instituţiile, politice, economice şi sociale ale ţărilor noastre nu constituie „un motiv de a nu coexista in pace Şi nu există nici un motiv pentru ca în această săptămina şi, în general în relaţiile dintre noi, să nu acţionăm pentru o înţelegere reciprocă mai strînsă şi pentru o înţelegere mai largă în lume“. Axate pe aceste premise, convorbirile, desfăşurate intr-o atmosferă de prietenie,, cordialitate şi înţelegere mutuală, au prilejuit un cuprinzător şi util schimb de vederi, atit asupra relaţiilor bilaterale cit şi asupra problemelor internaţionale de Interes comun. Satisfacţia ambelor părţi faţă de evoluţia favorabilă a legăturilor dintre ţările noastre şi, în mod deosebit, faţă de creşterea schimburilor comerciale, a intensificării coo-ŞTEFAN MUNTEANU (Continuare in pag. a 5-a)