România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)

1969-12-02 / nr. 7813

Proletari din toate ţările, unifi-văl COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 813 Marti 2 decembrie 1969 6 pagini 30 bani UN NOU PILON AL SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL S -ar putea spune telegrafic : duminică la centrala ter­moelectrică de la Mintia s-au produs primii kilowaţi de energie electrică. Ar fi insă extrem de puţin faţă de im­portanţa acestui eveniment, faţă de hărnicia oamenilor care au obţinut o preţioasă izbîndă în opera de electrificare a ţării iniţiată şi condusă de partid. Duminică a fost doar un exa­men foarte pretenţios, o zi de maximă tensiune pentru con­structori şi energeticieni dar acest eveniment s-a pregătit cu eforturi şi dăruire timp de aproape 40 de luni. Perioadă în care, ca semn de recunoaştere a puterii creatoare a omului, şo­seaua naţională şi calea ferată de pe aceste meleaguri s-au dat mai la o parte, iar Mureşul şi-a schimbat cursul milenar ca să facă loc noului complex ener­getic. Pe cîmpul străjuit de dea­luri s-au înălţat, rînd pe rind, hale impunătoare, coşuri de fum şi alte obiective specifice marilor prefaceri din zilele noas­tre. Mai bine de trei ani aici, pe şantier a pulsat ritmul unei munci încordate, s-au obţinut victorii de prestigiu. In toamna anului trecut constructorii s-au ridicat, pentru prima dată în ţară, la 220 de metri înălţime, cel mai înalt coş de fum termi­­nîndu-l înainte de soroc­. Alături de date tehnice şi amănunte despre acest succes am notat atunci în carnetul de însem­nări numele inginerilor Iosif Vere­­şezan şi Ioan Hogea, al maistru­lui Matei Stadler, al şefului de brigadă Grigore Cîmpean şi multe altele. Erau oamenii care cuceriseră noul record al înăl­ţimilor şi depăşiseră realizări ob­ţinute pe plan mondial în ce­ priveşte viteza de execuţie a coşurilor înalte. Dar era nu­mai începutul victoriilor. Ul­terior s-a ridicat, mult mai re­pede, cel de al doilea coş de fum de aceeaşi talie, a fost construit barajul de pe Mureş cu tot complexul său de lucrări hidrotehnice, s-au închegat ha­le şi instalaţii care impresio­nează prin dimensiuni şi pu­tere. In afară de fier, beton şi sti­clă, tabloul industrial care se poate admira acum la Mintia are încrustate în el faptele şi numele a sute de constructori şi mentori care şi-au dăruit pa­siunea şi priceperea pentru lu­mina ţării. Forţa cu care se în­­vîrte acum rotorul turbinei a împrumutat putere de la maiş­trii Adrian Munteanu, Vasile Dumitrache sau Panait Banu, de la brigăzile conduse de Gheorghe Mir, Florian Niţuşi, Gheorghe Anghel, de la ingine­rul Ludovic Silagy şi alţi zeci de montori. Alt detaşament de constructori în frunte cu ingi­nerul Francisc Gundisch au ter­minat­ barajul şi devierea Mu­reşului cu 11 zile mai devreme, iar muncitorii conduşi de ingi­nerul Ioan Cordea au schimbat radical obişnuitele procedee de lucru ca să realizeze cit mai repede hala maşinilor. Dar ci­te nume şi fapte n-ar trebui a­­mintite cu ocazia acestei premi­ere. O remarcă generală e însă mai semnificativă. Munca şi hărnicia generală au asigurat scurtarea termenelor de execu­ţie faţă de alte obiective simi­lare şi intrarea în funcţiune a primului grup energetic la data stabilită. În legătură cu aceas­tă realizare inginerul Ieronim Ilusan­, directorul general al întreprinderii pentru centrale termoelectrice Deva, ne-a de­clarat : „ Evenimentul de azi consti­tuie doar un început. Centrala termoelectrică de la Mintia va produce peste 5,5 miliarde ki­­lowaţi energie electrică ceea ce înseamnă de circa 5 ori mai mult decit s-a realizat în toată I. COJOCARU corespondentul „României libere“ (Continuare in pag. a 3-a) La Mintia a intrat în producţie primul grup de 210 megawaţi al noii termocentrale TELE­G­R­A­M­A Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialist­e România BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, în numele Comitetului Central al Partidului Popular Revolu­ţionar Mongol, Prezidiului Marelui Ilural Popular şi al Consiliu­lui de Miniştri ale­ Republicii Populare Mongole, al întregului popor mongol şi al nostru personal vă exprimăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat şi­ Consiliului, de Miniştri ale Re­pblicii Socialiste ,­omânia, poporului frate român sincere mulțumiri pentru felicitările călduroase transmise cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a proclamării Republicii Populare Mongole. Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi colabo­rare dintre ţările noastre, care se bazează pe principiile marxism­­leninismului şi internaţionalismului socialist, vor continua şi în viitor să se dezvolte fructuos şi să se întărească spre binele po­poarelor mongol şi român, în interesul cauzei socialismului şi comunismului. Folosindu-ne de acest prilej, vă dorim dumneavoastră şi po­porului frate român mari succese în opera de desăvîrşire a con­struirii socialismului în ţara dumneavoastră, în lupta pentru pace şi securitate in lumea întreagă. JUMJAAGHIIN TEDENBAL Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole JAMSARANGHIIN SAMBU preşedintele Prezidiului Mare­lui Hural Popular al Republicii Populare Mongole Aspect parţial al termocen­tralei de la Mintia (Deva), una dintre cele mai mari uni­tăţi energetice ale ţării, a că­rei „premieră" a avut loc duminică, prin intrarea în funcţiune a primului, grup de 210 megawaţi în cadrul rafinăriei din Piteşti se află într-un stadiu avansat de con­strucţie instalaţia de separare a xilenilor unitate a Complexului de reformare catalitică. Clişeul nostru prezintă o imagine a modernei instalaţii Foto­s NICU VASILE Noi invenţii româneşti Inginerul Gh. Săninoiu, de­ la schela de petrol Băicoi, este autorul unui dispozitiv brevetat în țară, cu ajutorul căruia se poate măsura de la suprafaţă, nivelul de ţiţei al sondelor aflate în pom­paj. Operaţiile de manevra­re se efectuează automat. Prin utilizarea noului dispo­zitiv se obţine un randament de aproape două ori mai mare. Ing. Vasile Doboşan şi teh­nicianul Nicolae Caşcaval, de la Uzinele de autocami­oane din Braşov, sunt autorii unei valoroase invenţii, re­cent brevetată. Este vorba despre un agregat automati­zat pentru sudura roţilor d de autocamion. Aplicarea in­tenţiei a dus la mecanizarea operaţiilor şi la îmbunătăţi­rea condiţiilor de muncă, re­­alizîndu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare şi econo­mii anuale de 1 500 000 lei. (Agerpres) ...Dar de judecată. • Apărarea avutului obştesc implică o bună pregătire a comisiilor de judecată • Infrac­tori în postura de... judecători O­­­rgane obşteşti de influen­ţare şi jurisdicţie, comi­siile de judecată din co­operativele agricole din judeţul Neamţ îşi aduc o contribuţie tot mai mare la întărirea legalităţii şi disciplinei, la educarea mem­brilor cooperatori în spiritul respectării legilor şi a normelor , de convieţuire socială, la apă­rarea avutului obştesc. De la în­ceputul anului şi pînă acum, cele 82 comisii de judecată au soluţionat peste 800 de cauze, cea mai mare parte din ele re­­prezentînd-o sustragerile din a­­vutul obştesc. O activitate bună in această direcţie au desfăşurat comisiile de judecată din cadrul cooperativelor agricole din Rău­ceşti, Moldoveni, Girov, Ţibu­­cani, care au rezolvat operativ pricinile aduse spre judecare luînd măsuri de influenţare ob­ştească cu un mare efect edu­cativ. Trebuie spus insă că nu toate comisiile de judecată din co­operativele agricole se achită în mod corespunzător de sarci­nile ce le revin. Tovarăşul Mi­­hai Boiciu, vicepreşedinte al Tribunalului judeţean, ne-a re­latat că în unele cooperative a­­gricole comisiile de judecată nu desfăşoară nici un fel de jude­cată. Unele dintre ele nu s-au întrunit nici o dată de la con­stituire. Nu putem crede că în unităţile respective totul de­curge în cea mai periccta toca­ne şi legalitate. Mai curind , se poate admite că, subapreciind rolul educativ al acestor organe obşteşti de influenţare, consiliile de conducere preferă să rezol­ve pricinile ivite în unităţile lor prin măsuri administrative. Aşa stau lucrurile la cooperati­va agricolă din Păstrăveni, unde conducerea unităţii a aplicat di­ferite sancţiuni şi amenzi a că­ror valoare trece de 10.000 lei, ignorind complet existenţa, ro­lul comisiei de judecată care de-a lungul a trei sferturi din an nu s-a întrunit niciodată pentru a judeca vreo cauză. Iar acesta nu este singurul exem­plu. La Dochia, Mărgineni, Ion Creangă, Costișa, dosare întoc­mite la începutul anului nu au fost rezolvate nici după nouă luni de zile. Activitatea nesatisfăcătoare a unor comisii de judecată își are originile in unele greșeli comise la constituirea acestora. Legea privind comisiile de ju­decată prevede că : „Membrii comisiilor de judecată se aleg dintre persoanele majore, care au o pregătire corespunzătoare şi reputaţie neştirbită“. Poate fi vorba oare de respectarea a­­cestei prevederi la­ cooperativa agricolă din Roznov, unde ca preşedinte al comisiei de jude­cată a fost ales Vasile Axinte, om necinstit, cu antecedente pe­nale ? Cu numai o lună în ur­mă, el fusese judecat şi condam­nat din nou, pentru fals şi înşe­lăciune în dauna avutului obş­tesc, la trei ani închisoare. In­tr-o asemenea situaţie este ex­plicabil de ce mai mult de două- C­­AZOIȚII corespondentul „României libere“ lContinuare: in pag. a 5-a) cei din ce cined judecă ? in pag. a 3-a. Tinara platformă industrială de la Găești la început de drum „Copilăria" prelungită îndepărtează maturitatea T­RADIŢII Z­ilele trecute, intr-o plă­­­­cută convorbire telefo­nică cu Zalăul, am aflat că liceul din Simleul-Silva­­niei şi-a sărbătorit semicen­tenarul. Aşadar, au trecut cincizeci de ani de la înfiin­ţarea acestui liceu din nord­­­vestul ţării, o şcoală despre care s-ar cuveni spuse cîteva cuvinte. N-am urmat cursuri­le acelui liceu, nu ştiu mare lucru asupra existenţei şi activităţii sale, deci îi rog pe localnici şi pe toţi sălăjenii să-mi ierte această lipsă de informaţie. Vreau numai să subliniez citeva semnificaţii legate, sau determinate, de a­­cest fel de comemorări. Vedeţi dumneavoastră­, este vorba de o tradiţie şcolară frumoasă, înrădăcinată în conştiinţe, a instituţiilor de invăţămînt amplasate in niş­te centre ca Simleul-Silvaniei — sau ca atitea altele — un­de se învăţa şi sînt sigur că se învaţă şi acum, cu toată seriozitatea şi răspunderea, carte... înţeleg prin aceasta că preocuparea de căpetenie in asemenea şcoli este educa­rea copiilor cu maximum de exigenţă. Cincizeci de ani nu-s mulţi in viaţa unei şcoli, dar ciraci stai să te gindeşti că din ele au intrat în circuitul naţional cincizeci de rîndui de oameni formaţi la făclia şi incandescenţa culturii eşti ispitit să-i dai chiar mai mult decit s-ar părea că merită. In ultimul timp, am consemnat aniversări multiple ale şcoli­lor din această parte a ţării d­in sate şi orăşele cum ar fi cele din Floreşti,­­de lingă Cluj, înfiinţată cu 175 de ani în urmă prin ucaz eliberat de Gh. Şincai, din Ip (Sălaj) cu cei 200 de ani de exis­tenţă, din Ghiurtelec, din Cojocna şi din alte comune. Liceele din Năsăud, Brad, Beiuş, Gherla, ca să nu mai amintesc decit un treacăt des­pre şcolile, din Blaj care me­rită toată recunoştinţa, sunt jaloane fixate definitiv pe­­drumul instruirii poporului român către civilizaţia mo­dernă. Dumitru Mircea (Continuare in pag. a 2-a) D TEMEINICIA PREGĂTIRII DE SPECIALITATE­ ocumentele Congresului al X-lea al partidului acordă pregătirii cadre­lor un capitol important, co­­nexînd-o de dezvoltarea învă­­ţămîntului în vederea asigură­rii forţei de muncă necesară realizării grandiosului pro­gram al înfloririi multilatera­le a patriei. Parcurgînd capitolele succe­sive consacrate dezvoltării e­­conomiei naţionale în perioa­da 1971—1975 şi liniile direc­toare ale dezvol­tării acesteia pînă în 1980, înţelegem lesne necesitatea pregătirii serioase a tuturor cadrelor chemate să conlucreze la construcţia so­cialistă a patriei. în această privinţă, Congre­­gresul al X-lea a adoptat un Acad. N. Teodorescu plan de măsuri amplu şi ar­monic, plan la care noi, ca­drele didactice sîntem che­mate să depunem toată ener­gia şi tot devotamentul pen­tru a-l transpune in viaţă. Relevînd prevederea dezvol­tării şi modernizării invăţă­­mîntului de toate gradele, vom­ sublinia în primul rind sarcina de amploare naţiona­lă şi istorică a generalizării învăţământului obligatoriu de zece ani. Aceasta înseamnă o ridicare a nivelului de cultu­ră generală şi politehnică a poporului, sarcină care impli­că un progres considerabil şi nu pregătirea profesională a tuturor categoriilor de cadre. Sporirea numărului muncito­rilor calificaţi cere o creştere corespunzătoare a cadrelor cu pregătire medie şi superioară de specialitate. Cerinţa seriozităţii pregăti­rii lor se accentuează şi mai mult la nivelele superioare, intrucît specialiştii cu înaltă calificare vor avea de rezol­vat problemele capitale ale promovării progresului tehnic şi ale dezvoltării cercetării ştiinţifice. ascensiune creează răspunderi mari în pregătirea specialiştilor cu studii superi­oare. Din păcate, există încă la unii studenţi din învăţă­mântul superior accepţiunea perimată a noţiunii de „facul­tate“, ca o instituţie în care se profesează un invăţămînt c­u caracter facultativ, sursă bo­gată de diplome agreabile,, a­­ducătoare de titluri şi funcţiuni şi mai apoi de onoruri şi dis­tincţii. Că aceştia se înşeală nu tre­buie să mai demonstrăm. Ce­rinţele noii noastre societăţi impun ca învăţământul supe­rior să aibă un caracter pro­fesional foarte inart , crea­tor, deschizător de drumuri şi perspective noi în ştiinţă, teh­nică, în cultură, în arte , însă profesional, producător de profesionişti specialişti pentru sectoarele indicate de diplomele obţinute. Facultăţile de azi trebuie să fie adevărate şcoli profesiona­le în înţelesul cel mai înalt, de nivel superior. Seriozitatea acestei pregătiri se impune prin finalitatea ei socială, a­­ceea de a acorda absolvenţi­lor, o dată cu diploma de­ ab­solvire şi o profesie condiţio­nată de această diplomă, sin­gura poziţie cu perspective în­floritoare în societatea noastră socialistă, structurată pe cri­teriul muwal, clei profesia. (Continuare in pag. a 7-a) Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitate cu înţelege­rea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întrunirea conducă­torilor de partid şi de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Ceho­slovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu pri­vire la probleme internaționale actuale. Moment important in evoluţia relaţiilor româno-britanice V­izita oficială efectuată în Marea Britanie de preşe­dintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul de externe, Corneliu Mănescu, poa­te fi socotită, prin bilanţul ei pozitiv, drept o nouă etapă a dialogului româno-britanic, o contribuţie de seamă la dezvol­tarea continuu ascendentă a relaţiilor dintre ţările şi popoa­rele noastre în avantajul lor mutual şi în interesul securită­ţii şi păcii din Europa şi în­treaga lume. Primirea înalţilor oaspeţi ro­mâni de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a, convor­birile cu primul ministru Ha­rold Wilson, cu secretarul de stat pentru afacerile externe şi ale Commonwealthului, Michael Stewart, şi alte personalităţi o­­ficiale, întîlnirile cu numeroşi reprezentanţi ai vieţii politice, economice, ştiinţifice şi cultu­rale au constituit un prilej de reafirmare a sentimentelor de stimă şi respect nutrite reci­proc, de popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi de a trăi în bună înţelegere, de a conlucra mai intens în viitor, pentru promovarea progresului şi a păcii pe continentul nostru şi în lume. Acţionînd cu consecvenţă în direcţia extinderii continue a relaţiilor şi contactelor pe plan internaţional, România socia­listă dezvoltă, in spiritul coe­xistenţei paşnice, legături eco­nomice, politice, tehnico-ştiinţi­­fice şi culturale cu toate statele fără deosebire de orînduirea lor, cu convingerea fermă că schimbul permanent şi mereu mai larg de valori materiale şi spirituale, constituie un pro­motor activ al progresului ge­neral, un factor de covîrşitoare importanţă pentru înscăunarea încrederii reciproce intre sta­te, pentru statornicirea unui climat de destindere internaţi­­­onală, indispensabile consolidă­rii securităţii şi păcii. , Constatînd progresul satisfă­cător înregistrat în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, care se in­tegrează, în chip firesc, în pro­cesul obiectiv „de extindere şi ramificare considerabilă a le­găturilor de colaborare dintre state“, preşedintele Consiliului de Miniştri. Ion Gheorghe Maurer arăta, în cursul vizitei sale în Anglia, că în aceasta rezidă „încă o ilustrare a po­sibilităţilor de înţelegere şi con­lucrare între state cu filozofii sociale şi politice diferite, a­­tunci cînd raporturile dintre ele sînt prezidate de compre­hensiune şi respect mutual“. O părere similară a fost ex­primată şi de primul ministru britanic, Harold Wilson care, salutînd ampla dezvoltare a re­laţiilor româno-britanice în numeroase domenii, a dat glas convingerii sale că deosebirile dintre formele de guvernare, instituţiile, politice, economice şi sociale ale ţărilor noastre nu constituie „un motiv de a nu coexista in pace Şi nu există nici un motiv pentru ca în a­­ceastă săptămina şi, în general în relaţiile dintre noi, să nu acţionăm pentru o înţelegere reciprocă mai strînsă şi pentru o înţelegere mai largă în lume“. Axate pe aceste premise, con­vorbirile, desfăşurate intr-o atmosferă de prietenie,, cordia­litate şi înţelegere mutuală, au prilejuit un cuprinzător şi util schimb de vederi, atit asupra relaţiilor bilaterale cit şi asupra problemelor internaţionale de Interes comun. Satisfacţia am­belor părţi faţă de evoluţia fa­vorabilă a legăturilor dintre ţă­rile noastre şi, în mod deosebit, faţă de creşterea schimburilor comerciale, a intensificării coo-ŞTEFAN MUNTEANU (Continuare in pag. a 5-a)

Next