România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)
1969-12-02 / nr. 7813
„România liberă" Tinăra platformă industrială de la Găeşti la început de drum „COPILĂRIA" PRELUNGITĂ ÎNDEPĂRTEAZĂ MATURITATEA GAEŞTI — 1967. Pe meleagurile judeţului Dîmboviţa o altă aşezare intră în ritmurile trepidante ale industrializării ţării noastre. în acel an constructorii încep execuţia Uzinei de piese de schimb şi de utilaj chimic. Un an mai tîrziu — în septembrie 1968 — aceluiaşi experimentat colectiv de constructori, I.S.C.M.-Brazi, i se încredinţează misiunea de a întregi platforma industrială creată la Găeşti, adăugîndu-i un nou obiectiv de mare însemnătate economică . Fabrica de frigidere. GAEŞTI 1969. Orăşelul renăscut la o viaţă nouă îşi conturează din ce în ce mai pregnant profilul industrial. De la cea dinţii unitate a tinerei platforme industriale născute la poarta de sud a aşezării, sunt expediate primele produse. La Uzina de piese de schimb şi utilaj chimic au intrat în funcţiune întîile capacităţi de producţie. In acest timp, imediat în vecinătate, se înalţă construcţiile fabricii de frigidere. Un loc ca multe altele din ţară, unde, în funcţie de cerinţe şi condiţii specifice, se materializează politica partidului de dezvoltare armonioasă, multilaterală a tuturor judeţelor şi localităţilor patriei: Iaş, IAMC-Otopeni şi IAPS-Ploieşti. Din păcate, şi trebuie s-o spun deschis, de aceste unităţi conducerea grupului nici nu a avut încă timp să se ocupe. Şi aceasta datorită faptului că suntem pur şi simplu copleşiţi de greutăţile pe care le avem aici, la Uzina din Găeşti. Declaraţia cu care sintem întîmpinaţi, nu face decit să ne pună în încurcătură. Ştiam că Uzina de piese de schimb şi utilaj chimic este o unitate modernă, ale cărei principale secţii au fost realizate în avans, ceea ce a permis începerea înainte de termen a fabricaţiei. De unde au apărut atunci dificultăţile ? Poate să pară un paradox, dar după cum aveam să ne dăm seama avansurile cîştigate, sau mai bine zis graba cu care au fost obţinute, stau în bună măsură la baza unor deficienţe ce se resimt astăzi în tînăra uzină. In primul rînd este vorba de calitatea necorespunzătoare a unora dintre lucrările executate de şantierul I.S.C.M. Brazil ne-a declarat CONSTANTIN CERBUREANU, inginerul şef adjunct cu problemei© de investiţii. Drept urmare, cu prilejul protocoalelor încheiate la predarea şi preluarea secţiilor, constructorului i-a revenit un volum important de remedieri şi completări de lucrări prost sau incomplet executate. Şi deşi pentru fiecare dintre acestea s-au fixat de comun acord termene precise, majoritatea nu au fost încheiate, nici acum. In schimb, în întreaga uzină dacă au mai rămas 15—20 de constructori... Cazurile concrete nu lipsesc. La instalația, de alimentare cu păcură a utilajelor din turnătorie nu sunt montate toate conductele însoțitoare de abur, nu sunt realizate în întregim© lucrările de izolaţii, iar parte din din cele terminate trebuie refăcute. Termenul fixat pentru aceste remedieri şi completarea lor era la 15 august a.c. Din această cauză cuptoarelor de uscat forme nu li se poate asigura un regim termic corespunzător, contribuţie directă la volumul mărit de rebuturi. Lucrurile nu stau mai berne nici la remedierea fundaţiilor de la ciocanele secţiei forjă, unde, deşi au apărut infiltraţii de apă, lucrările sunt abandonate. Viciu de proiectare sau de execuţie, dar practic principalul agregat al forjei, cu o forţă de 2 tone, nu a lucrat decit două săptămîni. — Prin executarea unor lucrări în avans — îşi completează ideea ing. C. CERBUREANU — s-a depăşit planul la construcţii-montaj, lipsindu-ne de posibilitatea finanţării altora în continuare. Ţin să precizez insă, că in cazul remedierilor pe care constructorul le mai datorează uzinei noastre, lucrările au fost o dată plătite. Intr-adevăr la data de 9 octombrie a.c., uzina din Găeşti expediază filialei din judeţul Dîmboviţa a Băncii de investiţii două adrese prin care solicită aplicarea de penalizări şantierului I.S.C.M. — Brazi pentru lucrări neremediate în termen. După, circa două săptămîni specialiştii băncii se deplasează la faţa locului pentru constatarea celor semnalate şi totul rămîne ca de la început. Nici remedierile nu se execută, nici penalizările cerute nu se aplică. In primele două luni (aprilie şi mai) ale existenţei sale Uzina de piese de schimb şi de utilaj chimic din Găeşti işi realizează şi chiar îşi depăşeşte sarcinile de plan, pentru ca la finele lui septembrie să cumuleze totuşi o nerealizare a producţiei globale de peste 6 200 000 lei. Este în primul rînd consecinţa neîndeplinirii a patru luni la rînd a sarcinilor ce au crescut continuu. Şi totuşi luna octombrie marchează un reviriment, planul fiind întrecut cu 1,6 la sută fără ca desigur să se poată reduce prea mult din nerealizările anterioare. De unde provine acesată fluctuaţie, de unde această râminere în urmă ? La modul defectuos în care a lucrat constructorul şi continuă să o facă, fapt ce aduce prejudicii utilizării depline a capacităţilor date în funcţiune, se adaugă anomaliile sistemului de muncă al uzinei şi Ministerului Industriei Chimice ce o tutelează. — Producţia uzinei este total lipsită de o pregătire a fabricaţiei — este de părere ION IONESCU, inginerul şef cu problemele de producţie. Am putea afirma că lucrăm realmente „pe picior". în luna noiembrie, de pildă, s-a lucrat numai cu tehnologii asimilate în aceeaşi perioadă. Lipsa de decalaj dintre lansarea comenzilor şi execuţia lor impietează asupra nivelului de pregătire a tehnologiilor şi într-o mare măsură asupra condiţiilor de aprovizionare tehnico-materială. Acută este şi lipsa de cadre calificate. Nici astăzi cazangeria şi prelucrările mecanice, două sectoare care dau 80 la sută din producţia uzinei, cu au şeii de secţie. In completarea documentării parcurgem împreună cu DUMITRU BARBU, secretarul Comitetului de partid al uzinei, toate secţiile productive ale întreprinderii. La cazangerie domneşte un frig greu de conceput pentru asigurarea unor condiţii minime de lucru. La tratamente termice, unde lucrează un singur cuptor, în foc de geamuri la acoperiş s-au pus foi de polietilenă. La turnătorie, principalul cuptor debitează fumul şi gazele direct în hală. Nici aici şi nici la forjă, instalaţiile de ventilaţie nu funcţionează. Cit despre nivelul de mecanizare gîndit de proiectant, este elocvent sistemul de transport cu roaba al nisipului de la uscător la amestecător, unde se încarcă cu lopata. Este de neconceput cum un astfel de proiect cu un profil, accentuat de unitate constructoare , de maşini a fost încredinţat Institutului de studii, experimentări şi proiectări pentru industria celulozei, hîrtiei, fibrelor artificiale şi valorificării stufului. Nu este de mirare atunci că s-au dat astfel de soluţii — şi s-au mai şi avizat — în care tratamentul termic în loc să fie amplasat în continuarea fluxului, după prelucrări mecanice, este situat în prelungirea cazangeriei, în care modelăria şi tîmplăria, care deservesc turnătoria, se află la circa 300 metri distanţă de aceasta. Faptul că în luna octombrie uzina şi-a realizat planul, că prelimină îndeplinirea lui şi pe noiembrie este desigur de bun augur. Acest reviriment nu trebuie să liniştească încă cîtuşi de puţin nici conducerea grupului de uzine, nici a Ministerului Industriei Chimice şi mai puţin a şantierului ISCM-Brazi care la Găeşti au încă foarte multe de făcut pentru ca prima unitate a noii platforme industrial© să intre în cadenţa care să-i permită ca în anul 1970 să fie la înălţimea îndatoririlor ce-i revin. TUDOR GHEORGHIU S * /' FABRICA DE A început montajul utilajului tehnologic Ritmurile de execuţie se cer intensificate Concepută de Institutul de proiectări pentru uzine şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini, Fabrica de frigidere de uz casnic va realiza o producţie anuală de 200 000 bucăţi. Deşi lucrarea se află încă în mîinile constructorilor, beneficiarul a început să desfăşoare de pe acum o serie de pregătiri menite ca termenul de intrare în funcţiune (30 iunie 1970) să-l găsească deplin pregătit. — începutul l-au făcut serviciile noastre de concepţie — ne informează Ing. VASILE PĂTRĂŞCHIU, directorul celui de al doilea vlăstar al platformei industriale din Găeşti. Se lucrează intens la adaptarea documentaţiei de produs şi tehnologică. In paralel, s-au stabilit contacte cu alte uzine din ţară cu care vom coopera în fabricaţie. Totodată, simultan cu recrutarea de cadre de specialişti, s-a trecut la Aizyrvitennan niveitrUftV fÎA şcolarizare, care vor debuta la începutul anului viitor. Pregătiri, pregătiri toate îndreptate spre acelaşi fel. Bătălia principală se dă însă pe şantierul noului obiectiv aflat încă în plin proces de construcţie. In sfîrşit, evenimentul cel mai aşteptat s-a produs. A început montajul utilajului tehnologic. E drept, aceste lucrări au demarat efectiv abia în ultima decadă a lunii trecute. După acţiuni susţinute menite să recupereze rămînerea în urmă a lucrărilor de la hala principală de fabricaţie, constructorul a făcut o revizuire a eşalonării stadiilor fizice, stabilind priorităţi în predarea fronturilor la montaj. Conform acestora, montajul utilajelor trebuia să înceapă la primul tronson în 20 octombrie şi la ultimul în 8 noiembrie. Termenele intermediare nu au fost deci onorate. De aici şi îngrijorarea beneficiarului, în ciuda asigurărilor pe care le primeşte în permanenţă din partea constructorului, hala monobloc cu o suprafaţă de 32 000 m.p. nu este încă complet închisă, iar la lucrările de montaj formaţiile de lucru sint încă firave. Rămîneri in urmă se semnalează îndeosebi la etajul tehnic al halei, care a început tîrziu deşi lucrarea nu era condiţionată de construcţia,,metalică a acoperişului, care c a fost livrată cu întîrziere. Mai multă atenţie se impune din partea constructorului pentru a-şi îndrepta forţele şi spre intensificarea lucrărilor la o serie de utilităţi ale fabricii. Este vorba de staţia de neutralizare a apelor uzate, de depozitele tehnologice,de calea ferată uzinală, de laborator şi anexa socială, toate obiective aflate la ora aceasta în impas. — După părerea noastră — ţie spune ing. VASILE PATRAŞCOIU — termenul stabilit prin planul de stat pentru intrarea în funcţiune a fabricii mi este ameninţat, în cazul în care constructorul îşi intensifică ritmul de execuţie pe toate fronturile create. Pentru a realiza însă un ritm susţinut, se impune ca să-şi sporească forţele de ram*că, atît numeric cit şi din punct de vedere al calificării, sprijinindu-le prin aducerea pe şantier a unor mijloace de lucru cu productivitate înaltă şi aprovizionîndu-le cu materialele necesare în mod ritmic, întreprinderea şantier de construcţii-montaj de la Brazi şi Ministerul Construcţiilor Industriale care o tutelează au cuvîntul. UZINA DE PIESE ŞI DE UTILAJ Demaraj ban, frînat de anomalii în realizarea planului de investiţii şi în organizarea fabricaţiei De la 1 octombrie a.c. tînăra platformă industrială a Găeştiului a devenit şi sediul Grupului uzinelor de prototipuri, reparaţii utilaj chimic şi piese de schimb. Fixarea aici a punctului de coordonare al acestui veritabil mecanic şef al industriei noastre chimice s-a făcut desigur pornind de la existenţa noii uzine recent dată în funcţiune, devenită întreprindere „mamă" a întregului grup industrial. — Grupul nostru — ne precizează directorul general Ing. ALEXANDRU DUMITRIU — mai cuprinde pe lingă uzina din Găeşti şi alte trei unităţi importante : UPRUC-Făgă Noi capacităţi de producţie LA UZINA MECANICA din Cugir a fost dată în exploatare o nouă hală industrială destinată montajului maşinilor unelte. Ea contribuie la sporirea producţiei uzinei cu 20 la sută. Paralel cu extinderea capacităţii au fost asimilate şi pregătite pentru producţia curentă 5 tipuri noi de maşini-unelte. LA FABRICA de scule din oraşul Râşnov , judeţul Braşov a intrat în funcţiune noua secţie de tratament termic. Situat într-o hală spaţioasă, noul sector, utilat cu maşini şi instalaţii de mare productivitate, va asigura un spor de 600 tone scule pe an. nr. 7813 — 2.XH.1969 — pag. a 3-a La uzina Carbochim-Cluj cercetarea uzinală a asigurat un SPRIJIN ACTIV sarcinilor de producţie La sfîrşitul primelor zece luni din acest an, în bilanţul activităţii economice a întreprinderii „Carbo- chim“ din Cluj, o cifră — 337 020 lei — consemna producţia marfă obţinută în cadrul laboratorului tehnologic, realizare înregistrată în afara sarcinilor din planul tehnic departamental. Este un rezultat care contribuie în mod eficient la îndeplinirea angajamentului colectivului uzinei de a da în acest an o producţie suplimentară de 2 milioane lei. Graiul sec şi concis al cifrelor nu poate însă relata şi despre celelalte multiple aspecte ale muncii depuse în cadrul Serviciului de cercetare uzinală, despre complexa contribuţie pe care o aduce în buna desfăşurare a procesului de producţie nu numai de la „Carbochim“ dar şi din multe alte întreprinderi cu care întreţine relaţii de colaborare. „...ţinînd seama că sîntem satisfăcuţi de rezultatele experimentării discurilor abrazive pentru debitat metale executate la dv., că ele sunt absolut necesare în procesul de producţie şi că înlocuiesc în bune condiţii pe cele procurate pînă acum din import, vă rugăm să ne livraţi un număr de 200 bucăţi discuri..“ se spune în scrisoarea trimisă de la Şantierul naval din Galaţi . ....întrucît nu am putut să procurăm pietrele de polizor pentru şlefuirea cilindrilor de cauciuc de la utilajul Ingolstadt, apelăm la ajutorul dv. pentru executarea a zece bucăţi pietre cu caracteristici asemănătoare mostrei alăturate...“ — este rugămintea adresată de conducerea întreprinderii „Dorobanţul“ din Ploieşti. Doi, din cei aproape 30 de beneficiari care în anul • Angajamentul asumat în întrecerea socialistă, integral îndeplinit , 337 020 lei producţie marfă obţinută în cadrul laboratorului tehnologic • O contribuţie importantă la reducerea importurilor acesta au încheiat contracte de cercetare cu uzina clujeană, pentru realizarea unor produse noi, şi care, fabricate apoi în serii mici în cadrul laboratorului tehnologic au permis rezolvarea operativă a unor probleme dificile de la întreprinderile respective, reuşindu-se în acelaşi timp să se renunţe la procurarea din import a diferitelor abrazive. — In activitatea noastră, ne spune inginerul DAN MARINO, şeful serviciului de cercetare din uzină, am urmărit permanent să abordăm o tematică realistă, să obţinem o viteză de realizare, mare, astfel incit să putem proceda intr-un timp cit mai scurt la finalizarea practică, în producţie, a rezultatelor muncii depuse. Preocupările colectivului au fost axate pe două direcţii principale : una care să permită îmbunătăţirea procesului de producţie din întreprindere, aşa cum este cazul stabilirii parametrilor optimi la elaborarea electrocorindonului, ceea ce are ca efect o creştere a producţiei cu 13—15 la sută — sau metoda de analiză spectrala a nisipului cuarţos, înlocuindu-se controlul clasic de analiză chimică printr-o metodă operativă, ieftină, modernă, precisă. A doua direcţie în care au fost canalizate eforturile este aceea de a îmbunătăţi calitatea produselor existente în fabricaţie, de a realiza altele noi care să răspundă cerinţelor tot mai mari pe care le ridică dezvoltarea impetuoasă a industriei României. Sarcinile sporite pe care Congresul al X-lea al partidului le pune în faţa tuturor sectoarelor economiei noastre, necesitatea obţinerii unei productivităţi sporite la fiecare loc de muncă, a reducerii importurilor, impun uzinei „Carbochim“ să-şi aducă o contribuţie şi mai mare la satisfacerea cerinţelor beneficiarilor, astfel incit să se poată aplica procedee moderne de mare randament, sublinia directorul adjunct al uzinei, Vasile Galoş. Am putea aminti în această privinţă asimilarea pietrelor de polizor pentru lucru la viteze periferice mari sau experimentările făcute cu discurile abrazive de debitat atît pentru materiale metalice cit şi ceramice. La începutul acestui an, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de institutele de cercetări şi proiectări din sectorul 7 al municipiului Bucureşti, colectivul de cercetare uzinală de la „Carbochim“ şi-a asumat angajamentul de a realiza patru noi corpuri abrazive în vederea eliminării importurilor, de a executa producţie marfă pe baza temelor soluţionate anterior, de a efectua studii de determinare a dezechilibrului static care să stea la baza revizuirii actualelor standarde pentru pietre abrazive, precum şi elaborarea unor noi metode de analiză necesare procesului de producţie. Astăzi, încă inainte de încheierea bilanţului anual ei pot raporta îndeplinirea şi depăşirea substanţială a tuturor obiectivelor pe care şi le-au propus-Faptul că pînă acum suma beneficiilor suplimentare obţinute de uzina clujeană se apropie de cifra de 1 milion de lei, că la preţul de cost au fost înregistrate peste 200 000 lei economii, că indicatorul producţiei marfă vîndută şi încasată pe zece luni este de 102,9 la sută iar productivitatea de 102,0 la sută, sunt argumente concrete în favoarea folosirii tuturor căilor existente în cadrul fiecărei întreprinderi în vederea realizării integrale a sarcinilor de plan, în paralel cu creşterea eficienţei economice a activităţii de producţie pe care o desfăşoară. ing. MARIAN DUMITRESCU Un nou pilon al sistemului energetic naţional (Urmare din pag. 1) România anului 1938. Conform planurilor stabilite, în anii următori trebuie să intre în funcţiune încă trei grupuri energetice. Deocamdată ţin să felicit constructorii şi montorii pentru munca depusă ca să producem la data stabilită primii kilowaţi de energie. Personal apreciez că-i o victorie de prestigiu iar ea va fi completată cu altele şi mai semnificative. Inginerul Mircea Bădărău, directorul centralei termoelectrice Mintia, ne-a furnizat alte amănunte care merită să fie cunoscute. Spre deosebire de altele, centrala de la Mintia îşi începe activitatea cu un grup energetic de mare capacitate. Noul grup de 210 megawaţi a fost realizat la nivelul tehnicii mondiale şi prezintă unele noutăţi faţă de altele cu care se aseamănă. Aici funcţionează de la bun început o instalaţie modernă pentru deminoratizarea condensului, s-a montat o staţie de electrofiltre pentru purificarea gazelor arse şi s-a asigurat un grad superior de dirijare automată a proceselor tehnologice. Gospodăria de cărbune e unică în felul ei în ţară, asigurind condiţii mecanizate şi automatizate pentru depozitarea, pregătirea şi manipularea a circa 1 000 tone de cărbune. De obicei, premierele industriale răscolesc amintirile şi derulează filmul faptelor deosebite. Duminică la Mintia n-a fost însă vreme pentru amintiri. De cîteva zile toate forţele au intrat sub tensiune maximă. Pentru punerea în funcţiune a primului grup s-a fixat un minuţios plan de acţiune iar cele mai capabile cadre au luat în primire posturile cheie. Emoţia şi încordarea au pus stăpînire pe oameni Tînărul inginer Paul Stroescu, şef de tură la camera de comandă, ne-a spus : — Am emoţii dar şi multă încredere în colectivul nostru. Vreau din toată inima să confirm încrederea care mi se acordă. Operatorul Dumitru Avramescu a fost la fel de zgîrcit la vorbă. — Eu am lucrat la Paroşeni dar aici sînt agregate mult mai complexe. E datoria noastră să le cunoaştem bine şi să le folosim bine. Erau momente de intensă încordare. Cazanul şi celelalte instalaţii fuseseră pregătite din timp. In ultimele zile atenţia generală era concentrată spre inima grupului, spre turbină. După cîteva încercări rotorul turbinei a ajuns să se învîrtească de 3 090 turaţii pe minut confirmînd speranţele în reuşita acţiunii. Duminică dimineaţa pregătirile au atins cotele maxime. Au urmat alte ore din verificări şi încercări. La o vreme s-a dat ultima comandă. Maistrul principal Ion Damian a executat atunci conectarea necesară şi mii de cai putere au luat drumul sistemului energetic naţional. Era ora 14:55, în ziua de 30 noiembrie, cînd steaua de pe Mureş a început să strălucească. Obţinind această victorie, oamenii care au pregătit-o şi cei care trebuie să o dezvolte şi-au îndreptat gîndurile spreconducerea partidului, generatorul principal al izbînzilor de la Mintia şi al întregii opere de înflorire a ţării. De pe platforma turbinei s-a trimis C. C. a P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegramă. Prin îndeplinirea integrală a planurilor de extindere a patrimoniului pomicol FRUCTIERELE ANILOR VIITORI POT FI MAI BOGATE! Sosirea toamnei a găsit livezile încărcate de rod, ceea ce se resimte în buna aprovizionare a pieţelor şi magazinelor. Dar „uriaşa fructieră a ţării“ poate fi mult mai bogată, existînd condiţii ca producţia, în multe unităţi să se dubleze şi chiar să se tripleze. Pentru aceasta este nevoie, între altele, ca planurile care se întocmesc privind plantarea pomilor în masiv, precum şi cele legate de completarea golurilor în livezi să fie realizate întocmai. Toamna nu este numai anotimpul culesului — acţiune care încununează eforturile depuse de pomicultori în cursul unui an — ci şi cel al plantărilor. In această perioadă s-a prevăzut, de pildă, ca în unităţile agricole socialiste să se planteze în masiv circa 8 000 ha. In unele unităţi realizarea planului de plantări s-a bucurat de atenţia cuvenită întreprinderile agricole de stat din judeţele BIHOR. SUCEAVA şi CLUJ au plantat tot ce şi-au propus să facă în această toamnă. Rezultate bune au obţinut în această privinţă şi unele cooperative agricole din judeţul MARAMUREŞ, consiliile de conducere ale respectivelor unităţi preocupîndu-se acum de executarea celorlalte lucrări de sezon în pomicultură. Sub pretextul că timpul din această toamnă — o secetă destul de pronunţată — nu a fost favorabil plantării pomilor, în multe unităţi această acţiune a fost insă pur şi simplu abandonată. Mai mult decit atît. Am constatat în raidul întreprins că în unele locuri nu s-a trecut nici la executarea lucrărilor pregătitoare : amenajarea săpatul gropilor, materialului săditerenurilor, procurarea tor etc. De cîtva timp ploile căzute au creat condiţii favorabile pentru realizarea integrală a planului de plantări. Dar iată că şi acum lucrările nu se desfăşoară într-un ritm mai alert. Din datele centralizate ieri la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, rezultă că s-au plantat în masiv în cooperativele agricole de producţie doar 282 ha., deşi planul la acest capitol prevede realizarea a 5 900 ha. Sînt judeţe — şi aici este cazul să amintim in primul rînd de OLT, SALAJ, VILCEA, TIMIŞ, DOLJ şi CLUJ — unde nu s-a plantat pînă acum nici un hectar în masiv. Faptul că la ora actuală planul pe total sector agricol cooperatist a fost realizat doar în proporţie de 5 la sută se datoreşte tocmai faptului că în judeţele amintite, care au cea mai mare pondere, lucrarea a fost pur şi simplu amînată pentru... primăvară Or. s-a stabilit — pe bază de date precise — că primăvara este un sezon puţin favorabil plantărilor, golurile în livezi fiind de 3—4 ori mai mari faţă de cazul cînd lucrarea se execută toamna. Ne întrebăm : acest lucru nu este cunoscut de specialiştii de la direcţiile agricole judeţene şi din unităţile agricole? Dacă este un lucru arhicunoscut de ce nu se acţionează în consecinţă ? La direcţia de resort din minister ni s-a relatat că nu există nici un impediment ca plantarea pomilor să se facă pe toate suprafeţele prevăzute ,un amănunt important : întreprinderile „Agrosem“ dispun de material săditor în cantităţi mult mai mari decit este nevoie pentru realizarea planului, ceea ce fireşte că este un lucru bun). Dar cu puieţii în pepiniere (şi nu acolo unde este locul lor acum !) unităţile agricole nu vor putea să valorifice mai raţional terenurile slab productive, să sporească eficienţa plantaţiilor existente, să obţină venituri sporite, să contribuie la o mai bună aprovizionare a pieţelor... Iată de ce considerăm necesar ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii să intervină de urgenţă pentru a imprima un ritm mai viu acţiunii de plantare a pomilor. Deşi lucrările stau mai bine in întreprinderile agricole de stat (planul de plantări în masiv fiind realizat în proporţie de 53 la sută) totuşi sunt judeţe unde sînt mari rămîneri in urmă, iar în altele (VILCEA, DOLJ, DÎMBOVIŢA, şi CARAŞSEVERIN) nu s-a trecut încă la executarea plantărilor. • Plantarea în primăvară, o „tradiţie" care nu permite obţinerea celor mai bune rezultate. Atunci de ce plantările de toamnă se amină cu totul nejustificat ? • Pentru executarea acestei acţiuni timpul este încă favorabil • Conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii are obligaţia să intervină mai prompt. Extinderea patrimoniului pomicol, şi creşterea potenţialului de producţie in livezile existente nu este o problemă care priveşte numai unităţile agricole. Executarea plantărilor — în masiv sau pentru completarea golurilor — interesează în cel mai mare grad economia naţională. O dovadă concludentă este şi faptul că statul a pus la dispoziţie credite şi fonduri de investiţii pentru realizarea unor noi plantaţii. Iată considerentul care ne determină să cerem forurilor interesate să dovedească mai multă preocupare pentru efectuarea plantărilor de pomi pe toate suprafeţele prevăzute, să acţioneze în acest sens cu toată hotărîrea în următoarele zile. TH. MARCAROV