România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)

1970-01-03 / nr. 7839

I­NTERVIU acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, ziarului „The Tomiuri Shimbun“ din Tokio (Urmare din pag. I) a-şi consolida independenţa, a-şi dezvolta economia, ştiinţa şi cultura, lichidînd decalajul care le desparte de ţările a­­vansate ale lumii. Este o ches­tiune de profundă echitate ca toate popoarele să poată păşi pe calea progresului, să poată beneficia de cuceririle civili­zaţiei moderne şi, în acest mod, să poată participa activ la colaborarea internaţională, la lupta generală pentru pace şi destindere. In aceste direcţii majore, de importanţă vitală, îşi desfă­şoară tot mai larg eforturile popoarele iubitoare de pace, forţele înaintate de pe toate continentele. Pornind de la a­­ceste considerente — şi răs­­punzînd astfel întrebării dum­neavoastră — apreciez dintr-o perspectivă optimistă evoluţia omenirii în deceniul următor. Cred în capacitatea forţelor păcii şi progresului de a impri­ma vieţii internaţionale un curs sănătos, spre destindere, secu­ritate şi pace. Este neîndoios că omenirea progresistă va re­uşi, pînă la urmă, să-şi im­pună idealurile de libertate, independenţă­­ şi progres, să întroneze în viaţa internaţio­nală relaţii de colaborare fruc­tuoasă, de prietenie, stimă şi încredere între popoare. ÎNTREBARE : La cel de­al X-lea Congres al Partidu­lui Comunist Român, dum­neavoastră aţi declarat că România va duce în conti­nuare o politică de promo­vare a înţelegerii şi de dez­voltare a cooperării econo­mice cu toate statele lumii, indiferent de sistemul lor social politic. Din păcate, în lume au loc multe incidente care pot pune în primejdie cola­borarea şi pacea. Se pare că războiul din Vietnam se apropie de sfîrşit, dar per­spectivele convorbirilor de la Paris nu pot fi conside­rate încă pe deplin opti­miste. Care este opinia dumneavoastră în legătură cu căile de soluţionare a conflictului din Vietnam ? RĂSPUNS : Unul din elemen­tele fundamentale ale politicii externe promovate de ţara noastră este dezvoltarea largă a colaborării internaţionale. Fireşte, ca ţară socialistă, Ro­mânia pune în centrul politicii sale relaţiile multilaterale cu statele socialiste , de care se simte legată prin comunitatea de orînduire, de ideologie şi ţeluri ; în acelaşi timp, ţara noastră îşi extinde relaţiile cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor pe care le-am amintit mai sus. Credem că extinderea cola­borării economice, diplomati­ce, tehnico-ştiinţifice, cultura­le este vital necesară în epoca noastră în care fiecare popor este chemat să-şi aducă con­tribuţia la dezvoltarea civili­zaţiei, la amplificarea schim­bului mondial de valori mate­riale şi spirituale; aceasta contribuie la progresul şi bunăstarea fiecărei naţiuni, fi­ecărui popor. Totodată, cola­borarea este calea încercată şi eficientă care permite mai buna cunoaştere reciprocă, în­lăturarea neîncrederii şi sus­piciunii între popoare, promo­varea unei atmosfere de înţe­legere internaţională care să facă posibilă excluderea răz­boiului din viaţa societăţii, instaurarea unei păci trainice. Dezvoltarea largă a coope­rării internaţionale, în condi­ţii de destindere şi pace, ne­cesită, după părerea mea, ac­ţiuni hotărîte din partea po­poarelor pentru lichidarea ori­căror surse — existente sau potenţiale — de încordare, a tuturor focarelor care pot de­clanşa vîlvătaia unui nou răz­boi mondial. In momentul de faţă punctul cel mai fierbinte al globului, conflictul cel mai acut şi mai periculos pentru pacea lumii — care stîrneşte îngrijorarea opiniei publice mondiale şi dezaprobarea pro­fundă a omenirii progresiste — continuă să fie războiul dus de Statele Unite ale Ame­ricii în Vietnam. Considerăm că soluţionarea conflictului din Vietnam tre­buie să fie asigurată pe cale politică — şi nu prin continu­area înfruntării militare. în a­­cest sens este necesar ca Sta­tele Unite ale Americii să-şi retragă toate trupele din Viet­nam, să se ajungă la crearea unui guvern de coaliţie care să permită dezvoltarea demo­cratică, independentă a Viet­namului de sud. Poporul viet­namez trebuie lăsat să-şi re­zolve treburile interne — in­­clusiv problema unificării pa­triei sale — corespunzător vo­inţei şi dorinţei proprii, fără nici un amestec din afară. A­­ceasta este unica posibilitate de lichidare a conflictului din Vietnam. Sperăm că tratative­le de la Paris — care din pă­cate se tergiversează — vor răspunde aşteptării popoare­lor, dorinţei opiniei publice de a se pune capăt războiului din Vietnam. Considerăm că este de datoria tuturor ţârilor să sprijine rezolvarea paşnică a acestui conflict. România va acţiona consecvent, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru soluţionarea problemei vietnameze în spi­ritul respectării dreptului la libertate şi independenţă al acestui popor, al păcii şi secu­rităţii generale. ÎNTREBARE : După cum se ştie, între U.R.S.S. şi R.P. Chineză există mari divergenţe, în Japonia se cunoaşte şi se dă o înaltă a­­preciere eforturilor depuse de România pentru aplana­rea diferendelor dintre cele două ţâri. Am dori să cu­noaştem părerea dumnea­voastră în legătură cu aces­te diferende pe care po­poarele lumii le consideră nu numai ca probleme ce privesc relaţiile dintre cele două mari puteri, dar şi ca probleme majore ale asigu­rării păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume. RĂSPUNS : Noi am conside­rat întotdeauna că existenţa unor raporturi normale, de colaborare prietenească între cele două mari state socialiste — Uniunea Sovietică şi Repu­blica Populară Chineză, solu­ţionarea paşnică, prin tratati­ve, a problemelor litigioase şi diferendelor dintre ele au o deosebită importanţă interna­ţională, reprezintă un factor esenţial al păcii şi destinderii. Convingerea noastră este că divergenţele existente­ între cele două state au un caracter temporar. Am salutat şi salu­tăm începerea tratativelor în­tre reprezentanţi oficiali ai poporului sovietic şi poporului chinez şi ne exprimăm speran­ţa că, pe această cale, se va ajunge la soluţionarea proble­melor litigioase. Aceasta ar corespunde atît intereselor ce­lor două ţări, cît şi cauzei ge­nerale a păcii şi progresului, dezvoltării şi cooperării inter­naţionale. Întrebare : unul din aspectele esenţiale ale di­plomaţiei actuale consacra­te cauzei păcii şi destinde­rii încordării — promovate şi de guvernul ţării dum­neavoastră — este intensi­ficarea contactelor, a schimburilor de păreri în­tre conducătorii de state, deasupra oricăror deose­biri de regim social-politic. In acest context am reţinut ca un element pozitiv vizi­ta pe care a făcut-o acum cîteva luni în România pre­şedintele Nixon. Apreciem că această vizită — care este de fapt prima vizită pe care un preşedinte al Americii o face într-o ţară socialistă — constituie a fi eveniment simbolic pe linia destinderii între Est şi Vest, că ea reprezintă o importantă contribuţie la dezvoltarea legăturilor, a schimburilor economice şi culturale între ţările apar­­ţinînd celor două sisteme. Am dori să expuneţi păre­rea dumneavoastră în legă­tură cu perspectivele dezvol­tării unor asemenea schim­buri în viitor, cu acţiunile pe care le va întreprinde România în această pri­vinţă. RĂSPUNS: Aplicînd în practică principiul coexistenţei paşnice, România promovează o politică de contacte largi, de intilniri şi tratative cu condu­cătorii a numeroase ţări, fără deosebire de orînduire socială. In ultimii ani a avut loc un susţinut schimb de vizite, de întîlniri şi convorbiri — la di­­­ferite nivele — între reprezen­tanţii statului nostru şi ai altor state din Europa şi de pe alte continente. In acest context s-a în­scris şi vizita pe care a făcu­t-o în România preşedintele S.U.A., Richard Nixon. După părerea noastră, a­ceastă vizită a prilejuit un u­­til schi­i­mb de păreri, O con­fruntare sinceră şi deschisă a­­supra problemelor care intere­sează cele două ţări şi a altor probleme ce preocupă omeni­rea contemporană. Ea a însem­nat un pas înainte în ce pri­veşte dezvoltarea colaborării dintre România şi S.U.A., în folosul ambelor popoare ; în acelaşi timp, vizita a constituit, după convingerea noastră, un aport la cauza generală a des­tinderii şi colaborării interna­ţionale. Este notoriu că România şi Statele Unite ale Americii sunt state cu regimuri sociale dife­rite şi, ca atare, concepţiile lor despre dezvoltarea social-poli­­tică a lumii şi despre o serie de alte probleme ale vieţii in­ternaţionale se deosebesc. Con­siderăm însă că existenţa unor asemenea deosebiri nu poate — şi nu trebuie — să împiedi­ce desfăşurarea relaţiilor nor­male între ţări; dimpotrivă, tocmai realitatea existenţei u­­nor asemenea deosebiri între state impune — în interesul păcii şi colaborării — promo­varea activă în viaţa interna­ţională a contactelor, a discu­ţiilor şi tratativelor. Pe această cale ţările pot contribui la găsirea — prin eforturi comu­ne — a mijloacelor şi posibili­tăţilor de a lichida litigiile, de a soluţiona eficient complica­tele probleme ale vieţii inter­naţionale de astăzi, de a nete­zi drumul spre încredere şi co­laborare între toate popoare­le. Numai o asemenea politi­că, profund constructivă, rea­listă şi lucidă, poate sluji in­teresele destinderii păcii şi se­curităţii internaţionale. In­­ a­­cest sens, credem noi, trebuie să acţioneze fiecare stat, fără deosebire de orînduire socială şi indiferent pe ce continent s-ar afla. România va continua şi In viitor să-şi dezvolte contactele şi schimbul de vederi cu toa­te ţările, văzînd în aceasta una din principalele premise ale a­­propierii şi înţelegerii dintre popoare, ale consolidării păcii pe planeta noastră. ÎNTREBARE : Ţara dum­neavoastră este una din ţări­le est-europene cu care Ja­ponia a restabilit relaţii di­plomatice , legăturile eco­­nomice şi schimburile cul­turale dintre cele două ţâri cunosc o creştere evidentă, în ciuda deosebirilor dintre sistemele lor sociale. Am dori să exprimaţi părerea dumneavoastră în legătură cu evoluţia acestor relaţii, cu ceea ce aşteptaţi de la ele în viitor. RĂSPUNS : Putem spune că relaţiile României cu Japonia evoluează în mod pozitiv , se dezvoltă schimburile economi­ce, tehnico-ştiinţifice, cultura­le şi de altă natură , ceea ce serveşte ambelor popoare, cît şi cauzei păcii şi cooperării in­ternaţionale. Desigur, între România şi Japonia sînt atît diferenţe de regim social, cît şi mari distanţe geografice — dar acestea nu împiedică în­treţinerea unor bune relaţii de colaborare, bazate pe în­credere şi stimă mutuală, pe avantaj reciproc. Fireşte, nu se poate spune că s-au epuizat toate posibilităţile de a dez­volta raporturile de colaborare româno-japoneze ; dimpotrivă, credem că există în această privinţă rezerve încă neexplo­rate, care pot fi prospectate şi puse în valoare, prin efortu­rile şi dorinţa comună a am­belor ţări. Ce aşteptăm de la aceste re­laţii în viitor ? Dorim ca ele să capete o tot mai mare ex­tindere, ca schimburile şi co­laborarea dintre România şi Japonia să devină şi mai fruc­tuoase, ca popoarele noastre să conlucreze tot mai activ în slujba cauzei destinderii şi în­ţelegerii internaţionale. Avem convingerea că relaţiile româ­no-japoneze se vor dezvolta în viitor pe o linie ascendentă, în interesul celor două popoare, al colaborării şi păcii generale. Profit de prilejul ce mi se oferă pentru a adresa, prin intermediul ziarului dumnea­voastră, poporului japonez, forţelor înaintate din Japonia, care militează pentru progres, democraţie şi pace, un cald salut cu prilejul Anului Nou , pentru a exprima din partea poporului român şi a meu per­sonal, poporului japonez cele mai cordiale urări de succes în activitatea consacrată pros­perităţii şi fericirii sale. CU PRILEJUL ZILEI NAŢIONALE A REPUBLICII CUBA In seara zilei de 1 ianuarie, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti, Jesus Barreiro Gonzalez, a vorbit la posturile noastre de radio şi televiziune cu prilejul celei de-a XI-a ani­versări a „Zilei Eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba. TELEGRAMA Ministrul afacerilor exter­ne al Republicii Socialiste Ro­mânia Corneliu Mănescu, a adresat o telegramă ministru­lui relaţiilor externe al Repu­blicii Cuba, Raul Roa Garcia, în care exprimă cele mai cor­diale felicitări cu prilejul ce­lei de-a XI-a aniversări a Zi­lei naţionale a Republicii Cuba — Ziua Eliberării.­­­ O delegaţie a Oficiului Naţional de Turism, condusă de preşedintele A­­lexandru Sobaru, a plecat in R.F. a Germaniei. Membrii delegaţiei vor pur­ta convorbiri cu personalităţi şi reprezentanţi ai unor cercuri economice şi financia­re din această țară în legătu­ră cu promovarea schimburi­lor turistice dintre cele două țări. REDACŢIA „ROMÂNIEI LIBERE" MULŢUMEŞTE PE ACEASTA CALE TUTUROR CITITORILOR ŞI COLABO­RATORILOR, TUTUROR CE­LOR CE I-AU ADRESAT FE­LICITĂRI CU PRILEJUL ANU­LUI NOU. Pentru zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie se anunţă următo­rul timp probabil : vremea se va menţine în gene­ral umedă, cu ce­rul mai mult aco­perit Precipitaţii locale. Vînt potri­vit. Temperatura în scădere. Minime­le vor fi cuprinse între minus 10 şi 0 grade, izolat mai coborîte iar maxi­mele vor oscila între minus 6 şi plus 4 grade. Ceaţă locală. Ia munte , vremea se menţine în general umedă, cu cerul mai mult a­­coperit. Temporar precipitaţii. Vînt potrivit. Temperatura în scădere. Ceaţă. ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 31 decem­brie 1969, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: 1) F. K. R. 5) L. O. O. 2) B. O. W. 6) T. Z. Y. 3) J. C. M. 7) A. F. M. 4) D. C. L. 8) D. N. D. Toţi asiguraţii care au poli­ţele în vigoare şi au trecute în ele, una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror li­tere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragerea, se vor pre­zenta la unităţile ADAS, pen­tru a-şi primi sumele cuvenite. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1970: EXTRAGEREA 1: 18 24 34 42 37 5 EXTRAGEREA a II-a : 15 26 11 42 34 20 17 EXTRAGEREA a IlI-a: 16 5 14 7 33 8 EXTRAGEREA a IV-as 6 I 22 30 23 29 EXTRAGEREA a V-a: 10 5 43 41 36 44 11 37. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA REVELIONULUI DIN 2 IANUARIE 1970 EXTRAGEREA I: 47 83 11 3­5 77 30 58 80 12 41 25 EXTRAGEREA a II-a s II 48 50 61 EXTRAGEREA a III-a i 89 3 78 11 16 72 EXTRAGEREA a IV-a i 60 43 67 34 58 3 EXTRAGEREA a V-a i 63 72 87 83 89 1 74 60 /TEATRE Traviata : Opera Română (16 48 20) ora 19,30 ; Alizona ora 10,30 ; Coana Chiriţa ora 19,30 ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" sala Comedia (14 7171); Părinţii teribili ora 10,30; Năpasta ora 19,30 ; Teatrul Naţional , I. L. Caragiale" sala Studio (15 15 53); Dispariţia lui Galy Gay ora 10,30 ; Opinia publică ora 20 : Teatrul de Comedie (16 64 60) ; Victimele dato­riei ora 15 *; Meteorul ora 20 : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu­­ (14 60 60) ; Transplantarea inimii necunoscute ora 10 ; Viraj periculos ora 15 ; Puricele în ureche ora 20 : Teatrul , ,Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16) ; Tango ora 15,30 ; Carlota ora 20 : Teatrul Mic (15 65 88) ; Cînd luna e albastră ora 10 ; La ciorba de potroace ora 19,30 : Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02) ; Anonimul ora 10,30 ; Ce scurtă e vara ora 20 : Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Studio ; Comedie cu olteni ora 10 ; Geamandura ora 19,30 ; Teatrul Giulești (18 04 85) ; Mazel­ov : Tea­trul evreiesc (21 36 71) ora 20 ; Po­veste neterminată : Teatrul ,Ion Creangă" (12 85 56) ora 10 ; Nocturn I : Teatrul ,,Ţăndărică" sala din Calea Victoriei 50 (15 23 77) ora 21,30; Bandiţii din Kardemomme : Teatrul ,,Ţăndărică" sala din str. Academiei 28—30 (16 14 92) ora 17 ; Nu te lăsa, Stroe ! : Teatrul ,,C. Tănase“ sala Savoy (15 56 78) orele : 11 şi 19,30 ; Nicuţa la Tănase : Teatrul ,,C Tăna­se" sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18) ora 19,30 ; Varietăţi '69­. Teatrul ,,C. Tănase" la Sala Palatu­lui orele : 11 şi 19 ; Esop viaţa, mu­zica şi noi : Ansamblul artistic al U­­niunii Generale a Sindicatelor (13 13 00) ora 20 ; Rapsodia suedeză : Circul de stat (11 01 20) orele : 10 şi 19,30. CINEMATOGRAFE Bătălie pentru Roma (ambele serii): Patria (11 86 25) orele : 9,30—13— 16,30—20 ; București (15 61 54) orele : 9—12,30—16,30—20 ; Prieteni fără grai : Republica (11 03 72) orele : 9 — 11,15 ; Ultimul Mohican: Republica 13,30— 16—18,30—21; Taina leului : Melodia (12 06 88) o­­rele 9—12,15—13,30—15—18,30—20,45 ; Luceafărul (15 86 67) orele: 9—11,15— 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; Festival (15 63 84) orele : 8,30—11—13,30—16— 18,30— 21; într-o seară un tren : Capitol (16 29 17) orele­: 9,15—11,30—14—16,15 —18,45—21 ; Băieţii în haine de piele : Favorit (Drumul Taberii) orele : 10 — 13 — 15,30— 18—20,30; Iubirea, strict oprită : Victoria (16 28 79) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ;­­ La război ca la război : Central (14 12 24) orele: 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Băieții din strada Pal : Lumina (16 23 35) orele: 9,15—15,45 în conti­nuare: 18,45—20,45; Viridiana : Doina (16 35 38) orele : 18,15 — 20,30 ; 101 dalmațieni : Timpuri Noi (15 61 10) orele : 15,15—21 în conti­nuare ; Valea păpuşilor : Feroviar (16 22 73) orele : 9 — 11,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30 ; Tomis (21 49 46) orele : 9,30 — 14,30 — 17,30 ; Flamura (23 07 40) o­­rele : 9,15 — 12 — 14 30 — 17,15 — 20 ; Winnetou în Valea Morţii : Excel­sior (18 10 88) orele: 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; My Fair Lady : Griviţa (17 08 58) orele : 9 — 12,30 — 16,15 — 19,45 ; Becket (ambele serii) : Mioriţa (14 27 14) orele : 9,45 — 13 — 16,30 — 20 ; Căldura : înfrăţirea între popoare (17 31 64) orele : 15,15 — 17,45 — 20 ; Fsrlueia îndărătnică : Buzeşti (15 62 79) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Beru şi comisarul San Antonio : Dacia (16 26 10) orele : 8—20,45 în continuare ; Războiul Domniţelor : B u c e g i (17 05 47) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71) orele : 9 — 11,15 — 13,45 —16—18 15—20,30; •Baladă pentru Măriuca : Unirea (17 10 21) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Noile aventuri ale răzbunătorilor : Lira (31 71 71) orele : 15,30 — 18 — 20,15; Vitán (21 39 82) orele: 15 30 — 18 — 20,15 ; Omul, orgoliul, vendeta : Drumul Sării (31 28*13) orele : 15 — 17,30 — 20 ; Mîna cu briliante : Ferentari (23 17 50) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Munca (21 50 97) orele : 16 — 18 — 20 ; în împărăţia leului de argint : Giu­leşti (17 55 46) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; • Galileo Galilei : Cotroceni (13 62 56) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Baltagul : Pacea (31 32 52) orele : 15,45 — 18 — 20,15 ; Lupii albi : Crîngaşi (17 38 81) o­­rele : 15,30 — 18 — 20 30 ; Blow-up : Volga (11 91 26). orele : 10—15 în continuare •: 17,45 — 20,15 ; Fraţii Karamazov: Viitorul (11 48 03) orele : 15,30 — 19 ; Corabia nebunilor (ambele serii)­­ Moşilor (12 52 93) orele : 15,30 — 19 ; America, America : Popular (35 15 17) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Cînd se aud clopotele : Cosmos (35 19 15) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Morţii rămîn tineri : Flacăra (21 35 40) orele : 15,30 — 18 — 20,30; Vă place Brahms ? : Arta (21 31 86) orele : 9—15,45 în continuare ; 18,15 — 20 30 ; Sezon mort : Rahova (23 91 00) o­­rele : 15,30 — 19 ; Angelica şi sultanul : Progresul (23 94 10) orele: 15,30 — 18 — 20,15. Programul­­ 17 : Emisiune de limba germană *, 18 : La mulţi ani, fete ! La mulţi ani, băieţi I ; 19 : Telejurnalul de seară ; 19,20 : „Europa 1970" — reportaj de Al. Starck ; 19,35 : Muzică populară ; 20 : Tele-enciclopedia ; 21 : Roman foileton : ,,Moara de pe Floss" (III) ; 21,45 : Invitata noastră : Marie Lato­ret ; 22,40 : Telejurnalul de noapte. Telesport ; 23,10 : Romanțe. Programul II 20 : Mozaic cinematografic ; 21 : Momente comice ale revelionului TV 1970 ; 22 : Film serial : „Noile aven­turi ale căpitanului Kloss8 — Episo­dul III : „Trădarea". Bn‘MTN?"Of nr. 7839 «—­­S.1.197­6 — pag. a S-§ Primele ore, pri închinate noului an (Urmare din pag. 1) noi succese pe răbojul înfăptui­rii mărețului program de înflo­rire a patriei trasat de cel de al zecelea Congres al partidului. In cetăţile focurilor nestinse Siderurgiştii au fost şi de data acesta în primele rînduri. în momentul cînd oamenii muncii de pe întregul cuprins al patriei păşeau pragul nou­lui cincinal, ciocnind paharele pline, toastînd pentru succe­sele anului „nou născut“, side­rurgiştii de pe cea mai tînără şi modernă „cetate de foc“ a ţării, de la GALAŢI se aflau la datorie în faţa focurilor do­goritoare, care nu se sting niciodată, ale furnalelor şi con­­vertizorului. Cinstea de a în­­tîmpina noul an cu imensele cupe ale furnalelor şi conver­tizoarelor pline a fost încre­dinţată unora dintre cei mai buni siderurgişti. La furnalul nr. 1, de pildă, prima şarjă de fontă a anului (şi totodată cea de a 4075-a de la punerea aces­tuia în funcţiune) a fost elabo­rată de maistrul Gh. Ghidei şi prim-topitorul Vasile Achitin­, iar la furnalul nr. 2 de mai­strul Ion Fenciuc şi prim-to­pitorul Ion Brătan. Oţelarii din echipa prim-topitorului Pavel Hanganu au marcat şi ei trecerea pragului anului 1970 cu cea de a 114 001-a şarjă de oţel elaborată pînă acum pe platforma combinatului de la Galaţi. Pînă la ieşirea din schimb harnicii oţelari gălă­­ţeni, aflaţi la datorie în noap­tea de revelion, au elaborat 11 şarje. Şi celelalte schimburi care au preluat ştafeta hărni­ciei au reuşit să ţină tot mai sus ştafeta realizărilor. Bilan­ţul încheiat la sfîrşitul primei zile din noul an arată că si­derurgiştii gălăţeni au dat pa­triei în această primă zi 3569 tone fontă şi 4027 tone oţel, aceasta constituind un prim pas spre succesele noului , an. Cifre care se înscriu ca o con­tinuare firească a importante­lor realizări din anul ce toc­mai a trecut. Căci, după ulti­mele date operative primite de la Ministerul Industriei Meta­lurgice, siderurgiştii patriei au încheiat anul 1969 cu un bogat bilanţ. Acesta se materializea­ză prin realizarea peste pre­vederile anuale de plan a 74 000 tone fontă, 15 400 tone oţel şi 23 400 tone laminate fi­nite. Pornind de la sarcina de mare însemnătate a ultimului an al actualului cincinal — aceea de a asigura din produc­ţie proprie şi prin schimburi, circa 90 la sută din necesarul de metal al economiei naţio­nale — oamenii de la agregate­le cu foc continuu au întîmpi­­nat peste tot deplin pregătiţi pe tânărul 1970, izbutind ca încă din prima zi a lunii ianuarie să înscrie realizări remarcabile pe noile grafice de producţie. La HUNEDOARA, prima zi a noului an a şi marcat întîile succese peste plan 100 tone cocs, 200 tone minereu aglome­rat, 111 tone fontă şi 160 tone oţel. în acest timp din cetatea de foc de pe malul Bîrzavei, REŞIŢENII anunţă primele 300 tone laminate realizate peste prevederile zilei de 1 ianuarie 1970. Cît priveşte platoul tita­nilor siderurgişti din preajma Dunării, de pe care consem­nam primele realizări, veştile ce au continuat să sosească au fost la fel de îmbucurătoare, ilustrînd preocuparea fermă a colectivului celui mai tînăr centru metalurgic al ţării de a da viaţă indicaţiilor recentei Plenare a C.C. al P.C.R. Ani­maţi de hotărîrea de a îmbu­nătăţi continuu indicii de uti­lizare a agregatelor, siderur­giştii gălăţeni au raportat că la capătul zilei de 1 ianuarie, la care s-au adăugat şi rezulta­tele primului schimb din 2 ia­nuarie 1970, au realizat peste prevederi 200 tone fontă, 250 tone oţel şi 200 tone tablă groasă. La Hunedoara, Reşiţa şi Ga­laţi, prezenţi ca întotdeauna la datorie lingă nestinsele vîlvă-­ tăi ale cuptoarelor, siderur­giştii patriei au şi elaborat deci primele cantităţi de me­tal în contul celor 6,5 milioane tone de oţel pe care România socialistă le va realiza în 1970, depăşind astfel prevederile actualului cincinal şi pregătind în acest fel puntea de legătură spre cel viitor. 99 România liberă'* Chimişti­ sunt la datorie şi pentru chimişti, primele zile ale anului uou au fost la fei de rodnice, de bogate în fapte de muncă. După cum ne informează corespondentul nostru din CRAIOVA, 1 ianua­rie 1970 a însemnat pentru co­lectivele de muncă din fabri­cile marelui combinat chimic din acest oraş o zi „plină“, confirmînd faptul că şi în a­­ceastă unitate s-a păşit „cu dreptul“ ,în noul an. La dispe­cerul de serviciu au fost cen­tralizate depăşiri de plan la toate instalaţiile. Ca urmare, s-au produs peste prevederi 220 tone îngrăşăminte (azotat de amoniu şi uree sintetică), 50 tone de amoniac, 33 tone de acetilenă şi 12 tone de butanol. Şi un debut industrial de mare importanţă nu numai pentru combinatul craiovean, ci pentru întreaga noastră in­dustrie chimică , în prima zi a lui ianuarie a început să pro­ducă fabrica de amoniac din noua linie de azot, unitate ce şi-a încheiat cu succes probele tehnologice. La sute de kilometri de Cra­iova, pe meleaguri transilvă­nene, alţi muncitori chimişti raportau succese asemănătoa­re. După terminarea primei zi­le de muncă, evidenţele sta­tistice consemnau, la combina­tul chimic din FAGARAS, o producţie suplimentară­ de 2 tone formol şi 2,4 tone răşini ureoformaldehidice. Pentru ca în ziua următoare planul de producţie să fie depăşit şi la amoniac şi acid sulfuric. Pri­mele nume pe panoul de onoa­re : Ion Frank, Gh. Pleşea şi Ion Hornam, muncitori care s-au evidenţiat în mod deose­bit la obţinerea acestor succe­se. Cărora, la uzina chimică din COPŞA MICA li s-au ală­turat Ion Spătaru şi Adalbert Vereş, ale căror schimburi au raportat, la finele primei zile de muncă, o producţie supli­mentară de 6 tone zinc şi 17,8 tone plumb electrolitic. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă In sectoarele „calde“ ale unităţilor constructoare de ma­şini, 1 şi 2 ianuarie au fost deopotrivă, zile de activitate intensă şi de realizări remar­cabile. La Uzina de Maşini Grele-BUCUREŞTI, bunăoară, ora zero a anului nou a con­semnat, printr-o fericită şi simbolică coincidenţă, descăr­carea primei şarje din 1970 la cuptorul electric. Sub conduce­rea şefului de schimb, ing. Mircea Mironescu, şi a mai­strului Ion Boziu s-au produs în acel moment primele 57 to­ne de oţel destinate laminoru­lui de la Galaţi, în acest timp, la UZINA BRAŞOVEANA DE TRAC­TOARE, aşa cum ne informea­ză corespondentul nostru jude­ţean, două sectoare lucrau din plin pentru pregătirea exem­plară a producţiei noului an­­ sectorul energetic şef şi me­canic şef. Colectivele de mun­că respective au procedat la verificarea atentă şi punerea la punct a utilajelor şi agrega­telor cu ciclu lung din secţiile oţelărie, turnătorie şi prese, asigurînd astfel condiţii opti­me pentru demarajul produc­ţiei de tractoare din acest an. Veşti din sectoare variate de activitate, din zone diferite ale ţării sau de peste hotarele ei, care au însă toate un nu­mitor comun : faptul că oamenii care, prin natura muncii lor, au lucrat în primele zile ale anului, au ţinut ca de la început rodul muncii lor să fie bogat, vestind de pe acum că „semne bune anul­are". Şi, pornind de la zicala plină de înţelepciune că „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă", avem toate motivele să spunem că zorii noului an au fost lumi­noşi, vestind un 1970 plin de mari înfăptuiri, pe măsura mă­reţelor sarcini ale ultimului an al cincinalului. SPORT * SPORT • SPORT ® SPORT ® Selecţionata cluburilor de handbal din Berlinul occiden­tal a cîştigat turneul interna­ţional fulger, desfăşurat în Palatul sporturilor. Echipa Politehnica Timişoara s-a cla­sat pe locul doi urmată de formaţiile oraşelor Amster­dam şi Hamburg. Rezultate tehnice­­ Berlinul occidental— Amsterdam 8—6 ; Hamburg— Politehnica Timişoara 6—5 ; Berlinul occidental—Hamburg 11—8 ; Politehnica Timişoara —Amsterdam 8—6 ; Amster­dam—Hamburg 8—5 ; Berli­nul occidental—Politehnica Ti­mişoara 6—5 (3—3). Datorită unui golaveraj mai bun Poli­tehnica Timişoara s-a clasat pe locul doi. • După 4 runde în turneul internaţional masculin de şah de la Hastings pe primul loc în clasament se află Portisch (Ungaria) cu 3,5 puncte, urmat de Smîstov (U.R.S.S.) — 3 puncte, Medina (Spania) — 2,5 puncte, Gligorici (Iugosla­via) — 2 puncte etc. Drimer (România) are 1 punct şi o partidă întreruptă la Gligo­rici. • In staţiunea de sporturi de iarnă de­­la Cortina d'Am­pezzo se vor desfăşura astăzi şi duminică campionatele eu­ropene de bob. In urma antre­namentelor de ieri, cel mai bun timp a fost înregistrat de echipajul R.F. a Germaniei al­cătuit din Floth şi Bader cu rezultatul de 1’27”34/100. Pan­­ţuru—Focşeneanu (România) au obţinut al doilea timp al zilei cu 1’27”83/100. Suedezii Eriksson şi Carlen au fost cronometraţi în 1’28”28/100. • Cursa ciclistă de „6 zile" de la Madrid a fost cîştigată de perechea spaniolă Perure­­na şi Lopez. Ei au parcurs 13 790 tururi, care au totalizat 2 758 km. • Boxerul italian de cate­gorie grea Tomasoni, care a fost deposedat de centura de campion naţional de către Dante Cane, urmează să sus­ţină două meciuri în R.F. a Germaniei. Tomasoni îl va în­­tîlni la 23 ianuarie la Frank­furt pe Main pe Schimidke și la 20 februarie la Köln pa Elin. Peisaj de iarnă Foto : O. CAHANE

Next