România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)
1970-01-03 / nr. 7839
INTERVIU acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, ziarului „The Tomiuri Shimbun“ din Tokio (Urmare din pag. I) a-şi consolida independenţa, a-şi dezvolta economia, ştiinţa şi cultura, lichidînd decalajul care le desparte de ţările avansate ale lumii. Este o chestiune de profundă echitate ca toate popoarele să poată păşi pe calea progresului, să poată beneficia de cuceririle civilizaţiei moderne şi, în acest mod, să poată participa activ la colaborarea internaţională, la lupta generală pentru pace şi destindere. In aceste direcţii majore, de importanţă vitală, îşi desfăşoară tot mai larg eforturile popoarele iubitoare de pace, forţele înaintate de pe toate continentele. Pornind de la aceste considerente — şi răspunzînd astfel întrebării dumneavoastră — apreciez dintr-o perspectivă optimistă evoluţia omenirii în deceniul următor. Cred în capacitatea forţelor păcii şi progresului de a imprima vieţii internaţionale un curs sănătos, spre destindere, securitate şi pace. Este neîndoios că omenirea progresistă va reuşi, pînă la urmă, să-şi impună idealurile de libertate, independenţă şi progres, să întroneze în viaţa internaţională relaţii de colaborare fructuoasă, de prietenie, stimă şi încredere între popoare. ÎNTREBARE : La cel deal X-lea Congres al Partidului Comunist Român, dumneavoastră aţi declarat că România va duce în continuare o politică de promovare a înţelegerii şi de dezvoltare a cooperării economice cu toate statele lumii, indiferent de sistemul lor social politic. Din păcate, în lume au loc multe incidente care pot pune în primejdie colaborarea şi pacea. Se pare că războiul din Vietnam se apropie de sfîrşit, dar perspectivele convorbirilor de la Paris nu pot fi considerate încă pe deplin optimiste. Care este opinia dumneavoastră în legătură cu căile de soluţionare a conflictului din Vietnam ? RĂSPUNS : Unul din elementele fundamentale ale politicii externe promovate de ţara noastră este dezvoltarea largă a colaborării internaţionale. Fireşte, ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale relaţiile multilaterale cu statele socialiste , de care se simte legată prin comunitatea de orînduire, de ideologie şi ţeluri ; în acelaşi timp, ţara noastră îşi extinde relaţiile cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor pe care le-am amintit mai sus. Credem că extinderea colaborării economice, diplomatice, tehnico-ştiinţifice, culturale este vital necesară în epoca noastră în care fiecare popor este chemat să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea civilizaţiei, la amplificarea schimbului mondial de valori materiale şi spirituale; aceasta contribuie la progresul şi bunăstarea fiecărei naţiuni, fiecărui popor. Totodată, colaborarea este calea încercată şi eficientă care permite mai buna cunoaştere reciprocă, înlăturarea neîncrederii şi suspiciunii între popoare, promovarea unei atmosfere de înţelegere internaţională care să facă posibilă excluderea războiului din viaţa societăţii, instaurarea unei păci trainice. Dezvoltarea largă a cooperării internaţionale, în condiţii de destindere şi pace, necesită, după părerea mea, acţiuni hotărîte din partea popoarelor pentru lichidarea oricăror surse — existente sau potenţiale — de încordare, a tuturor focarelor care pot declanşa vîlvătaia unui nou război mondial. In momentul de faţă punctul cel mai fierbinte al globului, conflictul cel mai acut şi mai periculos pentru pacea lumii — care stîrneşte îngrijorarea opiniei publice mondiale şi dezaprobarea profundă a omenirii progresiste — continuă să fie războiul dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam. Considerăm că soluţionarea conflictului din Vietnam trebuie să fie asigurată pe cale politică — şi nu prin continuarea înfruntării militare. în acest sens este necesar ca Statele Unite ale Americii să-şi retragă toate trupele din Vietnam, să se ajungă la crearea unui guvern de coaliţie care să permită dezvoltarea democratică, independentă a Vietnamului de sud. Poporul vietnamez trebuie lăsat să-şi rezolve treburile interne — inclusiv problema unificării patriei sale — corespunzător voinţei şi dorinţei proprii, fără nici un amestec din afară. Aceasta este unica posibilitate de lichidare a conflictului din Vietnam. Sperăm că tratativele de la Paris — care din păcate se tergiversează — vor răspunde aşteptării popoarelor, dorinţei opiniei publice de a se pune capăt războiului din Vietnam. Considerăm că este de datoria tuturor ţârilor să sprijine rezolvarea paşnică a acestui conflict. România va acţiona consecvent, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru soluţionarea problemei vietnameze în spiritul respectării dreptului la libertate şi independenţă al acestui popor, al păcii şi securităţii generale. ÎNTREBARE : După cum se ştie, între U.R.S.S. şi R.P. Chineză există mari divergenţe, în Japonia se cunoaşte şi se dă o înaltă apreciere eforturilor depuse de România pentru aplanarea diferendelor dintre cele două ţâri. Am dori să cunoaştem părerea dumneavoastră în legătură cu aceste diferende pe care popoarele lumii le consideră nu numai ca probleme ce privesc relaţiile dintre cele două mari puteri, dar şi ca probleme majore ale asigurării păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume. RĂSPUNS : Noi am considerat întotdeauna că existenţa unor raporturi normale, de colaborare prietenească între cele două mari state socialiste — Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză, soluţionarea paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase şi diferendelor dintre ele au o deosebită importanţă internaţională, reprezintă un factor esenţial al păcii şi destinderii. Convingerea noastră este că divergenţele existente între cele două state au un caracter temporar. Am salutat şi salutăm începerea tratativelor între reprezentanţi oficiali ai poporului sovietic şi poporului chinez şi ne exprimăm speranţa că, pe această cale, se va ajunge la soluţionarea problemelor litigioase. Aceasta ar corespunde atît intereselor celor două ţări, cît şi cauzei generale a păcii şi progresului, dezvoltării şi cooperării internaţionale. Întrebare : unul din aspectele esenţiale ale diplomaţiei actuale consacrate cauzei păcii şi destinderii încordării — promovate şi de guvernul ţării dumneavoastră — este intensificarea contactelor, a schimburilor de păreri între conducătorii de state, deasupra oricăror deosebiri de regim social-politic. In acest context am reţinut ca un element pozitiv vizita pe care a făcut-o acum cîteva luni în România preşedintele Nixon. Apreciem că această vizită — care este de fapt prima vizită pe care un preşedinte al Americii o face într-o ţară socialistă — constituie a fi eveniment simbolic pe linia destinderii între Est şi Vest, că ea reprezintă o importantă contribuţie la dezvoltarea legăturilor, a schimburilor economice şi culturale între ţările aparţinînd celor două sisteme. Am dori să expuneţi părerea dumneavoastră în legătură cu perspectivele dezvoltării unor asemenea schimburi în viitor, cu acţiunile pe care le va întreprinde România în această privinţă. RĂSPUNS: Aplicînd în practică principiul coexistenţei paşnice, România promovează o politică de contacte largi, de intilniri şi tratative cu conducătorii a numeroase ţări, fără deosebire de orînduire socială. In ultimii ani a avut loc un susţinut schimb de vizite, de întîlniri şi convorbiri — la diferite nivele — între reprezentanţii statului nostru şi ai altor state din Europa şi de pe alte continente. In acest context s-a înscris şi vizita pe care a făcut-o în România preşedintele S.U.A., Richard Nixon. După părerea noastră, această vizită a prilejuit un util schiimb de păreri, O confruntare sinceră şi deschisă asupra problemelor care interesează cele două ţări şi a altor probleme ce preocupă omenirea contemporană. Ea a însemnat un pas înainte în ce priveşte dezvoltarea colaborării dintre România şi S.U.A., în folosul ambelor popoare ; în acelaşi timp, vizita a constituit, după convingerea noastră, un aport la cauza generală a destinderii şi colaborării internaţionale. Este notoriu că România şi Statele Unite ale Americii sunt state cu regimuri sociale diferite şi, ca atare, concepţiile lor despre dezvoltarea social-politică a lumii şi despre o serie de alte probleme ale vieţii internaţionale se deosebesc. Considerăm însă că existenţa unor asemenea deosebiri nu poate — şi nu trebuie — să împiedice desfăşurarea relaţiilor normale între ţări; dimpotrivă, tocmai realitatea existenţei unor asemenea deosebiri între state impune — în interesul păcii şi colaborării — promovarea activă în viaţa internaţională a contactelor, a discuţiilor şi tratativelor. Pe această cale ţările pot contribui la găsirea — prin eforturi comune — a mijloacelor şi posibilităţilor de a lichida litigiile, de a soluţiona eficient complicatele probleme ale vieţii internaţionale de astăzi, de a netezi drumul spre încredere şi colaborare între toate popoarele. Numai o asemenea politică, profund constructivă, realistă şi lucidă, poate sluji interesele destinderii păcii şi securităţii internaţionale. In acest sens, credem noi, trebuie să acţioneze fiecare stat, fără deosebire de orînduire socială şi indiferent pe ce continent s-ar afla. România va continua şi In viitor să-şi dezvolte contactele şi schimbul de vederi cu toate ţările, văzînd în aceasta una din principalele premise ale apropierii şi înţelegerii dintre popoare, ale consolidării păcii pe planeta noastră. ÎNTREBARE : Ţara dumneavoastră este una din ţările est-europene cu care Japonia a restabilit relaţii diplomatice , legăturile economice şi schimburile culturale dintre cele două ţâri cunosc o creştere evidentă, în ciuda deosebirilor dintre sistemele lor sociale. Am dori să exprimaţi părerea dumneavoastră în legătură cu evoluţia acestor relaţii, cu ceea ce aşteptaţi de la ele în viitor. RĂSPUNS : Putem spune că relaţiile României cu Japonia evoluează în mod pozitiv , se dezvoltă schimburile economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi de altă natură , ceea ce serveşte ambelor popoare, cît şi cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Desigur, între România şi Japonia sînt atît diferenţe de regim social, cît şi mari distanţe geografice — dar acestea nu împiedică întreţinerea unor bune relaţii de colaborare, bazate pe încredere şi stimă mutuală, pe avantaj reciproc. Fireşte, nu se poate spune că s-au epuizat toate posibilităţile de a dezvolta raporturile de colaborare româno-japoneze ; dimpotrivă, credem că există în această privinţă rezerve încă neexplorate, care pot fi prospectate şi puse în valoare, prin eforturile şi dorinţa comună a ambelor ţări. Ce aşteptăm de la aceste relaţii în viitor ? Dorim ca ele să capete o tot mai mare extindere, ca schimburile şi colaborarea dintre România şi Japonia să devină şi mai fructuoase, ca popoarele noastre să conlucreze tot mai activ în slujba cauzei destinderii şi înţelegerii internaţionale. Avem convingerea că relaţiile româno-japoneze se vor dezvolta în viitor pe o linie ascendentă, în interesul celor două popoare, al colaborării şi păcii generale. Profit de prilejul ce mi se oferă pentru a adresa, prin intermediul ziarului dumneavoastră, poporului japonez, forţelor înaintate din Japonia, care militează pentru progres, democraţie şi pace, un cald salut cu prilejul Anului Nou , pentru a exprima din partea poporului român şi a meu personal, poporului japonez cele mai cordiale urări de succes în activitatea consacrată prosperităţii şi fericirii sale. CU PRILEJUL ZILEI NAŢIONALE A REPUBLICII CUBA In seara zilei de 1 ianuarie, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti, Jesus Barreiro Gonzalez, a vorbit la posturile noastre de radio şi televiziune cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a „Zilei Eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba. TELEGRAMA Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România Corneliu Mănescu, a adresat o telegramă ministrului relaţiilor externe al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia, în care exprimă cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Cuba — Ziua Eliberării. O delegaţie a Oficiului Naţional de Turism, condusă de preşedintele Alexandru Sobaru, a plecat in R.F. a Germaniei. Membrii delegaţiei vor purta convorbiri cu personalităţi şi reprezentanţi ai unor cercuri economice şi financiare din această țară în legătură cu promovarea schimburilor turistice dintre cele două țări. REDACŢIA „ROMÂNIEI LIBERE" MULŢUMEŞTE PE ACEASTA CALE TUTUROR CITITORILOR ŞI COLABORATORILOR, TUTUROR CELOR CE I-AU ADRESAT FELICITĂRI CU PRILEJUL ANULUI NOU. Pentru zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie se anunţă următorul timp probabil : vremea se va menţine în general umedă, cu cerul mai mult acoperit Precipitaţii locale. Vînt potrivit. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi 0 grade, izolat mai coborîte iar maximele vor oscila între minus 6 şi plus 4 grade. Ceaţă locală. Ia munte , vremea se menţine în general umedă, cu cerul mai mult acoperit. Temporar precipitaţii. Vînt potrivit. Temperatura în scădere. Ceaţă. ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 31 decembrie 1969, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: 1) F. K. R. 5) L. O. O. 2) B. O. W. 6) T. Z. Y. 3) J. C. M. 7) A. F. M. 4) D. C. L. 8) D. N. D. Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au trecute în ele, una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror litere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragerea, se vor prezenta la unităţile ADAS, pentru a-şi primi sumele cuvenite. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1970: EXTRAGEREA 1: 18 24 34 42 37 5 EXTRAGEREA a II-a : 15 26 11 42 34 20 17 EXTRAGEREA a IlI-a: 16 5 14 7 33 8 EXTRAGEREA a IV-as 6 I 22 30 23 29 EXTRAGEREA a V-a: 10 5 43 41 36 44 11 37. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA REVELIONULUI DIN 2 IANUARIE 1970 EXTRAGEREA I: 47 83 11 35 77 30 58 80 12 41 25 EXTRAGEREA a II-a s II 48 50 61 EXTRAGEREA a III-a i 89 3 78 11 16 72 EXTRAGEREA a IV-a i 60 43 67 34 58 3 EXTRAGEREA a V-a i 63 72 87 83 89 1 74 60 /TEATRE Traviata : Opera Română (16 48 20) ora 19,30 ; Alizona ora 10,30 ; Coana Chiriţa ora 19,30 ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" sala Comedia (14 7171); Părinţii teribili ora 10,30; Năpasta ora 19,30 ; Teatrul Naţional , I. L. Caragiale" sala Studio (15 15 53); Dispariţia lui Galy Gay ora 10,30 ; Opinia publică ora 20 : Teatrul de Comedie (16 64 60) ; Victimele datoriei ora 15 *; Meteorul ora 20 : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) ; Transplantarea inimii necunoscute ora 10 ; Viraj periculos ora 15 ; Puricele în ureche ora 20 : Teatrul , ,Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16) ; Tango ora 15,30 ; Carlota ora 20 : Teatrul Mic (15 65 88) ; Cînd luna e albastră ora 10 ; La ciorba de potroace ora 19,30 : Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02) ; Anonimul ora 10,30 ; Ce scurtă e vara ora 20 : Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Studio ; Comedie cu olteni ora 10 ; Geamandura ora 19,30 ; Teatrul Giulești (18 04 85) ; Mazelov : Teatrul evreiesc (21 36 71) ora 20 ; Poveste neterminată : Teatrul ,Ion Creangă" (12 85 56) ora 10 ; Nocturn I : Teatrul ,,Ţăndărică" sala din Calea Victoriei 50 (15 23 77) ora 21,30; Bandiţii din Kardemomme : Teatrul ,,Ţăndărică" sala din str. Academiei 28—30 (16 14 92) ora 17 ; Nu te lăsa, Stroe ! : Teatrul ,,C. Tănase“ sala Savoy (15 56 78) orele : 11 şi 19,30 ; Nicuţa la Tănase : Teatrul ,,C Tănase" sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18) ora 19,30 ; Varietăţi '69. Teatrul ,,C. Tănase" la Sala Palatului orele : 11 şi 19 ; Esop viaţa, muzica şi noi : Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor (13 13 00) ora 20 ; Rapsodia suedeză : Circul de stat (11 01 20) orele : 10 şi 19,30. CINEMATOGRAFE Bătălie pentru Roma (ambele serii): Patria (11 86 25) orele : 9,30—13— 16,30—20 ; București (15 61 54) orele : 9—12,30—16,30—20 ; Prieteni fără grai : Republica (11 03 72) orele : 9 — 11,15 ; Ultimul Mohican: Republica 13,30— 16—18,30—21; Taina leului : Melodia (12 06 88) orele 9—12,15—13,30—15—18,30—20,45 ; Luceafărul (15 86 67) orele: 9—11,15— 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; Festival (15 63 84) orele : 8,30—11—13,30—16— 18,30— 21; într-o seară un tren : Capitol (16 29 17) orele: 9,15—11,30—14—16,15 —18,45—21 ; Băieţii în haine de piele : Favorit (Drumul Taberii) orele : 10 — 13 — 15,30— 18—20,30; Iubirea, strict oprită : Victoria (16 28 79) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; La război ca la război : Central (14 12 24) orele: 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Băieții din strada Pal : Lumina (16 23 35) orele: 9,15—15,45 în continuare: 18,45—20,45; Viridiana : Doina (16 35 38) orele : 18,15 — 20,30 ; 101 dalmațieni : Timpuri Noi (15 61 10) orele : 15,15—21 în continuare ; Valea păpuşilor : Feroviar (16 22 73) orele : 9 — 11,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30 ; Tomis (21 49 46) orele : 9,30 — 14,30 — 17,30 ; Flamura (23 07 40) orele : 9,15 — 12 — 14 30 — 17,15 — 20 ; Winnetou în Valea Morţii : Excelsior (18 10 88) orele: 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; My Fair Lady : Griviţa (17 08 58) orele : 9 — 12,30 — 16,15 — 19,45 ; Becket (ambele serii) : Mioriţa (14 27 14) orele : 9,45 — 13 — 16,30 — 20 ; Căldura : înfrăţirea între popoare (17 31 64) orele : 15,15 — 17,45 — 20 ; Fsrlueia îndărătnică : Buzeşti (15 62 79) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Beru şi comisarul San Antonio : Dacia (16 26 10) orele : 8—20,45 în continuare ; Războiul Domniţelor : B u c e g i (17 05 47) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71) orele : 9 — 11,15 — 13,45 —16—18 15—20,30; •Baladă pentru Măriuca : Unirea (17 10 21) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Noile aventuri ale răzbunătorilor : Lira (31 71 71) orele : 15,30 — 18 — 20,15; Vitán (21 39 82) orele: 15 30 — 18 — 20,15 ; Omul, orgoliul, vendeta : Drumul Sării (31 28*13) orele : 15 — 17,30 — 20 ; Mîna cu briliante : Ferentari (23 17 50) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Munca (21 50 97) orele : 16 — 18 — 20 ; în împărăţia leului de argint : Giuleşti (17 55 46) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; • Galileo Galilei : Cotroceni (13 62 56) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Baltagul : Pacea (31 32 52) orele : 15,45 — 18 — 20,15 ; Lupii albi : Crîngaşi (17 38 81) orele : 15,30 — 18 — 20 30 ; Blow-up : Volga (11 91 26). orele : 10—15 în continuare •: 17,45 — 20,15 ; Fraţii Karamazov: Viitorul (11 48 03) orele : 15,30 — 19 ; Corabia nebunilor (ambele serii) Moşilor (12 52 93) orele : 15,30 — 19 ; America, America : Popular (35 15 17) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Cînd se aud clopotele : Cosmos (35 19 15) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Morţii rămîn tineri : Flacăra (21 35 40) orele : 15,30 — 18 — 20,30; Vă place Brahms ? : Arta (21 31 86) orele : 9—15,45 în continuare ; 18,15 — 20 30 ; Sezon mort : Rahova (23 91 00) orele : 15,30 — 19 ; Angelica şi sultanul : Progresul (23 94 10) orele: 15,30 — 18 — 20,15. Programul 17 : Emisiune de limba germană *, 18 : La mulţi ani, fete ! La mulţi ani, băieţi I ; 19 : Telejurnalul de seară ; 19,20 : „Europa 1970" — reportaj de Al. Starck ; 19,35 : Muzică populară ; 20 : Tele-enciclopedia ; 21 : Roman foileton : ,,Moara de pe Floss" (III) ; 21,45 : Invitata noastră : Marie Latoret ; 22,40 : Telejurnalul de noapte. Telesport ; 23,10 : Romanțe. Programul II 20 : Mozaic cinematografic ; 21 : Momente comice ale revelionului TV 1970 ; 22 : Film serial : „Noile aventuri ale căpitanului Kloss8 — Episodul III : „Trădarea". Bn‘MTN?"Of nr. 7839 «—S.1.1976 — pag. a S-§ Primele ore, pri închinate noului an (Urmare din pag. 1) noi succese pe răbojul înfăptuirii mărețului program de înflorire a patriei trasat de cel de al zecelea Congres al partidului. In cetăţile focurilor nestinse Siderurgiştii au fost şi de data acesta în primele rînduri. în momentul cînd oamenii muncii de pe întregul cuprins al patriei păşeau pragul noului cincinal, ciocnind paharele pline, toastînd pentru succesele anului „nou născut“, siderurgiştii de pe cea mai tînără şi modernă „cetate de foc“ a ţării, de la GALAŢI se aflau la datorie în faţa focurilor dogoritoare, care nu se sting niciodată, ale furnalelor şi convertizorului. Cinstea de a întîmpina noul an cu imensele cupe ale furnalelor şi convertizoarelor pline a fost încredinţată unora dintre cei mai buni siderurgişti. La furnalul nr. 1, de pildă, prima şarjă de fontă a anului (şi totodată cea de a 4075-a de la punerea acestuia în funcţiune) a fost elaborată de maistrul Gh. Ghidei şi prim-topitorul Vasile Achitin, iar la furnalul nr. 2 de maistrul Ion Fenciuc şi prim-topitorul Ion Brătan. Oţelarii din echipa prim-topitorului Pavel Hanganu au marcat şi ei trecerea pragului anului 1970 cu cea de a 114 001-a şarjă de oţel elaborată pînă acum pe platforma combinatului de la Galaţi. Pînă la ieşirea din schimb harnicii oţelari gălăţeni, aflaţi la datorie în noaptea de revelion, au elaborat 11 şarje. Şi celelalte schimburi care au preluat ştafeta hărniciei au reuşit să ţină tot mai sus ştafeta realizărilor. Bilanţul încheiat la sfîrşitul primei zile din noul an arată că siderurgiştii gălăţeni au dat patriei în această primă zi 3569 tone fontă şi 4027 tone oţel, aceasta constituind un prim pas spre succesele noului , an. Cifre care se înscriu ca o continuare firească a importantelor realizări din anul ce tocmai a trecut. Căci, după ultimele date operative primite de la Ministerul Industriei Metalurgice, siderurgiştii patriei au încheiat anul 1969 cu un bogat bilanţ. Acesta se materializează prin realizarea peste prevederile anuale de plan a 74 000 tone fontă, 15 400 tone oţel şi 23 400 tone laminate finite. Pornind de la sarcina de mare însemnătate a ultimului an al actualului cincinal — aceea de a asigura din producţie proprie şi prin schimburi, circa 90 la sută din necesarul de metal al economiei naţionale — oamenii de la agregatele cu foc continuu au întîmpinat peste tot deplin pregătiţi pe tânărul 1970, izbutind ca încă din prima zi a lunii ianuarie să înscrie realizări remarcabile pe noile grafice de producţie. La HUNEDOARA, prima zi a noului an a şi marcat întîile succese peste plan 100 tone cocs, 200 tone minereu aglomerat, 111 tone fontă şi 160 tone oţel. în acest timp din cetatea de foc de pe malul Bîrzavei, REŞIŢENII anunţă primele 300 tone laminate realizate peste prevederile zilei de 1 ianuarie 1970. Cît priveşte platoul titanilor siderurgişti din preajma Dunării, de pe care consemnam primele realizări, veştile ce au continuat să sosească au fost la fel de îmbucurătoare, ilustrînd preocuparea fermă a colectivului celui mai tînăr centru metalurgic al ţării de a da viaţă indicaţiilor recentei Plenare a C.C. al P.C.R. Animaţi de hotărîrea de a îmbunătăţi continuu indicii de utilizare a agregatelor, siderurgiştii gălăţeni au raportat că la capătul zilei de 1 ianuarie, la care s-au adăugat şi rezultatele primului schimb din 2 ianuarie 1970, au realizat peste prevederi 200 tone fontă, 250 tone oţel şi 200 tone tablă groasă. La Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi, prezenţi ca întotdeauna la datorie lingă nestinsele vîlvă- tăi ale cuptoarelor, siderurgiştii patriei au şi elaborat deci primele cantităţi de metal în contul celor 6,5 milioane tone de oţel pe care România socialistă le va realiza în 1970, depăşind astfel prevederile actualului cincinal şi pregătind în acest fel puntea de legătură spre cel viitor. 99 România liberă'* Chimişti sunt la datorie şi pentru chimişti, primele zile ale anului uou au fost la fei de rodnice, de bogate în fapte de muncă. După cum ne informează corespondentul nostru din CRAIOVA, 1 ianuarie 1970 a însemnat pentru colectivele de muncă din fabricile marelui combinat chimic din acest oraş o zi „plină“, confirmînd faptul că şi în această unitate s-a păşit „cu dreptul“ ,în noul an. La dispecerul de serviciu au fost centralizate depăşiri de plan la toate instalaţiile. Ca urmare, s-au produs peste prevederi 220 tone îngrăşăminte (azotat de amoniu şi uree sintetică), 50 tone de amoniac, 33 tone de acetilenă şi 12 tone de butanol. Şi un debut industrial de mare importanţă nu numai pentru combinatul craiovean, ci pentru întreaga noastră industrie chimică , în prima zi a lui ianuarie a început să producă fabrica de amoniac din noua linie de azot, unitate ce şi-a încheiat cu succes probele tehnologice. La sute de kilometri de Craiova, pe meleaguri transilvănene, alţi muncitori chimişti raportau succese asemănătoare. După terminarea primei zile de muncă, evidenţele statistice consemnau, la combinatul chimic din FAGARAS, o producţie suplimentară de 2 tone formol şi 2,4 tone răşini ureoformaldehidice. Pentru ca în ziua următoare planul de producţie să fie depăşit şi la amoniac şi acid sulfuric. Primele nume pe panoul de onoare : Ion Frank, Gh. Pleşea şi Ion Hornam, muncitori care s-au evidenţiat în mod deosebit la obţinerea acestor succese. Cărora, la uzina chimică din COPŞA MICA li s-au alăturat Ion Spătaru şi Adalbert Vereş, ale căror schimburi au raportat, la finele primei zile de muncă, o producţie suplimentară de 6 tone zinc şi 17,8 tone plumb electrolitic. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă In sectoarele „calde“ ale unităţilor constructoare de maşini, 1 şi 2 ianuarie au fost deopotrivă, zile de activitate intensă şi de realizări remarcabile. La Uzina de Maşini Grele-BUCUREŞTI, bunăoară, ora zero a anului nou a consemnat, printr-o fericită şi simbolică coincidenţă, descărcarea primei şarje din 1970 la cuptorul electric. Sub conducerea şefului de schimb, ing. Mircea Mironescu, şi a maistrului Ion Boziu s-au produs în acel moment primele 57 tone de oţel destinate laminorului de la Galaţi, în acest timp, la UZINA BRAŞOVEANA DE TRACTOARE, aşa cum ne informează corespondentul nostru judeţean, două sectoare lucrau din plin pentru pregătirea exemplară a producţiei noului an sectorul energetic şef şi mecanic şef. Colectivele de muncă respective au procedat la verificarea atentă şi punerea la punct a utilajelor şi agregatelor cu ciclu lung din secţiile oţelărie, turnătorie şi prese, asigurînd astfel condiţii optime pentru demarajul producţiei de tractoare din acest an. Veşti din sectoare variate de activitate, din zone diferite ale ţării sau de peste hotarele ei, care au însă toate un numitor comun : faptul că oamenii care, prin natura muncii lor, au lucrat în primele zile ale anului, au ţinut ca de la început rodul muncii lor să fie bogat, vestind de pe acum că „semne bune anulare". Şi, pornind de la zicala plină de înţelepciune că „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă", avem toate motivele să spunem că zorii noului an au fost luminoşi, vestind un 1970 plin de mari înfăptuiri, pe măsura măreţelor sarcini ale ultimului an al cincinalului. SPORT * SPORT • SPORT ® SPORT ® Selecţionata cluburilor de handbal din Berlinul occidental a cîştigat turneul internaţional fulger, desfăşurat în Palatul sporturilor. Echipa Politehnica Timişoara s-a clasat pe locul doi urmată de formaţiile oraşelor Amsterdam şi Hamburg. Rezultate tehnice Berlinul occidental— Amsterdam 8—6 ; Hamburg— Politehnica Timişoara 6—5 ; Berlinul occidental—Hamburg 11—8 ; Politehnica Timişoara —Amsterdam 8—6 ; Amsterdam—Hamburg 8—5 ; Berlinul occidental—Politehnica Timişoara 6—5 (3—3). Datorită unui golaveraj mai bun Politehnica Timişoara s-a clasat pe locul doi. • După 4 runde în turneul internaţional masculin de şah de la Hastings pe primul loc în clasament se află Portisch (Ungaria) cu 3,5 puncte, urmat de Smîstov (U.R.S.S.) — 3 puncte, Medina (Spania) — 2,5 puncte, Gligorici (Iugoslavia) — 2 puncte etc. Drimer (România) are 1 punct şi o partidă întreruptă la Gligorici. • In staţiunea de sporturi de iarnă dela Cortina d'Ampezzo se vor desfăşura astăzi şi duminică campionatele europene de bob. In urma antrenamentelor de ieri, cel mai bun timp a fost înregistrat de echipajul R.F. a Germaniei alcătuit din Floth şi Bader cu rezultatul de 1’27”34/100. Panţuru—Focşeneanu (România) au obţinut al doilea timp al zilei cu 1’27”83/100. Suedezii Eriksson şi Carlen au fost cronometraţi în 1’28”28/100. • Cursa ciclistă de „6 zile" de la Madrid a fost cîştigată de perechea spaniolă Perurena şi Lopez. Ei au parcurs 13 790 tururi, care au totalizat 2 758 km. • Boxerul italian de categorie grea Tomasoni, care a fost deposedat de centura de campion naţional de către Dante Cane, urmează să susţină două meciuri în R.F. a Germaniei. Tomasoni îl va întîlni la 23 ianuarie la Frankfurt pe Main pe Schimidke și la 20 februarie la Köln pa Elin. Peisaj de iarnă Foto : O. CAHANE