România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-02 / nr. 7965

h.~ A 4J c]l____ ji, .„r^ L_r^ ,_/•'_ ,j*_ ,_p_, ^ufv_i un_, uTI^uTLi i_p_i u-Cl< uTLj JTi^ íSLj <-TLi uTLi t .TL, uTLj i_P_i l-TL ,_r^ J1_, JTli J?-j ufLi uAj i_T,/) Acțiunea nr. 1: RECONSTRUCȚIA! — Acum, o săptămînă ne-aţi informat că s-au luat măsuri de livrare a unor importante cantităţi de materiale, în avans faţă de prevederile de plan, atit pentru fondul pieţii cît şi pentru şantierele de con­strucţii. Care este stadiul realizării angajamentelor luate ? — Cantităţile de materiale de construcţii prevăzute pe a­­cest semestru au fost livrate cu o lună mai devreme jude­ţelor calamitate. Livrările des­tinate judeţului Satu Mare, bunăoară, au înregistrat creş­teri masive : de la 180 000 bu­căţi cărămizi la 500 000, de la 400 000 bucăţi ţigle la 1 milion, de la 20 000 mp, plăci azboci­ment la 37 000, de la 27 000 mp geam la 47 000 etc. Pentru municipiul Satu Mare s-au li­vrat aproape 2 km tuburi din azbociment pentru refacerea conductelor de alimentare cu apă, aceasta din cota trimes­trului III. Deoarece pagubele pricinui­te fondului de locuinţe indi­viduale nu au putut fi încă estimate, ministerul nostru a luat măsura de a dirija în ju­deţele calamitate, pentru fon­dul pieţii, stocuri tampon care să satisfacă cerinţele supli­mentare urgente ce ar putea să apară. Către şantierele de construcţii din judeţele cala­mitate sunt dirijate continuu materiale care să răspundă sarcinilor planificate şi anga­jamentelor sporite. Livrările în avans vor fi efectuate şi în cursul lunilor următoare, pen­tru a se crea posibilitatea să se lucreze din plin la reface­re, mai ales că timpul devine favorabil şi constructorii pot acţiona pe un front larg. Colectivele unităţilor din in­dustria materialelor de con­strucţii şi-au sporit substan­ţial angajamentele. Chiar şi fabricile din Tg. Mureş, Sighiş­­oara, Tîrnăveni, Bistriţa, care au fost calamitate, VOR REALIZA PRODUCŢIA CO­RESPUNZĂTOARE SARCINI­LOR PLANIFICATE PE A­­CEST AN. Recent au fost stabilite noi măsuri pentru sporirea pro­ducţiei de materiale de con­strucţii. La unităţile producă­toare de blocuri de zidărie, se introduc trei schimburi ; acolo unde acest lucru nu este po­sibil vor fi folosite metode mai rapide de ardere la cup­toare. Pentru a grăbi livrările de­, ciment, alături de cărămi­dă, materialul cel mai solici­tat în aceste zile, au fost tran­sferate de la fabrica din Med­gidia la alte unităţi importan­te cantităţi de klinker, avin­­du-se în vedere că acestea şi-au creat disponibilităţi de capacităţi de producţie, dato­rită angajamentelor suplimen­tare luate de colectivele res­pective. — Ce se va întreprinde, in continuare, pe linia a­­provizionării cu prefabri­cate, ştiut fiind că recon­strucţia unor localităţi şi reconstituirea altora abia a început şi va necesita un mare volum de materiale de construcţii. — Direcţia generală a pre­fabricatelor a iniţiat un pro­iect de construcţie a locuinţe­lor individuale din prefabri­cate, care va fi definitivat săp­­tămina viitoare, în colaborare cu Institutul de proiectări pentru construcţii tip. S-a pre­văzut construcţia de aseme­nea locuinţe, cu 2-3 camere, din elemente de beton celular autoclavizat, acoperite cu plăci de azbociment. PROIECTELE VOR FI PUSE GRATUIT LA DISPO­ZIŢIA CELOR CARE DO­RESC SA-ŞI CONSTRUIAS­CĂ LOCUINŢA INDIVIDU­ALA. Construcţia unei case, fără instalaţii, va dura apro­ximativ 20, zile, nu necesită utilaje speciale, mină de lu­cru cu calificare deosebită. Utilizarea pentru asemenea clădiri a elementelor din beton celular autoclavizat poate fi făcută în orice loca­litate, fie ea urbană, fie rura­lă. întreprinderea de prefa­bricate din Craiova va fabri­ca, în sensul celor arătate, te­melii din blocuri prefabricate, gata de montaj, precum şi pe­reţi în fîş­ii cu o lăţime de 60 cm, elemente asamblabile cu ajutorul mortarului din ci­ment Finisajul construcţiei se va face rapid, datorită gradu­lui ridicat de prefabricare ; huma este unul dintre mate­rialele utilizabile in acest scop. Se impun măsuri de stimu­lare a folosirii prefabricatelor, întrucît acestea prezintă avan­taje care le situează atit în prim planul acţiunilor de ur­gentare a ritmului construcţii­lor cît şi în cel al realizării u­­nor deziderate de perspectivă, cum sunt cele privind sistema­tizarea localităţilor. Prefabri­catele se recomandă ele însele prin calităţile lor : rezistenţă mai mare decît a materialelor obişnuite, atît la transport şi umezeală cît şi la uzura în timp. Preţul unei case din ele­mente prefabricate va fi simi­lar­ celor al locuinţelor de su­b care sunt preocupă­rile şi măsurile luate de C.S.E.A.L. pentru impulsio­narea livrărilor de materia­le de construcţii spre jude­ţele sinistrate s­prafaţă corespunzătoare, de gradul III de confort. Considerăm că, dată ■ fiind urgenţa cu care trebuie reali­zat un volum mare de con­strucţii, Comitetul de Stat pentru Economia şi Adminis­traţia Locală şi institutele sale de proiectări trebuie să se preocupe de găsirea cît mai operativă a unei diversi­tăţi de soluţii pentru constru­irea caselor prefabricate, în funcţie de condiţiile şi cerin­ţele locale.­­ Problema noastră nr. 1 este acum dezvoltarea rapidă a producţiei materialelor de zidărie. La acest capitol vom realiza în acest an ,70 milioa­ne de bucăţi materiale în plus faţă de prevederile de­­ plan. Colectivele întreprinderilor producătoare de materiale de construcţii din industria locală de stat, s-au mai angajat să producă suplimentar 3 000 tone var, 10 000 mc prefabri­cate din beton armat, 200 000 unităţi cahle de teracotă, tuburi şi dale din beton, 800 000 tone agregate de carieră şi de balastieră ş.a., cifre care depăşesc peste tot cu mult prevederile de plan. O contribuţie deo­sebită la Realizarea acestei producţii suplimentare s-au angajat să aducă unităţile in­dustriei locale din municipiul Bucureşti şi din judeţe­le Bi­hor, Caraş-Severin, Cluj, Con­stanţa, Prahova, Gorj, etc. A­­portul industriei locale bucu­­reştene se va ridica, de pildă, la 50 milioane bucăţi materi­ale de zidărie, în plus peste prevederile iniţiale. Pentru aducerea la îndeplinire a aces­tor angajamente vor lucra nu numai cei d­in fabricile de re­sort, ci şi tineretul, salariaţii Consiliului popular municipal şi consiliilor de sector, care, în orele lor libere vor da aju­tor la transportul vagoneţilor, banchetarea cărămizilor, în­cărcarea în maşini. Pentru a se asigura capacităţi mai mari de producţie, industria locală din Capitală a trecut la orga­nizarea de spaţii acoperite cu folii din materiale plastice a unor locuri de depozitare a că­rămizilor pentru uscare. Există la ora actuală, şi în sectorul industriei locale, dis­ponibilităţi în ceea ce priveş­­■ e»­is­te realizarea de prefabricate şi înlocuitori de cărămizi din agregate uşoare. Comitetul e­­xecutiv al C.S.E.A.L. a hotă­­rit ca în comune să se treacă la construcţia unor case din acest gen de materiale, pentru ca posibilităţile pe care le o­­feră să fie cît mai bine cunos­cute de cetăţenii care inten­ţionează să-şi construiască lo­cuinţe proprietate individuală.­­ Ce resurse suplimen­tare de realizare a materi­alelor de construcţii mai poate mobiliza industria lo­cală ? — După cum se ştie, o bună parte din capacităţile de producţie a cărămizilor sunt în aer liber, unde lucrul se efec­tuează sezonier. Au fost luate măsuri ca, pe de o parte a­­ceste spaţii să devină mai nu­meroase, iar pe de altă parte, ca ponderea unităţilor sezoni­ere să scadă în favoarea celor cu activitate permanentă, în 1970, va începe construcţia unor noi fabrici de cărămidă de mare capacitate în jude­ţele Dîmboviţa, Timiş şi al­tele, în municipiul Bucureşti. In curînd, îşi vor relua lu­crul noi unităţi care au fost calamitate. Consiliile populare judeţene Mureş, Alba, Covas­­na, Braşov, Arad şi Sibiu vor asigura îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an la materiale de construcţii, ceea ce va contribui la com­pensarea pagubelor p­rovocate de calamităţi în aceste zone. RĂSPUNDE ING. SILVIU OPRIŞ, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcţii, materialelor de construcţii în judeţele calamitate ? RĂSPUNDE ING. ION CHIRILESCU, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia si Administraţia Locala: România liberă“ Întreabă pentru cititorii săi: Care este situaţia ^irtjvv^V’nj' ,Románia liberó“Pagina m 3-a — 2 tante 1970 — Comandamentul central de aprovizionare din cadrul M.C.I. a expediat — din stocu­rile proprii ale întreprinderi­lor comerţului cu ridicata şi din fondurile de mărfuri puse la dispoziţie de ministerele producătoare furnizoare — cantităţi importante de măr­furi alimentare şi industriale de primă necesitate. Produsele au fost dirijate spre zonele ca­lamitate în mod operativ, cu avioanele, cu camioanele, cu trenul. Pentru a se veni în sprijinul celor ce lucrau ne­obosit la amenajarea de di­guri în calea apelor, la Arad, la Deva, la Mediaş și în alte locuri, s-au expediat mii de perechi de cizme de cauciuc, saci de iută şi de polietilenă pentru încărcarea nisipului, lanterne, baterii, felinare de vînt, pături, treninguri etc­; asemenea articole se asigură In aceste zile şi In localităţile de pe Dunăre, unde continuă in­tens lupta pentru prevenirea inundaţiilor. O atenţie deosebită s-a a­­cordat dirijării cu promptitu­dine a unor importante canti­tăţi de produse­ alimentare, în perioada 13—31 mai au fost expediate spre judeţele cala­mitate peste 20 000 000 kg de produse alimentare, din care : 400 tone de pâine, 5000 tone făină, 3000 tone mălai, 2000 tone zahăr, 300 tone lămîi, 500 tone conserve de carne şi peş­te, 1300 000 bucăţi ouă, 3 800 000 sticle de apă mine­rală etc. Spre judeţul Mureş, de pildă, s-au trimis 4500 tone de produse alimentare, spre judeţul Satu Mare 2800 tone, spre judeţul Alba 1000 tone. Importante cantităţi de pro­duse alimentare au mai fost dirijate spre judeţele Cluj, Harghita, Maramureş, Bistriţa- Năsăud, Sibiu, Vrancea, Hu­nedoara, Arad, Galaţi. Un con­curs preţios au dat, cu maxi­mum de operativitate, coope­rativele agricole şi populaţia neafectată de inundaţii, care, în perioada 13—31 mai, a do­nat gratuit pentru sinistraţi 2750 tone de produse alimen­tare, printre care 150 500 kg făină, 150 000 kg mălai, 2 500 000 buc. ouă, 41 600 kg carne, 46 100 kg slănină, 80 000 1. lapte, 31 800 kg brînzeturi etc., precum şi 1400 000 kg cartofi, 250 600 kg fasole, 230 000 kg legume etc. — Cum se desfăşoară în pre­zent aprovizionarea în locali­tăţile din judeţele calamitate ? — Expedierea unor aseme­nea cantităţi de mărfuri care depăşesc cu mult livrările din perioadele obişnuite, ca şi mă­surile luate pentru repunerea în funcţiune a reţelei comer­ciale şi pentru extinderea u­ni­­tăţilor volante de desfacere, au contribuit la asigurarea condiţiilor normale de apro­vizionare. La Satu Mare, de pildă, din 224 unităţi comerciale existen­te au început să funcţioneze din primele zile ale calamită­ţilor 144 unităţi, iar din ziua de 27 mai 208 unităţi — un număr de 8 magazine fiind distruse — deci urmînd a fi reconstruite — iar alte 8 in­trând în reutilare. Magazinelor cu produse alimentare li s-au stabilit în această perioadă UN PROGRAM CONTINUU, PENTRU TOATA ZIUA, in scopul asigurării aprovizionă­rii neîntrerupte a populaţiei. Unităţile comerciale din acest oraş şi din judeţ au fost a­­provizionate în această peri­oadă cu circa 700 tone de făi­nă, 260 tone de ulei, 130 tone de zahăr, 230 tone de sare, 570 000 buc­ onă, 650 000 sticle de apă minerală etc. Totodată, magazinele industriale au fost aprovizionate cu o serie de produse de primă necesitate, printre care 20 000 cearşafuri, 10 000 pături, 5 000 treninguri, 30 000­ prosoape, 900 butelii de aragaz, 170 maşini de gătit etc. In judeţul Mureş, activitatea comercială a fost reluată în cea mai mare parte din reţea, cu excepţia acelor unităţi care urmează a fi renovate sau re­­utilate. La Tg. Mureş, acolo unde în primele zile de cala­mităţi mărfurile se distribuiau direct din camion, activitatea comercială decurge normal. Sighişoara, după a doua revăr­sare a Tîrnavei din ziua­­ de 24 mai, a înregistrat avarii la peste 40 unităţi comerciale, care trebuie renovate sau re­­dotate cu mobilier comercial. Aprovizionarea se desfăşoară în bune condiţiuni, la aceasta contribuind şi faptul că în pe­rioada 13—31 mai, în acest ju­deţ au sosit 1200 tone de făină, 950 tone de mălai,­­300 tone de pîine, 180 tone de ulei, 220 tone, de zahăr, 120 tone de conserve, 650 000 sticle de apă minerală etc. Situaţia aprovizionării a în­ceput să se normalizeze şi la Alba Iulia, Mediaş, Luduş şi alte localităţi. In Delta Dună­rii şi în Dobrogea, aprovizio­narea decurge de asemenea în bune condiţiuni. Cu excepţia a trei-patru unităţi comerciale evacuate din cauza ploilor a­­bundente căzute şi a invaziei apelor, restul unităţilor din Deltă funcţionează neîntre­rupt, deşi unele localităţi se află inundate. Explicaţia : un număr de magazine nou con­struite se află situate la cote mai înalte decît digurile. Lu­crătorii din comuna Crişana şi din alte localităţi depun efor­turi deosebite pentru transpor­tarea de mărfuri cu bărcile şi cu remorcherele, în satele în­vecinate. In continuare, se întreprind măsuri pentru mobilizarea tu­turor resurselor în sprijinul completei normalizări a activi­tăţii comerciale, în toate loca­lităţile afectate de inundaţii. Vor fi destinate un număr de magazine pentru aproviziona­rea sinistraţilor , pe bază de CEC-uri cu sumă limitată, ne­­purtătoare de dobînzi , cu materiale de construcţii, arti­cole de îmbrăcăminte, încălţă­minte etc., precum şi cu di­verse articole de uz casnic de primă necesitate ca : maşini de gătit, sobe de încălzit, vase emailate, tacîmuri etc. O aten­ţie deosebită se acordă dirijă­rii de mărfuri în zonele cala­mitate, acolo unde se semna­lează cerinţe, astfel ca să se treacă din aceste zile, peste tot, la o activitate normală, la satisfacerea de comenzi pe bază de grafic obişnuit. Concomitent, ne îndreptăm atenţia spre refacerea patri­moniului comercial distrus sau avariat Un număr de 13 au­toateliere ale I.I.S. Frigocom Bucureşti şi ale întreprinderi­lor comerciale de reparaţii ju­deţene, lucrează la repararea mobilierului comercial, la pu­nerea grabnică în funcţiune a tuturor utilajelor frigorifice, în scopul asigurării conservă­rii la temperatură joasă a pro­duselor alimentare- în cazul degradărilor mai importante care implică fonduri ce nu pot fi acoperite pe plan local, se vor redistribui în această lună, fonduri destinate reconstruc­ţiilor unităţilor în cauză. In concluzie, sîntem în mă­sură să afirmăm că reţeaua comercială dispune de sufici­ente mărfuri alimentare şi in­dustriale pentru aproviziona­rea populaţiei atît in zonele calamitate, cît şi în celelalte judeţe ale ţării. M.C.I. se va preocupa de dirijarea opera­tivă a mărfurilor acolo unde se va simţi nevoia, de asigu­rarea aprovizionării în bune condiţiuni a întregii populaţii a ţării. Cum decurge aprovizionarea populaţiei din zonele lovite de inundaţii ? RĂSPUNDE ION OLTEAN, adjunct al ministrului comerţului interior. I. CADARIU, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal SATU MARE . — Problema restabilirii s­ali-, nentării cu apă potabilă a ce­­or aproape 80 000 de locuitori din oraşul nostru se află în entrul atenţiei Comitetului udeţean de partid şi a Consi­­lului popular municipal,­­un amandament special ocupîn­­du-se de bunul mers al aces­­ei acţiuni. SIMBATA, LA IRA­K­, PRIMELE CANTI­­TAŢI de APA AU TRECUT PRIN FILTRE FIIND TRIMI­­SE DE CELE DOUA GRU­­PURI DE POMPARE IN RE­­EAUA ORĂŞENEASCA. Au ost înlocuite elementele de iltrare cu altele noi şi, în pre­­ent, LUCREAZĂ APROXI­MATIV O TREIME DIN SU­PRAFAŢA TOTALA DE FIL­TRARE. Credem că în jurul datei de 8—9 iunie după efec­­uarea tuturor probelor de pl­­anete sanitare apa va putea fi declarată potabilă. Pînă a­­tunci, 32 cisterne militare şi 17 civile, aduc în permanenţă apă de la Cărei şi de la pu­ţurile neinundate aflate la ae­roport şi la cele două între­prinderi agricole de stat. Sta­ţiile de purificare mobile adu­se din R­F. a Germaniei şi a­­limentate de la un puţ situat în centrul oraşului asigură a­­pa necesară, în special, spita­lelor şi cantinelor. Mari canti­tăţi de sticle cu apă minerală sunt puse în permanenţă la dispoziţia populaţiei prin toa­­te unităţile comerciale. TEODOR MIU, secretar al Comitetului orăşenesc P.C.R., TÎRNĂVENI: — Funcţionează atît Uzina de apă de la Cipău cît şi o in­stalaţie mobilă de filtrare de 4 000 litri pe oră primită din R. F. a Germaniei, astfel că alimentarea cu apă a popu­laţiei este in cea mai mare parte rezolvată. I. MICLEA, vicepreşedinte al Consiliului popu­lar al municipiului MEDIAŞ : — recţeaua de alimentare cu apă a fost repusă în funcţiune încă din 25 mai, iar analizele efectuate au permis încă de a doua zi consumarea ei de către populaţie. Mai sunt încă unele străzi din cartierul Au­rel Vlaicu, unde mai este ne­voie să se efectueze alimenta­rea cu cisterne dar în cea mai mare parte a oraşului popu­laţia are asigurată apă potabi­lă. Staţiile mobile primite în cadrul ajutorului internaţional sunt amplasate după necesită­ţi. Una din ele funcţionează în oraşul Dumbrăveni. O sin­­ gură întrerupere de două ore in alimentarea cu apă am a­­vut-o zilele acestea întrucît a fost nevoie să se efectueze o­­peraţia de decalmatare la denisipatoarele de la staţia de apă brută. V. GIURGIU, prim secretar al Comitetului municipal P.C.R., și primar al municipiului SIGHIȘOARA : *­ Cu toate că oraşul nos­tru a avut de înfruntat în două rînduri năvala apelor, AM REUŞIT SA REMEDIEM TOATE DEFECTIUNILE SU­FERITE DE UZINA DE APA. SIMBATA. ULTIMA DIN CE­LE ZECE POMPE ALE UZI­NEI A FOST REPUSA IN FUNCŢIUNE. Credem că pînă marţi să primim şi avizul or­ganelor sanitare pentru a per­mite populaţiei să folosească pentru băut apa din reţea. Pînă atunci, asigurăm necesi­tăţile de consum cu apa mine­rală şi cu cea transportată de cisterne din localităţile nei­nundate. La spital şi mater­nitate funcţionează două din instalaţiile de purificare a a­­pei — circa 4 000 litri pe oră fiecare capacitate de filtrare — primite în cadrul ajutorului internaţional. Un sprijin deo­sebit am primit din partea Co­mitetului municipal de partid Braşov, ai cărui activişti au participat direct în aceste zile la acţiunile de normalizare a vieţii în oraş, întreprinderea de reţele electrice din Tg. Mureş ne-a ajutat foarte mult nu numai în refacerea liniilor electrice dar şi în punerea în funcţiune a Uzinei de apă. ŞTEFAN MIHUŢ, de la Consiliul municipal DEJ : — încă de la 28 mai alimen­tarea cu apă potabilă a oraşu­lui funcţionează în mod nor­mal C. HOTMAN, din cadrul administraţiei locale din LUDUŞ : — Deşi cu unele restricţii, ora­şul este asigurat cu apă încă de acum cîteva zile. Au fost dezinfectate o serie de puţuri şi sunt în curs de redare în fo­losinţă şi altele în comunele Gheza şi Roşiori. Ce măsuri au fost luate pentru alimentarea cu apă potabilă a oraşelor ? Pagină realizată de CORNELIA PREDA, MIRCEA SCRIPCA şi MARIAN DUMITRESCU

Next