România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)
1970-06-02 / nr. 7965
h.~ A 4J c]l____ ji, .„r^ L_r^ ,_/•'_ ,j*_ ,_p_, ^ufv_i un_, uTI^uTLi i_p_i u-Cl< uTLj JTi^ íSLj <-TLi uTLi t .TL, uTLj i_P_i l-TL ,_r^ J1_, JTli J?-j ufLi uAj i_T,/) Acțiunea nr. 1: RECONSTRUCȚIA! — Acum, o săptămînă ne-aţi informat că s-au luat măsuri de livrare a unor importante cantităţi de materiale, în avans faţă de prevederile de plan, atit pentru fondul pieţii cît şi pentru şantierele de construcţii. Care este stadiul realizării angajamentelor luate ? — Cantităţile de materiale de construcţii prevăzute pe acest semestru au fost livrate cu o lună mai devreme judeţelor calamitate. Livrările destinate judeţului Satu Mare, bunăoară, au înregistrat creşteri masive : de la 180 000 bucăţi cărămizi la 500 000, de la 400 000 bucăţi ţigle la 1 milion, de la 20 000 mp, plăci azbociment la 37 000, de la 27 000 mp geam la 47 000 etc. Pentru municipiul Satu Mare s-au livrat aproape 2 km tuburi din azbociment pentru refacerea conductelor de alimentare cu apă, aceasta din cota trimestrului III. Deoarece pagubele pricinuite fondului de locuinţe individuale nu au putut fi încă estimate, ministerul nostru a luat măsura de a dirija în judeţele calamitate, pentru fondul pieţii, stocuri tampon care să satisfacă cerinţele suplimentare urgente ce ar putea să apară. Către şantierele de construcţii din judeţele calamitate sunt dirijate continuu materiale care să răspundă sarcinilor planificate şi angajamentelor sporite. Livrările în avans vor fi efectuate şi în cursul lunilor următoare, pentru a se crea posibilitatea să se lucreze din plin la refacere, mai ales că timpul devine favorabil şi constructorii pot acţiona pe un front larg. Colectivele unităţilor din industria materialelor de construcţii şi-au sporit substanţial angajamentele. Chiar şi fabricile din Tg. Mureş, Sighişoara, Tîrnăveni, Bistriţa, care au fost calamitate, VOR REALIZA PRODUCŢIA CORESPUNZĂTOARE SARCINILOR PLANIFICATE PE ACEST AN. Recent au fost stabilite noi măsuri pentru sporirea producţiei de materiale de construcţii. La unităţile producătoare de blocuri de zidărie, se introduc trei schimburi ; acolo unde acest lucru nu este posibil vor fi folosite metode mai rapide de ardere la cuptoare. Pentru a grăbi livrările de, ciment, alături de cărămidă, materialul cel mai solicitat în aceste zile, au fost transferate de la fabrica din Medgidia la alte unităţi importante cantităţi de klinker, avindu-se în vedere că acestea şi-au creat disponibilităţi de capacităţi de producţie, datorită angajamentelor suplimentare luate de colectivele respective. — Ce se va întreprinde, in continuare, pe linia aprovizionării cu prefabricate, ştiut fiind că reconstrucţia unor localităţi şi reconstituirea altora abia a început şi va necesita un mare volum de materiale de construcţii. — Direcţia generală a prefabricatelor a iniţiat un proiect de construcţie a locuinţelor individuale din prefabricate, care va fi definitivat săptămina viitoare, în colaborare cu Institutul de proiectări pentru construcţii tip. S-a prevăzut construcţia de asemenea locuinţe, cu 2-3 camere, din elemente de beton celular autoclavizat, acoperite cu plăci de azbociment. PROIECTELE VOR FI PUSE GRATUIT LA DISPOZIŢIA CELOR CARE DORESC SA-ŞI CONSTRUIASCĂ LOCUINŢA INDIVIDUALA. Construcţia unei case, fără instalaţii, va dura aproximativ 20, zile, nu necesită utilaje speciale, mină de lucru cu calificare deosebită. Utilizarea pentru asemenea clădiri a elementelor din beton celular autoclavizat poate fi făcută în orice localitate, fie ea urbană, fie rurală. întreprinderea de prefabricate din Craiova va fabrica, în sensul celor arătate, temelii din blocuri prefabricate, gata de montaj, precum şi pereţi în fîşii cu o lăţime de 60 cm, elemente asamblabile cu ajutorul mortarului din ciment Finisajul construcţiei se va face rapid, datorită gradului ridicat de prefabricare ; huma este unul dintre materialele utilizabile in acest scop. Se impun măsuri de stimulare a folosirii prefabricatelor, întrucît acestea prezintă avantaje care le situează atit în prim planul acţiunilor de urgentare a ritmului construcţiilor cît şi în cel al realizării unor deziderate de perspectivă, cum sunt cele privind sistematizarea localităţilor. Prefabricatele se recomandă ele însele prin calităţile lor : rezistenţă mai mare decît a materialelor obişnuite, atît la transport şi umezeală cît şi la uzura în timp. Preţul unei case din elemente prefabricate va fi similar celor al locuinţelor de sub care sunt preocupările şi măsurile luate de C.S.E.A.L. pentru impulsionarea livrărilor de materiale de construcţii spre judeţele sinistrate sprafaţă corespunzătoare, de gradul III de confort. Considerăm că, dată ■ fiind urgenţa cu care trebuie realizat un volum mare de construcţii, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală şi institutele sale de proiectări trebuie să se preocupe de găsirea cît mai operativă a unei diversităţi de soluţii pentru construirea caselor prefabricate, în funcţie de condiţiile şi cerinţele locale. Problema noastră nr. 1 este acum dezvoltarea rapidă a producţiei materialelor de zidărie. La acest capitol vom realiza în acest an ,70 milioane de bucăţi materiale în plus faţă de prevederile de plan. Colectivele întreprinderilor producătoare de materiale de construcţii din industria locală de stat, s-au mai angajat să producă suplimentar 3 000 tone var, 10 000 mc prefabricate din beton armat, 200 000 unităţi cahle de teracotă, tuburi şi dale din beton, 800 000 tone agregate de carieră şi de balastieră ş.a., cifre care depăşesc peste tot cu mult prevederile de plan. O contribuţie deosebită la Realizarea acestei producţii suplimentare s-au angajat să aducă unităţile industriei locale din municipiul Bucureşti şi din judeţele Bihor, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Prahova, Gorj, etc. Aportul industriei locale bucureştene se va ridica, de pildă, la 50 milioane bucăţi materiale de zidărie, în plus peste prevederile iniţiale. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor angajamente vor lucra nu numai cei din fabricile de resort, ci şi tineretul, salariaţii Consiliului popular municipal şi consiliilor de sector, care, în orele lor libere vor da ajutor la transportul vagoneţilor, banchetarea cărămizilor, încărcarea în maşini. Pentru a se asigura capacităţi mai mari de producţie, industria locală din Capitală a trecut la organizarea de spaţii acoperite cu folii din materiale plastice a unor locuri de depozitare a cărămizilor pentru uscare. Există la ora actuală, şi în sectorul industriei locale, disponibilităţi în ceea ce priveş■ e»iste realizarea de prefabricate şi înlocuitori de cărămizi din agregate uşoare. Comitetul executiv al C.S.E.A.L. a hotărit ca în comune să se treacă la construcţia unor case din acest gen de materiale, pentru ca posibilităţile pe care le oferă să fie cît mai bine cunoscute de cetăţenii care intenţionează să-şi construiască locuinţe proprietate individuală. Ce resurse suplimentare de realizare a materialelor de construcţii mai poate mobiliza industria locală ? — După cum se ştie, o bună parte din capacităţile de producţie a cărămizilor sunt în aer liber, unde lucrul se efectuează sezonier. Au fost luate măsuri ca, pe de o parte aceste spaţii să devină mai numeroase, iar pe de altă parte, ca ponderea unităţilor sezoniere să scadă în favoarea celor cu activitate permanentă, în 1970, va începe construcţia unor noi fabrici de cărămidă de mare capacitate în judeţele Dîmboviţa, Timiş şi altele, în municipiul Bucureşti. In curînd, îşi vor relua lucrul noi unităţi care au fost calamitate. Consiliile populare judeţene Mureş, Alba, Covasna, Braşov, Arad şi Sibiu vor asigura îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an la materiale de construcţii, ceea ce va contribui la compensarea pagubelor provocate de calamităţi în aceste zone. RĂSPUNDE ING. SILVIU OPRIŞ, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcţii, materialelor de construcţii în judeţele calamitate ? RĂSPUNDE ING. ION CHIRILESCU, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia si Administraţia Locala: România liberă“ Întreabă pentru cititorii săi: Care este situaţia ^irtjvv^V’nj' ,Románia liberó“Pagina m 3-a — 2 tante 1970 — Comandamentul central de aprovizionare din cadrul M.C.I. a expediat — din stocurile proprii ale întreprinderilor comerţului cu ridicata şi din fondurile de mărfuri puse la dispoziţie de ministerele producătoare furnizoare — cantităţi importante de mărfuri alimentare şi industriale de primă necesitate. Produsele au fost dirijate spre zonele calamitate în mod operativ, cu avioanele, cu camioanele, cu trenul. Pentru a se veni în sprijinul celor ce lucrau neobosit la amenajarea de diguri în calea apelor, la Arad, la Deva, la Mediaş și în alte locuri, s-au expediat mii de perechi de cizme de cauciuc, saci de iută şi de polietilenă pentru încărcarea nisipului, lanterne, baterii, felinare de vînt, pături, treninguri etc; asemenea articole se asigură In aceste zile şi In localităţile de pe Dunăre, unde continuă intens lupta pentru prevenirea inundaţiilor. O atenţie deosebită s-a acordat dirijării cu promptitudine a unor importante cantităţi de produse alimentare, în perioada 13—31 mai au fost expediate spre judeţele calamitate peste 20 000 000 kg de produse alimentare, din care : 400 tone de pâine, 5000 tone făină, 3000 tone mălai, 2000 tone zahăr, 300 tone lămîi, 500 tone conserve de carne şi peşte, 1300 000 bucăţi ouă, 3 800 000 sticle de apă minerală etc. Spre judeţul Mureş, de pildă, s-au trimis 4500 tone de produse alimentare, spre judeţul Satu Mare 2800 tone, spre judeţul Alba 1000 tone. Importante cantităţi de produse alimentare au mai fost dirijate spre judeţele Cluj, Harghita, Maramureş, Bistriţa- Năsăud, Sibiu, Vrancea, Hunedoara, Arad, Galaţi. Un concurs preţios au dat, cu maximum de operativitate, cooperativele agricole şi populaţia neafectată de inundaţii, care, în perioada 13—31 mai, a donat gratuit pentru sinistraţi 2750 tone de produse alimentare, printre care 150 500 kg făină, 150 000 kg mălai, 2 500 000 buc. ouă, 41 600 kg carne, 46 100 kg slănină, 80 000 1. lapte, 31 800 kg brînzeturi etc., precum şi 1400 000 kg cartofi, 250 600 kg fasole, 230 000 kg legume etc. — Cum se desfăşoară în prezent aprovizionarea în localităţile din judeţele calamitate ? — Expedierea unor asemenea cantităţi de mărfuri care depăşesc cu mult livrările din perioadele obişnuite, ca şi măsurile luate pentru repunerea în funcţiune a reţelei comerciale şi pentru extinderea unităţilor volante de desfacere, au contribuit la asigurarea condiţiilor normale de aprovizionare. La Satu Mare, de pildă, din 224 unităţi comerciale existente au început să funcţioneze din primele zile ale calamităţilor 144 unităţi, iar din ziua de 27 mai 208 unităţi — un număr de 8 magazine fiind distruse — deci urmînd a fi reconstruite — iar alte 8 intrând în reutilare. Magazinelor cu produse alimentare li s-au stabilit în această perioadă UN PROGRAM CONTINUU, PENTRU TOATA ZIUA, in scopul asigurării aprovizionării neîntrerupte a populaţiei. Unităţile comerciale din acest oraş şi din judeţ au fost aprovizionate în această perioadă cu circa 700 tone de făină, 260 tone de ulei, 130 tone de zahăr, 230 tone de sare, 570 000 buc onă, 650 000 sticle de apă minerală etc. Totodată, magazinele industriale au fost aprovizionate cu o serie de produse de primă necesitate, printre care 20 000 cearşafuri, 10 000 pături, 5 000 treninguri, 30 000 prosoape, 900 butelii de aragaz, 170 maşini de gătit etc. In judeţul Mureş, activitatea comercială a fost reluată în cea mai mare parte din reţea, cu excepţia acelor unităţi care urmează a fi renovate sau reutilate. La Tg. Mureş, acolo unde în primele zile de calamităţi mărfurile se distribuiau direct din camion, activitatea comercială decurge normal. Sighişoara, după a doua revărsare a Tîrnavei din ziua de 24 mai, a înregistrat avarii la peste 40 unităţi comerciale, care trebuie renovate sau redotate cu mobilier comercial. Aprovizionarea se desfăşoară în bune condiţiuni, la aceasta contribuind şi faptul că în perioada 13—31 mai, în acest judeţ au sosit 1200 tone de făină, 950 tone de mălai,300 tone de pîine, 180 tone de ulei, 220 tone, de zahăr, 120 tone de conserve, 650 000 sticle de apă minerală etc. Situaţia aprovizionării a început să se normalizeze şi la Alba Iulia, Mediaş, Luduş şi alte localităţi. In Delta Dunării şi în Dobrogea, aprovizionarea decurge de asemenea în bune condiţiuni. Cu excepţia a trei-patru unităţi comerciale evacuate din cauza ploilor abundente căzute şi a invaziei apelor, restul unităţilor din Deltă funcţionează neîntrerupt, deşi unele localităţi se află inundate. Explicaţia : un număr de magazine nou construite se află situate la cote mai înalte decît digurile. Lucrătorii din comuna Crişana şi din alte localităţi depun eforturi deosebite pentru transportarea de mărfuri cu bărcile şi cu remorcherele, în satele învecinate. In continuare, se întreprind măsuri pentru mobilizarea tuturor resurselor în sprijinul completei normalizări a activităţii comerciale, în toate localităţile afectate de inundaţii. Vor fi destinate un număr de magazine pentru aprovizionarea sinistraţilor , pe bază de CEC-uri cu sumă limitată, nepurtătoare de dobînzi , cu materiale de construcţii, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte etc., precum şi cu diverse articole de uz casnic de primă necesitate ca : maşini de gătit, sobe de încălzit, vase emailate, tacîmuri etc. O atenţie deosebită se acordă dirijării de mărfuri în zonele calamitate, acolo unde se semnalează cerinţe, astfel ca să se treacă din aceste zile, peste tot, la o activitate normală, la satisfacerea de comenzi pe bază de grafic obişnuit. Concomitent, ne îndreptăm atenţia spre refacerea patrimoniului comercial distrus sau avariat Un număr de 13 autoateliere ale I.I.S. Frigocom Bucureşti şi ale întreprinderilor comerciale de reparaţii judeţene, lucrează la repararea mobilierului comercial, la punerea grabnică în funcţiune a tuturor utilajelor frigorifice, în scopul asigurării conservării la temperatură joasă a produselor alimentare- în cazul degradărilor mai importante care implică fonduri ce nu pot fi acoperite pe plan local, se vor redistribui în această lună, fonduri destinate reconstrucţiilor unităţilor în cauză. In concluzie, sîntem în măsură să afirmăm că reţeaua comercială dispune de suficiente mărfuri alimentare şi industriale pentru aprovizionarea populaţiei atît in zonele calamitate, cît şi în celelalte judeţe ale ţării. M.C.I. se va preocupa de dirijarea operativă a mărfurilor acolo unde se va simţi nevoia, de asigurarea aprovizionării în bune condiţiuni a întregii populaţii a ţării. Cum decurge aprovizionarea populaţiei din zonele lovite de inundaţii ? RĂSPUNDE ION OLTEAN, adjunct al ministrului comerţului interior. I. CADARIU, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal SATU MARE . — Problema restabilirii sali-, nentării cu apă potabilă a ceor aproape 80 000 de locuitori din oraşul nostru se află în entrul atenţiei Comitetului udeţean de partid şi a Consilului popular municipal,un amandament special ocupîndu-se de bunul mers al acesei acţiuni. SIMBATA, LA IRAK, PRIMELE CANTITAŢI de APA AU TRECUT PRIN FILTRE FIIND TRIMISE DE CELE DOUA GRUPURI DE POMPARE IN REEAUA ORĂŞENEASCA. Au ost înlocuite elementele de iltrare cu altele noi şi, în preent, LUCREAZĂ APROXIMATIV O TREIME DIN SUPRAFAŢA TOTALA DE FILTRARE. Credem că în jurul datei de 8—9 iunie după efecuarea tuturor probelor de planete sanitare apa va putea fi declarată potabilă. Pînă atunci, 32 cisterne militare şi 17 civile, aduc în permanenţă apă de la Cărei şi de la puţurile neinundate aflate la aeroport şi la cele două întreprinderi agricole de stat. Staţiile de purificare mobile aduse din RF. a Germaniei şi alimentate de la un puţ situat în centrul oraşului asigură apa necesară, în special, spitalelor şi cantinelor. Mari cantităţi de sticle cu apă minerală sunt puse în permanenţă la dispoziţia populaţiei prin toate unităţile comerciale. TEODOR MIU, secretar al Comitetului orăşenesc P.C.R., TÎRNĂVENI: — Funcţionează atît Uzina de apă de la Cipău cît şi o instalaţie mobilă de filtrare de 4 000 litri pe oră primită din R. F. a Germaniei, astfel că alimentarea cu apă a populaţiei este in cea mai mare parte rezolvată. I. MICLEA, vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului MEDIAŞ : — recţeaua de alimentare cu apă a fost repusă în funcţiune încă din 25 mai, iar analizele efectuate au permis încă de a doua zi consumarea ei de către populaţie. Mai sunt încă unele străzi din cartierul Aurel Vlaicu, unde mai este nevoie să se efectueze alimentarea cu cisterne dar în cea mai mare parte a oraşului populaţia are asigurată apă potabilă. Staţiile mobile primite în cadrul ajutorului internaţional sunt amplasate după necesităţi. Una din ele funcţionează în oraşul Dumbrăveni. O sin gură întrerupere de două ore in alimentarea cu apă am avut-o zilele acestea întrucît a fost nevoie să se efectueze operaţia de decalmatare la denisipatoarele de la staţia de apă brută. V. GIURGIU, prim secretar al Comitetului municipal P.C.R., și primar al municipiului SIGHIȘOARA : * Cu toate că oraşul nostru a avut de înfruntat în două rînduri năvala apelor, AM REUŞIT SA REMEDIEM TOATE DEFECTIUNILE SUFERITE DE UZINA DE APA. SIMBATA. ULTIMA DIN CELE ZECE POMPE ALE UZINEI A FOST REPUSA IN FUNCŢIUNE. Credem că pînă marţi să primim şi avizul organelor sanitare pentru a permite populaţiei să folosească pentru băut apa din reţea. Pînă atunci, asigurăm necesităţile de consum cu apa minerală şi cu cea transportată de cisterne din localităţile neinundate. La spital şi maternitate funcţionează două din instalaţiile de purificare a apei — circa 4 000 litri pe oră fiecare capacitate de filtrare — primite în cadrul ajutorului internaţional. Un sprijin deosebit am primit din partea Comitetului municipal de partid Braşov, ai cărui activişti au participat direct în aceste zile la acţiunile de normalizare a vieţii în oraş, întreprinderea de reţele electrice din Tg. Mureş ne-a ajutat foarte mult nu numai în refacerea liniilor electrice dar şi în punerea în funcţiune a Uzinei de apă. ŞTEFAN MIHUŢ, de la Consiliul municipal DEJ : — încă de la 28 mai alimentarea cu apă potabilă a oraşului funcţionează în mod normal C. HOTMAN, din cadrul administraţiei locale din LUDUŞ : — Deşi cu unele restricţii, oraşul este asigurat cu apă încă de acum cîteva zile. Au fost dezinfectate o serie de puţuri şi sunt în curs de redare în folosinţă şi altele în comunele Gheza şi Roşiori. Ce măsuri au fost luate pentru alimentarea cu apă potabilă a oraşelor ? Pagină realizată de CORNELIA PREDA, MIRCEA SCRIPCA şi MARIAN DUMITRESCU