România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)
1970-07-22 / nr. 8008
Pagina a 2-a — 22 iulie 1970 TEATRE SECRETUL LUI MARCO POLO : Teatru de operetă, la Teatrul de vară ,Herăstrău", ora 211. ANSAMBLUL POLONEZ DE MUZICA UȘOARĂ: Teatru! ,,C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 20 ; SONATUL IIMI: Teatrul ,,C. Tănase", la Grădina „Boema", ora 20. SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25) orele 9 — 12,4 5 — 16,30 — 20,15. INTRUSA: Republica (11 03 72), orele 10 — 12,30 — 16 — 18,30 — 21 PETRECEREA : Capitol (16 20 17) orele 9 15 — 11,30 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15,30 — 8 - 20,30 ; Stadionul Dinamo, ora 20,15. PEPE LE MORO : Grădina Capitol (16 29 17), orele 20,15 — 22: ARCOM AN SIJPERM AfíOLlCUL l Luceafărul (15 87 671 orele 9 — 11 — 13 - 15 — 17 — 19 — 21 : Doinagrădină ora 20.30, Festival 115 63 84), orele 0 - 11.15 - 13 30 - 16 - 18 30 21 : Melodia 112 06 881, orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18 15 -- 20.30: Modern (23 71 01), orele 9,30 — 11,30 — 13.30 — 16 - 18 - 20, Arenele Romane, ora 20,45. JANDARMUL SEMNSOARA București (15 61 54), orele 8,45 — 10 45 — 12,45 — 14,45 - 16,45 — 19 - 21 , Festival-grădină ora 20,30, Sala Palatului, ora 19,30. SUB SEMNUL IUI MONTE CELSTOVictoria (16 28 79) orele 8 — 10 — 12,15 — 14,30 - 16,30 - 19 - 21 , Mioriţa (14 27 14) orele 11 — 15 — 17.30 — 20 SPLENDOARE IN IARBA : Central (14 12 24) orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21. aşteaptă pin a se întuneca . Lumina (16 23 35), orele 9,15—15,45 in continuare 18,15 — 20,30. PROGRAM DE FILME PENTRU COPII : Doina (16 35 28), ora 10 dimineaţa. MARILE VACANTE: Doina (16 35 28) orele 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Buzești-grădină (15 62 79), ora 20,30. ACEASTĂ FEMEIE : Feroviar (16 22 73) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Excelsior (18 10 881, orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 - 18,30 — 21 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 18 — 18,15 ; Grădină, ora 20,30. OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT : Griviţa (17 03 58), orele 16 — 18,15 - 20,30. OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Progresulparc (23 94 10), ora 20,45 ARMANDO - CALUL ALB : Buzesli (15 62 79) orele 15.30 — 18. WARLOCK : Dacia (16 26 10), orele 8 45 -20.30 în continuare. SALARIUL GROAZEI : Bucegi (17 05 47) orele 10 - 15,45 — 18,30 ; Grădină, ora 20,30 ; Floreasca (33 29 71) orele .m_17_20 ASTEILIX SI CLEOPATRA : Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18. VlNATORUL DE CĂPRIOARE : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Grădină ora 20,30 OPERAŢIUNEA LEONTINE Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. DREPTUL DE A TE NAŞTE Giu Ieşti 117 55 461, orele 15,30 - 18 — 20,30 ; Alfa (21 31 86) orele 10,30 — 15,30 — 18; Grădină, ora 20 30; Flamura (23 07 40), orele 15,45 — 18,15 — 20,30, FREDDY si C1NTECUL PREERIEI : Cotroceni (13 62 56) orele 15,30 — 17,45 — 20 , Vitan (21 39 82), ora 15,30, Grădină ora 20,30 TESTAMENTUL DOCTORULUI MABUSE : Pacea (31 32 56), orele 15,45 — 18 - 20 15. CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MABUSE : Cringajl (17 38 81), orele 16 — 18 — 20 JOC DUBLU ÎN SERVICIU SECRET: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20. STRĂINII : Gloria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 13.15 — 20.30 , Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 - 13.30 - 15.45 - 18.15 , Grădină, ora 20 30. TIMP PENTRU A TRAI : Moşilor (12 52 931, ora 181 MISTERIOSUL X DIN COSMOS : Moșilor ora 15,30; Grădină, ora 20,30. DANS1ND S1RTAKY I Popular (35 15 17); orele 15 30 — 18 — 20,15. ACȚIUNEA , VULTURUL• : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 20 CAZUL SERGENTULUI GRISA — două serii : Cosmos 135 19 15), 15,30 — 19, DEPARTE IN APUS : (21 35 40), ora FAMILIA TOT: Vitan (21 39 82), ora 18. MARELE SEMN ALBASTRU : Progresul (25 94 10) orele 15,30 — 18. A FI ORISITUI DE BUNIC: Rahovagrădină ora 20,15. 10 ANI DE ERA COSMICA . OMUL A IESIT IN COSMOS : Timpuri noi (16 22 73), orele 9 - 15 — 19,30. PAŞI SPRE INFINIT : Timpuri noi, orele 11,15 - 17,15 ORGOLIOŞII : orele 9 — 11 - 13 ; ARTICOLUL 420 , ora 15.30 ; ROŞU SI NEGRU - seria 1 şi II : ora 19 Cinemateca, sala Union (13 49 04). URMĂRIREA: Unirea grădină, ora 20,30. 15 30. MEŞTERUL MINITEHNICUS • O expoziţie a originalităţii • De la nacele cu pernă de aer la complexul automat de bucătărie • Radiofoniştii din satul lui Tudor Vladimirescu • Suplinitorul clopoţelului şi dansatorii electronici din Oaş • Declaraţiile unor oaspeţi străini. In mijlocul Capitalei, în câteva săli ale Institutului de Arhitectură s-a deschis expoziţia „Minitehnicus ’70“. O mie de exponate ale pionierilor români şi numeroase altele ale copiilor din Uniunea Sovietică, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia. R.D. Germană dovedesc în modul cel mai convingător că tehnica nu este numai apanajul maturilor. Tot ceea ce se vede în această galerie a fanteziei, a originalităţii, reuşeşte să te captiveze şi să te bucure că „din urmă“ vin tinere talente familiarizate cu ştiinţa şi tehnica de la vîrsta cînd altă dată cea mai mare cucerire era confecţionarea unui zmeu sau a vaporaşelor de hârtie. Este adunat aici tot ce este mai bun din roadele strădaniilor a zece mii de participanţi, din aproape opt mii de lucrări. Lingă trei bărci cu perne de aer, ii cunoaştem pe doi dintre constructori, Sorin Zosin şi Mircea Leonard, elevi de la Galaţi. Poartă costume albe, cu căşti ca de scafandri. Ne relatează o sumă de detalii tehnice şi ne spun că fiecare nouă barcă creată de ei are o viteză sporită. Prima marca 25 km pe oră, a doua 30, a treia 50, a patra.. Rada expoziţiei cuprinde nenumărate exponate marinăreşti cu caracteristici dintre cele mai frapante. E de altfel ceea ce l-a impresionat profund pe prof. Finn Saete din Norvegia, care ne-a declarat că ambarcaţiile văzute pot constitui veritabile prototipuri pentru şantierele navale. O etichetă ne avertizează că suntem in faţa unei lucrări premiate. Titlul : „Staţie de amplificare stereofonică“. Executanţi : elevii şcolii generale Andreeşti, comuna Vladimir, judeţul Gorj. întîmplarea face să-l intilnim pe profesorul D. Lupulescu, comandantul detaşamentului de pionieri din comună. Ceea ce ne spune este de-a dreptul impresionant. În comuna Vladimir în care s-a născut domnul Tudor există un întreg detaşament de tehnicieni conduşi de prof. C. Popescu. Din piese vechi, recondiţionate, obţinute de la uzinele „Electronica“ sau, de la Universitatea din Craiova, aceşti elevi ingenioşi au creat aparate radiofonice de mare putere şi fidelitate. Amplificatorul pe care l-au expus are o bună putere de redare şi este folosit nu numai în şcoală ci şi la casa memorială „Tudor Vladimirescu“. In planurile lor sunt înscrise şi alte proiecte. Bunăoara, acela al creării unei antene şi a unui receptor sonor pentru captarea emisiunilor pe canalul 2 al Televiziunii şi încă multe altele. Trecem prin faţa unei instalaţii complexe destinată serviciilor culinare, nu fără a ne opri. Este opera Casei pionierilor din Baia Mare. Aparatul îndeplineşte o gamă largă de utilităţi : spălat şi uscat pahare, tăiat carne, cartofi, zarzavat, fiert apă etc. Orice gospodină ar rămine înaintată înaintea acestei invenţii care îi uşurează considerabil munca. Cercul pionierilor din comuna Recea, judeţul Braşov, s-a decis să înlocuiască tradiţionalul clopoţel care sună de recreaţie. Suplinitorul lui este un aparat automat care poate suna, oricind este nevoie, nemaifiind obligatorie apăsarea pe buton. Admirăm de asemenea leagănul electronic, dotat cu un microfon care, inregistrînd plînsetul copilului, pune în mişcare leagănul. Este opera Casei pionierilor din Botoşani. Prof. univ. Nicola Pikonjak dela Universitatea din Belgrad şi un alt oaspete , Anton Muşina din partea organizaţiei „Uniunea Cercetaşilor“ din Austria ne-au spus că sunt impresionaţi atît de originalitatea lucrărilor cit mai cu seamă de funcţionalitatea lor. După ce ne strecurăm pe după marele robot care păşeşte grav prin expoziţie avînd în creştet o antenă şi purtind o complexă aparatură interioară : televizor, telefon, maşină de scris, maşină de calculat, privim o sumedenie de alte maşini şi instalaţii : o orgă electrică în miniatură (Palatul Pionierilor — Braşov), un căţel-robot (Cercul pionierilor din Gherla). ..Oraşul spaţial minier“ (Casa pionierilor din Baia Mare, deţinătoarea marelui premiu la această ediţie), incubatorul din Hărman, portul în plină mare creat de pionierii din Brăila şi multe altele. Şi trebuie mult spaţiu să poţi scrie despre atitea lucruri văzute şi mai cu seamă despre atîţia tineri care işi consacră orele libere activităţilor creatoare. Despre imaginaţia şi cutezanţa lor ne-a vorbit şi Ivan Ivanovici Levin, directorul staţiei Tinerilor Tehnicieni din Ural cu o subliniere specială pentru surorile Magda şi Paula Florescu din Sibiu autoare a unui stilou cu care se scrie pe întuneric şi a unui instrument de pirogravură de metal precum şi lui Radu Papazian din Bucureşti, creatorul unui aparat pentru detectarea pierderilor de gaz pe conducte. După vizitarea expoziţiei, dl. R. Vincent, preşedintele organizaţiei „Pionierii Franţei“ şi preşedintele Comitetului Internaţional al Mişcării de Copii şi Adolescenţi ne-a spus : „ M-a impresionat mult această expoziţie pentru interesul pe care copiii îl arată lucrărilor destinate folosului colectivităţii. Am văzut o scenă de dans folcloric din Oaş, cu nişte dansatori care jucau acţionaţi electric, o jucărie excelentă Această piesă deşi a avut de suferit în timpul inundaţiilor, a fost totuşi refăcută şi prezentată aici. Felicit pe creatorii acestor minunate lucruri cit şi pe organizatori. Expoziţia deschisă luni în Capitală, arată că minitehnicus, acest personaj rotofei cu muşchi metalici şi cu ochi vioi simbolizind agerimea şi dexteritatea micilor creatori a demonstrat şi de această dată că este un meşter iscusit, îl felicităm şi transmitem invitaţia, adresată tuturor, de a-i vedea exponatele. CONST. SIRBU Macheta uniri cosmoilroni. //Pan Wolodyjowski P rimul dintre cele trei filme alcătuind „Zilele filmului din Republica Populară Polonă“ — acţiune de vădit interes cultural şi care se desfăşoară în prezent în capitală — ne obligă a ne aminti de marile creaţii ale cineaştilor polonezi în ceea ce priveşte atît de disputatul domeniu al filmului istoric (să pomenim numai „Cavalerii Teutoni“ de Alexander Pord, „Faraonul“, de Jerzi Kawalerowicz, sau — şi mai ales — „Cenușa“ celebrului Wajda). Regizorul peliculei de care ne ocupăm acum, Jerzy Hoffman (cunoscut pe ecranele noastre mai ales cu filmul „Legea şi forţa“) a reuşit o transpunere corectă a romanului cu acelaş titlu scris de Sienkiewicz.. Citeva scene reuşite care ne aduc parcă aminte de forţa, de duritatea realistă a lui Hoffman din „Legea şi forţa“ (cum ar fi de pildă rătăcirea eroinei iarna, in noapte, sau tragerea în țeapă a trădătorului — admirabil interpretat de către Daniel Olbrychski, pe drept cuvînt considerat „urmașul“ regretatului Zybulsky) — nu sînt decit accidente în acest film. Dincolo de toate acestea, filmul merită să fie văzut mai ales pentru sinceritatea realizatorilor, pentru distribuţia care — fără a fi neapărat excepţională — prezintă momente interpretative de certă valoare artistică. în sfîrşit , pentru faptul că folosind drept pretext istoria mai mult sau mai puţin romanţată, el reuşeşte în bună măsură să redea acea Sclipire de umanism şi dreptate caracteristică unui popor de patrioţi, în plină beznă a crudului ev mediu. HORIA PATRAŞCU Din categoria filmelor joviale, de vervă agreabilă şi odihnitoare, „Jandarmul Se însoară“ (coproducţie franco-italiană în regia lui Jean Gîrault) lasă hazul la îndemîna oricui. Ţesut din instantanee de mare amuzament dar şi din unele gaguri obosite, filmul sacrifică adesea, cu uşurinţă, subtilitatea de dragul inconsistenţei, ca să se salveze prin ingeniozitatea cuplurilor actoriceşti. Lucrînd cu voluptate chiar şi în plămada banalului, Louis de Funés — jandarmul —, numai descărcări electrice şi fum, este prezenţa pe care se contează cel mai mult şi fără greş. Cînd inofensiv, cînd prea zelos în acţiuni cu neaşteptate consecinţe imediate sau în timp, nedetaşat de complicaţiile vieţii civice şi mai ales de tainice intenţii matrimoniale, sergentul Cruchot se însoară după o adevărată cursă cu obstacole in care, cu perseverenţă, credinţă şi satisfacţie se dedă celor mai prăpăstioase îndeletniciri. Sunt urmăriţi turişti exaltaţi, contravenienţi, subalterni adormiţi la datorie. Se susţine un examen de înaintare în grad, se acţionează întru salvarea şăgalnicei văduve răpite — obiectul unei constante pasiuni. Dacă, dintr-un motiv sau altul, la o bună parte din isprăvi s-ar putea renunţa, ceea ce rămîne este inteligenţa comică cu care ne-a obişnuit inepuizabilul, prodigiosul de Funes, stăpîn pe cele mai incredibile situații. JULIETA ȚINTEA 44 Jandarmul se însoară PANORAMICa ie§ÍEíVIÍf©6ÍMIÍ„ ■ 44 EStte Noul centru al Galațiului văzut noaptea. * POŞTA ADACTIE! * GHEORGHE FLORESCU, Galaţi, absolvent al linei facultăţi, doreşte să cunoască posibilităţile pe care le are de a se înscrie în anul I fără concurs de admitere la o altă facultate in care este organizat invăţămînt fără frecvenţă. RĂSPUNS : Absolvenţii cu diplomă ai unei facultăţi care doresc să urmeze a doua facultate, se pot înscrie în anul I fără concurs de admitere la o facultate în care este organizat învăţămînt fără frecvenţă cu următoarele condiţii : să facă dovada că au activat cel puţin trei ani la locurile de muncă în care au fost repartizaţi după absolvirea facultăţii sau, pentru absolvenţii seriilor vechi, la locurile corespunzătoare calificării lor , să prezinte o recomandare eliberată de conducerea instituţiei, întreprinderii sau organizaţiei ai căror angajaţi sunt. Pot fi înscrişi la a doua facultate fără concurs de admitere înainte de îndeplinirea stagiului de trei ani în producţie de la repartizare absolvenţii care au promovat prima facultate cu media generală mai mare de 9 sau au desfăşurat activitate de cercetare ştiinţifică, înmatricularea în a doua facultate se face cu aprobarea rectorului instituţiei de învăţămînt superior respectiv pînă la 1 octombrie în fiecare an universitar. La absolvire, cei care au urmat a doua facultate nu slnt supuşi operaţiunilor de repartizare la stagiu. R. GLOGOJEANU, Bucureşti, transferat recent in interes de serviciu pe şantierul T.C.M.M Feldioara (Braşov), întreabă dacă salariaţii care primesc spor de şantier au dreptul la cele cinci zile de concediu plătit pentru mutare. RĂSPUNS : Angajaţii nelocalnici care lucrează pe şantierele de construcţii-montaj, dar îşi păstrează spaţiul locativ în localitatea de domiciliu şi beneficiază de cazare gratuită în baracamente sau clădiri (locuinţă mobilată, apă, lumină, încălzire) şi de alte drepturi (indemnizaţia de şantier) nu pot beneficia de cele cinci zile de concediu plătit la care vă referiţi dv. (Acest concediu se acordă în scopul mutării efective a familiei angajatului şi a gospodăriei acestuia). ION CAZACU, Ploieşti, doreşte să afle dacă la stabilirea chiriei pentru locuinţa ocupată de o familie se are în vedere în mod obligatoriu numai salariul soţului. RĂSPUNS : Pentru locuinţa ocupată de o familie în care sunt mai mulţi salariaţi sau pensionari, calculul chiriei se face pe baza salariului tarifar sau a pensiei celei mai mari. Aşadar, chiria nu se fixează în toate cazurile în funcţie de salariul soţului, ci la stabilirea acesteia se are în vedere venitul cel mai mare pe care-l realizează unul din membrii de familie, ION GOAGA. Reşiţa, vrea să afle dacă-şi poate înscrie fetiţa in vîrstă de patru ani şi jumătate, la o şcoală de muzică şi dans. RĂSPUNS : Studiul muzicii în şcolile de artă — potrivit prevederilor regulamentelor şcolare în vigoare — începe din clasa întîi a şcolii generale (vîrsta 6 ani), iar studiul baletului din clasa a patra (vîrsta 10 ani). O şcoală generală de muzică funcţionează şi în oraşul Reşiţa (str. 7 Noiembrie nr. 25), de la secretariatul căreia puteţi primi lămuriri suplimentare. GH. PRUSAN, corn. Baloteşti, jud. Ilfov, vrea să ştie în ce şcoală se pregătesc specialişti in depanarea aparatelor de radio şi a televizoarelor. RĂSPUNS : Specialitatea, „depanarea aparatelor de radio şi a televizoarelor" se pregăteşte în şcoala de specializare postliceală din Bucureşti, str. Economii Cezărescu nr. 47. Şcoala primeşte absolvenţi de liceu. La şcoala profesională de pe Calea Rahovei nr. 70, se pregătesc muncitori pentru confecţionat piese de radio şi semiconductoare. Şcoala primeşte candidaţi dintre cei care au promovat clasa a VIII-a a școlii generale. TELEVIZIUNE 17,30: Fotbal. Transmisiune alternativă de la Iaşi şi Bucureşti a întâlnirilor Politehnica —UTA şi Steaua— Crişul; 19,20: Păsturii — film folcloric; 19,30 Telejurnal; 20: Cinematecă: ,,Generaţia", un film de Wajda; 21,35: Concert pe 707 străzi; 22: Telejurnal. Sport; 22,30: Gala marilor interpreţi români — Radu Aldulescu. 23: Cele trei schimburi ale Varşoviei, film documentar. r — „România liberă** Inelul buclucaş Artelian Gurban, are 20 de ani. Renunţind la situaţia socială cinstită pe care o avea ca elev al unui grup şcolar profesional din Capitală, iar mai apoi ca lucrător calificat, el a vagabondat luni in şir, inhăitindu-se cu tot felul de indivizi, certaţi cu legea.A furat şi a jefuit pe unde a apucat. Ultima dată a smuls în plină stradă, inelul de la mina unei cetăţence din Bucureşti. Şi cui credeţi că a vrut să-l vindă ? Unui... miliţian. Dacă ar fi ştiut !... El şi ea ,ilvestru Drelciuc, pe adevăratul său nume, a lucrat un timp pe şantierul de construcţii din Mangalia de unde a furat un buletin de identitate pe numele de G. S Printr-un complex de împrejurări a ajuns ca acest nume fals să fie angajat la o unitate din Braşov. Aici a cunoscut o tinără, Moise Aurica, cu care a hotărit să se căsătorească. între timp, s-a angajat ca vopsitor, la uzina de autocamioane, sub acelaşi nume de împrumut. Culmea atitudinii de gură cască a apărut, la Tg. Mureş, locul de naştere al adevăratului G.S. unde impostorul s-a prezentat pentru a i se elibera o copie a certificatului de naştere, necesar căsătoriei. Deşi deosebirea dintre original şi fotografia pe buletinul furat era evidentă, funcţionarul oficiului de stare civilă i-a eliberat actul şi, astfel, căsătoria s-a putut oficia. Noroc, că după citeva zile, nefericita mireasă a sesizat excrocheria şi a anunţat organele de miliţie. Fină la urmă. Ea s-a ales cu o decepţie, iar El cu un an de închisoare. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni O femeie de nouăzeci de ani ne scrie... „O fostă corespondentă a ziarului dv. — citim intr-o scrisoare adresată redacţiei — care, de ciţiva ani, îmbolnăvindu-se de inimă, nu v-a mai scris, reia din nou jocul pentru a vă spune că pe 14 iulie işi aniversează... venerabila vîrstă de nouăzeci de ani. Aţi citit bine : 90 de ani !“ — Da, stimată corespondentă Lucreţia Plăvălescu, am citit bine. Şi emoţia pe care ne-aţi transmis-o a fost atît de puternică. Incit iată-mă acum aici, pe strada bucureşteană Ştefan Mihăileanu nr. 30, în faţa dumneavoastră, cu un mesaj din partea colegilor, iar mulţi și sănătoși ani vă urăm la aniversare ! — Mulțumesc. M-am gîndit eu cînd te-am văzut traversînd strada că la mine veneai. Ai făcut foarte bine : sînt de atîta vreme singură, că-mi vine să-mi iau lumea în cap. Chiar mi-am zis să-i scriu o scrisoare doamnei profesoare Aslan, să mă ia la dînsa, la geriatrie. Mă mai întîlnesc cu oameni de vîrsta mea — ştii ce neplăcut e să ai un gol de generaţie în jurul tău, să fii un soi de fenomen printre oamenii care te înconjoară ? Evident , nu ştiu. Dar voi afla de la femeia aceasta — puţintică la trup, păr alb, spinare încovoiată, ce vreţi, atributele materiale ale vîrstei ! — pentru descrierea căreia am şi început, chiar de la primul schimb de cuvinte, să găsesc greu cuvintele desemnîndu-i spiritualitatea. — ...Şi cum de v-a venit ideea să vă anunţaţi aniversarea ziarului ? — Păi nu vezi peste tot în casă sînt numai ziare ? Nu mai pot să croşetez fără ochelari, dar pot, în schimb, să citesc. Stau în fotoliu şi nu rămîne ziar necitit. Aşa sînt la curent cu toate veştile. Şi, în fond, buletinul meu de identitate e un buletin... istoric, să-l pui în ramă . îţi dai seama că m-am născut fix la 91 de ani de la căderea Bastiliei ? Am zis să dau o informaţie care ar putea interesa ziarul meu preferat. — De ce e ziarul dv. preferat ? — Fiindcă o dată, de mult, m-a ajutat cu casa. Să nu mă-ntrebi cînd a fost exact, pentru că, uite, se întîmplă un lucru ciudat : știu toate poeziile şi toate cîntecele pe care le-am învăţat cînd eram adolescentă, dar uit datele mai recente. Să fi fost de la 70 de ani, la 75... Eram necăjită, aveam o casă mizerabilă şi ploua întrînsa. V-am scris, am întrebat ce să fac. Ziarul „România liberă“ m-a ajutat să merg într-o audienţă, am vorbit cu fel de fel de tovarăşi, au venit, au cercetat şi mi-au dat dreptate : uite, am primit casa asta. — De atunci scrieţi la ziare ? — A nu, mai de mult. Că mie aşa mi-a plăcut ,să scriu la ziare. Ştii, eu pe la 17 ani am fost artistă. Am fost şi colegă, de şcoală, cu Maria Filiotti, la Brăila. Pe urmă am văzut-o pe scenă şi pe ea, şi pe Agatha Bârsescu, că eu n-am jucat decit intr-un spectacol sau două — teatru de amatori — şi pe urmă m-am măritat. — Vi se pare că şi scrisul la ziar e o artă ? — Cum să nu ? Voi, ziariştii, simţiţi cum se schimbă lumea ; să scrii despre asta nu-i o artă ? Am scris şi eu. Ei, sesizări, fel de fel — şi la voi, şi la „Informaţia“ şi la „Femeia“. Să se facă un atelier de lenjerie la noi în cartier, că nu erau altele cu aprovizionarea, lucruri din astea, mărunte, după puteri. Am luat şi premii, o dată ştiu că era un premiu pentru 40 de sesizări întemeiate — nu mai ţin minte dacă premiul s-a dat, la voi sau In altă parte. — Dumneavoastră însă, aţi trăit schimbările care au avut loc in lume. Ce vi s-a părut cel mai extraordinar ? — Ce să-ţi spun ? Tot, tot s-a schimbat. Cel mai extraordinar e că totul mi-a părut... obișnuit. Eu, în lumea mea mică n-am făcut decit să mă adaptez mereu. Chiar și acum mă adaptez : nu mai gătesc acasă, am devenit modernă, mănînc la restaurantpensiune. Un singur lucru nu-mi place : aş vrea ca tinerii să fie mai romantici — ştii că bărbatul meu m-a cerut de nevastă în genunchi ? Poate nu e posibil, e adevărat, uite, mă trezesc şi eu cite o dată gîndind că mi-ar trebui automobil, să vin acasă de la restaurant cu automobilul... — Ştiţi, aţi putea să ne mai daţi o informaţie, foarte, foarte preţioasă pentru cititori, cum de aţi rămas sănătoasă şi v-aţi păstrat sufleteşte atît de tinără pînă la această vîrstă ? — Glumeşti. Ascultâ-mă pe mine, cînd ai sufletul cum zici dumneata că îl am, te întrebi dacă nu cumva eşti o povară pentru cei din jur. Informaţia, însă,ţi-o dau eu cu dragă inimă : întîi şi întîi să nu iei multe medicamente (mi-au dat doctorii de la spital vitamine, dar ce crezi , le iau?). Pe urmă, să nu stai pe loc, să umbli, să umbli cu poţi de mult. Şi dacă s-o putea şi un păhărel de viu bun la masă. GRAZIELA VANTU Lucreţia Plăvălescu, la cei 90 de ani ai săi, citeşte fără a avea nevoie de ochelari. ! De la moară fTiiind trimis să insoţească o cantitate apreciabilă de cereale la moară pentru măciniş, Gh. Dinu, salariat la ferma I.A.S. Gherghiţa, din judeţul Prahova, a ascuns intr-o remorcă la întoarcere o importantă cantitate de făină şi mălai. S-a urcat apoi la volanul tractorului de care era legată remorca (fără să aibă permis de conducere) şi a plecat direct către domiciliul său din comuna Ciorani. Somat de miliţie să oprească, Gh. Dinu a luat-o la fugă cu tractor cu tot peste cîmp. Bineînţeles, a fost prins imediat. Apoi a fost trimis in judecată pentru furt din avutul obștesc. UNA PE ZI de MATTY ■ ■ ■ ■ ■»■•») M. u. *»'V "M... „i,""«* — Fii atent să nu-l scapi !... Te pomenești că se supără și ne fixează mîine un antrenament la două porți !