România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)

1970-07-22 / nr. 8008

Pagina a 2-a — 22 iulie 1970 TEATRE SECRETUL LUI MARCO POLO : Teatru­ de operetă, la Teatrul de va­ră ,Herăstrău", ora 211. ANSAMBLUL POLONEZ DE MUZICA UȘOARĂ: Teatru! ,,C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 20 ; SONATUL IIM­I: Tea­trul ,,C. Tănase", la Grădina „Boema", ora 20. SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25) orele 9 — 12,4­ 5 — 16,30 — 20,15. INTRUSA: Republica (11 03 72), o­­rele 10 — 12,30 — 16 — 18,30 — 21 PETRECEREA : Capitol (16 20 17) orele 9 15 — 11,30 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15,30 — 8 - 20,30 ; Sta­dionul Dinamo, ora 20,15. PEPE LE MORO : Grădina Capitol (16 29 17), orele 20,15 — 22: ARCOM AN SIJPERM AfíOLlCUL l Luceafărul (15 87 671 orele 9 — 11 — 13 - 15 — 17 — 19 — 21 : Doina­­grădină ora 20.30, Festival 115 63 84), orele 0 - 11.15 - 13 30 - 16 - 18 30 21 : Melodia 112 06 881, orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18 15 -- 20.30: Mo­dern (23 71 01), orele 9,30 — 11,30 — 13.30 — 16 - 18 - 20, Arenele Ro­mane, ora 20,45. JANDARMUL SE­MNSOARA Bucu­rești (15 61 54), orele 8,45 — 10 45 — 12,45 — 14,45 - 16,45 — 19 - 21 , Festival-grădină ora 20,30, Sala Pala­tu­lui, ora 19,30. SUB SEMNUL IUI MONTE CELSTO­­Victoria (16 28 79) orele 8 — 10 — 12,15 — 14,30 - 16,30 - 19 - 21 , Mioriţa (14 27 14) orele 11 — 15 — 17.30 — 20 SPLENDOARE IN IARBA : Central (14 12 24) orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21. aşteaptă pin a se întuneca . Lumina (16 23 35), orele 9,15—15,45 in continuare 18,15 — 20,30. PROGRAM DE FILME PENTRU CO­PII : Doina (16 35 28), ora 10 dimi­neaţa. MARILE VACANTE: Doina (16 35 28) orele 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Buzești-grădină (15 62 79), ora 20,30. ACEASTĂ FEMEIE : Feroviar (16 22 73) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Excelsior (18 10 881, o­­rele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 - 18,30 — 21 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 18 — 18,15 ; Grădi­nă, ora 20,30. OMUL CARE NU POATE FI ACU­ZAT : Griviţa (17 03 58), orele 16 — 18,15 - 20,30. OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : înfrăţirea între popoare (17 31 64), o­­rele 15,30 — 17,45 — 20 ; Progresul­­parc (23 94 10), ora 20,45 ARMANDO - CALUL ALB : Bu­­zesli (15 62 79) orele 15.30 — 18. WARLOCK : Dacia (16 26 10), orele 8 45 -20.30 în continuare. SALARIUL GROAZEI : Bucegi (17 05 47) orele 10 - 15,45 — 18,30 ; Grădină, ora 20,30 ; Floreasca (33 29 71) orele .m_17_20 ASTEILIX SI CLEOPATRA : Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18. VlNATORUL DE CĂPRIOARE : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Gră­dină ora 20,30 OPERAŢIUNEA LEONTINE Feren­tari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. DREPTUL DE A TE NAŞTE Giu­ Ieşti 117 55 461, orele 15,30 - 18 — 20,30 ; Alfa (21 31 86) orele 10,30 — 15,30 — 18; Grădină, ora 20 30; Fla­mura (23 07 40), orele 15,45 — 18,15 — 20,30, FREDDY si C1NTECUL PREERIEI : Cotroceni (13 62 56) orele 15,30 — 17,45 — 20 , Vitan (21 39 82), ora 15,30, Grădină ora 20,30 TESTAMENTUL DOCTORULUI MA­BUSE : Pacea (31 32 56), orele 15,45 — 18 - 20 15. CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORU­LUI MABUSE : Cringajl (17 38 81), o­­rele 16 — 18 — 20 JOC DUBLU ÎN SERVICIU SECRET: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20. STRĂINII : Gloria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 13.15 — 20.30 , Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 - 13.30 - 15.45 - 18.15 , Gră­dină, ora 20 30. TIMP PENTRU A TRAI : Moşilor (12 52 931, ora 181 MISTERIOSUL X DIN COSMOS : Moșilor ora 15,30; Grădină, ora 20,30. DANS1ND S1RTAKY I Popular (35 15 17); orele 15 30 — 18 — 20,15. ACȚIUNE­A , VULTURUL• : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 20 CAZUL SERGENTUL­UI GRI­SA — două serii : Cosmos 135 19 15), 15,30 — 19, DEPARTE IN APUS : (21 35 40), ora FAMILIA TOT: Vitan (21 39 82), ora 18. MARELE SEMN ALBASTRU : Pro­gresul (25 94 10) orele 15,30 — 18. A FI ORISITUI­ DE BUNIC: Rahova­­grădină ora 20,15. 10 ANI DE ERA COSMICA . O­­MUL A IESIT IN COSMOS : Timpuri noi (16 22 73), orele 9 - 15 — 19,30. PAŞI SPRE INFINIT : Timpuri noi, orele 11,15 - 17,15 ORGOLIOŞII : orele 9 — 11 - 13 ; ARTICOLUL 420 , ora 15.30 ; ROŞU SI NEGRU - seria 1 şi II : ora 19 Cinemateca, sala Union (13 49 04). URMĂRIREA: Unirea grădină, ora 20,30. 15 30. MEŞTERUL MINITEHNICUS • O expoziţie a originalităţii • De la na­cele cu pernă de aer la complexul automat de bucătărie • Radiofoniştii din satul lui Tudor Vladimirescu • Suplinitorul clopo­ţelului şi dansatorii electronici din Oaş • Declaraţiile unor oaspeţi străini. I­n mijlocul Capitalei, în câte­­va săli ale Institutului de Arhitectură s-a deschis ex­poziţia „Minitehnicus ’70“. O mie de exponate ale pionierilor ro­mâni şi numeroase altele ale co­piilor din Uniunea Sovietică, Un­garia, Polonia, Cehoslovacia. R.D. Germană dovedesc în modul cel mai convingător că tehnica nu este numai apanajul maturilor. Tot ceea ce se vede în această galerie a fanteziei, a originali­tăţii, reuşeşte să te captiveze şi să te bucure că „din urmă“ vin tinere talente familiarizate cu ştiinţa şi tehnica de la vîrsta cînd altă dată cea mai mare cu­cerire era confecţionarea unui zmeu sau a vaporaşelor de hâr­­tie. Este adunat aici tot ce este mai bun din roadele strădanii­lor a zece mii de participanţi, din aproape opt mii de lucrări. Lingă trei bărci cu perne de aer, ii cunoaştem pe doi dintre constructori, Sorin Zosin şi Mircea Leonard, elevi de la Galaţi. Poartă costume al­be, cu căşti ca de scafandri. Ne relatează o sumă de detalii tehnice şi ne spun că fiecare nouă barcă creată de ei are o viteză sporită. Prima marca 25 km pe oră, a doua 30, a treia 50, a patra.. Rada expoziţiei cuprinde ne­numărate exponate marinăreşti cu caracteristici dintre cele mai frapante. E de altfel ceea ce l-a impresionat profund pe prof. Finn Saete din Norvegia, care ne-a declarat că ambarca­­ţiile văzute pot constitui verita­bile prototipuri pentru şantie­rele navale. O etichetă ne avertizează că suntem­ in faţa unei lucrări premiate. Titlul : „Staţie de amplificare stereofonică“. Exe­cutanţi : elevii şcolii generale Andreeşti, comuna Vladimir, judeţul Gorj. întîmplarea face să-l intilnim pe profesorul D. Lupulescu, comandantul deta­şamentului de pionieri din co­mună. Ceea ce ne spune este de-a dreptul impresionant. În comuna Vladimir în care s-a născut domnul Tudor există un întreg detaşament de tehni­cieni conduşi de prof. C. Po­­pescu. Din piese vechi, recondi­ţionate, obţinute de la uzinele „Electronica“ sau, de la Univer­sitatea din Craiova, aceşti elevi ingenioşi au creat aparate radio­fonice de mare putere şi fideli­tate. Amplificatorul pe care l-au expus are o bună putere de redare şi este folosit nu nu­mai în şcoală ci şi la casa memorială „Tudor Vladimi­­rescu“. In planurile lor sunt în­scrise şi alte proiecte. Bunăoa­ra, acela al creării unei ante­ne şi a unui receptor sonor pen­tru captarea emisiunilor pe ca­nalul 2 al Televiziunii şi încă multe altele. Trecem prin faţa unei insta­laţii complexe destinată ser­viciilor culinare, nu fără a ne opri. Este opera Casei pionieri­lor din Baia Mare. Aparatul în­deplineşte o gamă largă de u­tilităţi : spălat şi uscat pahare, tăiat carne, cartofi, zarzavat, fiert apă etc. Orice gospodină ar rămine înaintată înaintea a­­cestei invenţii care îi uşurează considerabil munca. Cercul pionierilor din comuna Recea, judeţul Braşov, s-a de­cis să înlocuiască tradiţiona­lul clopoţel care sună de recrea­ţie. Suplinitorul lui este un apa­rat automat care poate suna, oricind este nevoie, nemaifiind obligatorie apăsarea pe buton. Admirăm de asemenea leagănul electronic, dotat cu un micro­fon care, inregistrînd plînsetul copilului, pune în mişcare lea­gănul. Este opera Casei pionie­rilor din Botoşani. Prof. univ. Nicola Pikonjak de­­la Univer­sitatea din Belgrad şi un alt oaspete , Anton Muşina din partea organizaţiei „Uniunea Cercetaşilor“ din Austria ne-au spus că sunt impresionaţi atît de originalitatea lucrărilor cit mai cu seamă de funcţionalita­tea lor. După ce ne strecurăm pe du­pă marele robot care păşeşte grav prin expoziţie avînd în creştet o antenă şi purtind o complexă aparatură interioară : televizor, telefon, maşină de scris, maşină de calculat, pri­vim o sumedenie de alte maşini şi instalaţii : o orgă electrică în miniatură (Palatul Pionierilor — Braşov), un căţel-robot (Cer­cul pionierilor din Gherla). ..Oraşul spaţial minier“­ (Casa pionierilor din Baia Mare, de­ţinătoarea marelui premiu la această ediţie), incubatorul din Hărman, portul în plină mare creat de pionierii din Brăila şi multe altele. Şi trebuie mult spaţiu să poţi scrie despre atitea lucruri vă­zute şi mai cu seamă despre atîţia tineri care işi consacră orele libere activităţilor crea­toare. Despre imaginaţia şi cu­tezanţa lor ne-a vorbit şi Ivan Ivanovici Levin, directorul sta­ţiei Tinerilor Tehnicieni din Ural cu o subliniere specială pentru surorile Magda şi Pau­la Florescu din Sibiu autoare a unui stilou cu care se scrie pe întuneric şi a unui instrument de pirogravură de metal pre­cum şi lui Radu Papazian din Bucureşti, creatorul unui apa­rat pentru detectarea pierderi­lor de gaz pe conducte. După vizitarea expoziţiei, dl. R. Vincent, preşedintele orga­nizaţiei „Pionierii Franţei“ şi preşedintele Comitetului Inter­naţional al Mişcării de Copii şi Adolescenţi ne-a spus : „ M-a impresionat mult a­­ceastă expoziţie pentru interesul pe care copiii îl arată lucrărilor destinate folosului colectivită­ţii. Am văzut o scenă de dans folcloric din Oaş, cu nişte dan­satori care jucau acţionaţi e­­lectric, o jucărie excelentă Această piesă deşi a avut de suferit în timpul inundaţiilor, a fost totuşi refăcută şi prezenta­tă aici. Felicit pe creatorii a­­cestor minunate lucruri cit şi pe organizatori. Expoziţia deschisă luni în Capitală, arată că minitehnicus, acest personaj rotofei cu muşchi metalici şi cu ochi vioi simboli­­zind agerimea şi dexteritatea micilor creatori a demonstrat şi de această dată că este un meş­ter iscusit, îl felicităm şi trans­mitem invitaţia, adresată tutu­ror, de a-i vedea exponatele. CONST. SIRBU Macheta uniri cosmoilroni. //Pan Wolodyjowski P rimul dintre cele trei filme alcătuind „Zilele filmului din Republica Populară Polonă“ — acţiune de vădit interes cultural şi care se desfăşoară în prezent în capitală — ne obligă a ne aminti de marile creaţii ale cineaştilor polonezi în ceea ce priveşte atît de disputatul domeniu al filmului istoric (să pomenim numai „Cavale­rii Teutoni“ de Alexander Pord, „Far­aonul“, de Jerzi Kawalerowicz, sau — şi mai ales — „Cenușa“ celebrului Wajda). Regizorul peliculei de care ne ocupăm acum, Jerzy Hoff­man (cunoscut pe ecranele noastre mai ales cu filmul „Legea şi forţa“) a reuşit o transpunere corectă a roma­nului cu acelaş titlu scris de Sienkiewicz.. Citeva scene reuşite care ne aduc parcă aminte de for­ţa, de duritatea realistă a lui Hoffman din „Legea şi forţa“ (cum ar fi de pildă rătăcirea eroinei iarna, in noapte, sau tragerea în țeapă a­­ trădăto­rului — admirabil interpre­tat de către Daniel Olbrych­­ski, pe drept cuvînt conside­rat „urmașul“ regretatului Zybulsky) — nu sînt decit accidente în acest film. Dincolo de toate acestea, filmul merită să fie văzut mai ales pentru sinceritatea realizatorilor, pentru distri­buţia care — fără a fi neapă­rat excepţională — prezintă momente interpretative de certă valoare artistică. în sfîrşit , pentru faptul că fo­losind drept pretext istoria mai mult sau mai puţin ro­manţată, el reuşeşte în bună măsură să redea acea Sclipi­re de umanism şi dreptate ca­racteristică unui popor de pa­trioţi, în plină beznă a cru­dului ev mediu. HORIA PATRAŞCU D­in categoria filmelor jo­viale, de vervă agreabi­lă şi odihnitoare, „Jan­darmul Se însoară“ (coproduc­ţie franco-italiană în regia lui Jean Gîrault) lasă hazul la îndemîna oricui. Ţesut din instantanee de mare amuzament dar şi din unele gaguri obosite, filmul sa­crifică adesea, cu uşurinţă, subtilitatea de dragul incon­sistenţei, ca să se salveze prin ingeniozitatea cuplurilor acto­riceşti. Lucrînd cu voluptate chiar şi în plămada banalului, Louis de Funés — jandarmul —, numai descărcări electrice şi fum, este prezenţa pe care se contează cel mai mult şi fără greş. Cînd inofensiv, cînd prea zelos în acţiuni cu neaş­teptate consecinţe imediate sau în timp, nedetaşat de compli­caţiile vieţii civice şi mai ales de tainice intenţii matrimo­niale, sergentul Cruchot se în­soară după o adevărată cursă cu obstacole in care, cu per­severenţă, credinţă şi satis­facţie se dedă celor mai pră­păstioase îndeletniciri. Sunt urmăriţi turişti exaltaţi, con­travenienţi, subalterni ador­miţi la datorie. Se susţine un examen de înaintare în grad, se acţionează întru salvarea şăgalnicei văduve răpite — o­­biectul unei constante pasiuni. Dacă, dintr-un motiv sau altul, la o bună parte din is­prăvi s-ar putea renunţa, ceea ce rămîne este inteligenţa co­mică cu care ne-a obişnuit ine­puizabilul, prodigiosul de Fu­nes, stăpîn pe cele mai in­credibile situații. JULIETA ȚINTEA 44 Jandarmul se însoară PANORAMICa ie§ÍEíVIÍf©6ÍMIÍ„ ■ 44 ES­tte Noul centru al Galațiului văzut noaptea. * POŞTA ADACTIE! * GHEORGHE FLORES­­CU, Galaţi, absolvent al li­nei facultăţi, doreşte să cu­noască posibilităţile pe ca­re le are de a se înscrie în anul I fără concurs de ad­mitere la o altă facultate in care este organizat invăţă­­mînt fără frecvenţă. RĂSPUNS : Absolvenţii cu diplomă ai unei facultăţi care doresc să urmeze a doua fa­cultate, se pot înscrie în anul I fără concurs de admitere la o facultate în care este orga­nizat învăţămînt fără frecven­ţă cu următoarele condiţii : să facă dovada că au activat cel puţin trei ani la locurile de muncă în care au fost repar­tizaţi după absolvirea facultă­ţii sau, pentru absolvenţii se­riilor vechi, la locurile cores­punzătoare calificării lor , să prezinte o recomandare elibe­rată de conducerea instituţiei, întreprinderii sau organizaţiei ai căror angajaţi sunt. Pot fi înscrişi la a doua facultate fă­ră concurs de admitere înain­te de îndeplinirea stagiului de trei ani în producţie de la re­partizare absolvenţii care au promovat prima facultate cu media generală mai mare de 9 sau au desfăşurat activitate de cercetare ştiinţifică, înmatri­cularea în a doua facultate se face cu aprobarea rectorului instituţiei de învăţămînt su­perior respectiv pînă la 1 oc­tombrie în fiecare an univer­sitar. La absolvire, cei care au urmat a doua facultate nu slnt supuşi operaţiunilor de repar­tizare la stagiu. R. GLOGOJEANU, Bucu­reşti, transferat recent in interes de serviciu pe şan­tierul T.C.M.M Feldioara (Braşov), întreabă dacă sa­lariaţii care primesc spor de şantier au dreptul la cele cinci zile de concediu plătit pentru mutare. RĂSPUNS : Angajaţii nelo­calnici care lucrează pe şan­tierele de construcţii-montaj, dar îşi păstrează spaţiul loca­tiv în localitatea de domiciliu şi beneficiază de cazare gra­tuită în baracamente sau clă­diri (locuinţă mobilată, apă, lumină, încălzire) şi de alte drepturi (indemnizaţia de şantier) nu pot beneficia de cele cinci zile de concediu plă­tit la care vă referiţi dv. (A­­cest concediu se acordă în scopul mutării efective a fa­miliei angajatului şi a gospo­dăriei acestuia). ION CAZACU, Ploieşti, doreşte să afle dacă la sta­bilirea chiriei pentru locu­inţa ocupată de o familie se are în vedere în mod obligatoriu numai salariul soţului. RĂSPUNS : Pentru locuinţa ocupată de o familie în care sunt mai mulţi salariaţi sau pensionari, calculul chiriei se face pe baza salariului tarifar sau a pensiei celei mai mari. Aşadar, chiria nu se fixează în toate cazurile în funcţie de salariul soţului, ci la stabili­rea acesteia se are în vedere venitul cel mai mare pe care-l realizează unul din membrii de familie, ION GOAGA. Reşiţa, vrea să afle dacă-şi poate înscrie fetiţa in vîrstă de patru ani şi jumătate, la o şcoală de muzică şi dans. RĂSPUNS : Studiul muzicii în şcolile de artă — potrivit prevederilor regulamentelor şcolare în vigoare — începe din clasa întîi a şcolii generale (vîrsta 6 ani), iar studiul ba­letului din clasa a patra (vîr­sta 10 ani). O şcoală generală de muzică funcţionează şi în oraşul Reşiţa (str. 7 Noiembrie nr. 25), de la secretariatul că­reia puteţi primi lămuriri su­plimentare. GH. PRUSAN, corn. Ba­­loteşti, jud. Ilfov, vrea să ştie în ce şcoală se pregă­tesc specialişti in depana­­rea aparatelor de radio şi a televizoarelor. RĂSPUNS : Specialitatea, „depanarea aparatelor de ra­dio şi a televizoarelor" se pre­găteşte în şcoala de speciali­zare postliceală din Bucureşti, str. Economii Cezărescu nr. 47. Şcoala primeşte absolvenţi de liceu. La şcoala profesională de pe Calea Rahovei nr. 70, se pregătesc muncitori pentru confecţionat piese de radio şi semiconductoare. Şcoala pri­meşte candidaţi dintre cei care au promovat clasa a VIII-a a școlii generale. TELEVIZIUNE 17,30: Fotbal. Transmisiune alterna­tivă de la Iaşi şi Bucureşti a întâlni­rilor Politehnica —U­TA şi Steaua— Crişul; 19,20: Păsturii — film folclo­ric; 19,30 Telejurnal; 20: Cinematecă: ,,Generaţia", un film de Wajda; 21,35: Concert pe 707 străzi; 22: Telejurnal. Sport; 22,30: Gala marilor interpreţi români — Radu Aldulescu­. 23: Cele trei schimburi ale Varşoviei, film documentar. r — „România liberă** Inelul buclucaş Artelian Gurban, are 20 de ani. Renunţind la situaţia socială cins­tită pe care o avea ca elev al unui grup şcolar profe­sional din Capitală, iar mai apoi ca lucrător calificat, el a vagabondat luni in şir, inhăitindu-se cu tot felul de indivizi, certaţi cu legea.­­A furat şi a jefuit pe un­de a apucat. Ultima dată a smuls în plină stradă, ine­lul de la mina unei cetă­­ţence din Bucureşti. Şi cui credeţi că a vrut să-l vin­­dă ? Unui... miliţian. Dacă ar fi ştiut !... El şi ea­ ­ ,ilvestru Drelciuc, pe adevăratul său nume, a lucrat un timp pe şantierul de construcţii din Mangalia de unde a furat un buletin de identitate pe numele de G. S Printr-un complex de îm­prejurări a ajuns ca acest nume fals să fie angajat la o unitate din Braşov. Aici a cunoscut o tinără, Moise Aurica, cu care a hotărit să se căsătorească. între timp, s-a angajat ca vopsitor, la uzina de autocamioane, sub acelaşi nume de împrumut. Culmea atitudinii de gură cască a apărut, la Tg. Mu­reş, locul de naştere al a­­devăratului G.S. unde im­postorul s-a prezentat pen­tru a i se elibera o copie a certificatului de naştere, necesar căsătoriei. Deşi­ de­osebirea d­intre original şi fotografia pe buletinul fu­rat era evidentă, funcţiona­rul­ oficiului de stare civilă i-a eliberat actul şi, astfel, căsătoria s-a putut oficia. Noroc, că după citeva zi­le, nefericita mireasă a se­sizat excrocheria şi a anun­ţat organele de miliţie. Fi­nă la urmă. Ea s-a ales cu o decepţie, iar El cu un an de închisoare. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni O femeie de nouăzeci de ani ne scrie... „O fostă corespondentă a zia­rului dv. — citim intr-o scri­soare adresată redacţiei — care, de ciţiva ani, îmbolnăvindu-se de inimă, nu v-a mai scris, reia din nou jocul pentru a vă spune că pe 14 iulie işi aniversează... venerabila vîrstă de nouăzeci de ani. Aţi citit bine : 90 de ani !“ — Da, stimată corespondentă Lucreţia Plăvălescu, am citit bine. Şi emoţia pe care ne-aţi transmis-o a fost atît de puter­nică. Incit iată-mă acum aici, pe strada bucureşteană Ştefan Mihăileanu nr. 30, în faţa dum­neavoastră, cu un mesaj din partea colegilor, ia­r mulţi și sănătoși ani vă urăm la aniver­sare ! — Mulțumesc. M-am gîndit eu cînd te-am văzut traversînd strada că la mine veneai. Ai fă­cut foarte bine : sînt de atîta vreme singură, că-mi vine să-mi iau lumea în cap. Chiar mi-am zis să-i scriu o scrisoare doam­nei profesoare Aslan, să mă ia la dînsa, la geriatrie. Mă mai întîlnesc cu oameni de vîrsta mea — ştii ce neplăcut e să ai un gol de generaţie în jurul tău, să fii un soi de fenomen printre oamenii care te înconjoară ? Evident , nu ştiu. Dar voi afla de la femeia aceasta — puţin­tică la trup, păr alb, spinare încovoiată, ce vreţi, atributele materiale ale vîrstei ! — pentru descrierea căreia am şi început, chiar de la primul schimb de cuvinte, să găsesc greu cuvintele desemnîndu-i spiritualitatea. — ...Şi cum de v-a venit ideea să vă anunţaţi aniversarea zia­rului ? — Păi nu vezi­­ peste tot în casă sînt numai ziare ? Nu mai pot să croşetez fără ochelari, dar pot, în schimb, să citesc. Stau în fotoliu şi nu rămîne ziar ne­citit. Aşa sînt la curent cu toate veştile. Şi, în fond, buletinul meu de identitate e un buletin... is­toric, să-l pui în ramă . îţi dai seama că m-am născut fix la 91 de ani de la căderea Basti­­liei ? Am zis să dau o informa­ţie care ar putea interesa zia­rul meu preferat. — De ce e ziarul dv. preferat ? — Fiindcă o dată, de mult, m-a ajutat cu casa. Să nu mă-ntrebi cînd a fost exact, pentru că, uite, se întîmplă un lucru ciudat : știu toate poeziile şi toate cîntecele pe care le-am învăţat cînd eram adolescentă, dar uit datele mai recente. Să fi fost de la 70 de ani, la 75... Eram necăjită, aveam o casă mizerabilă şi ploua întrînsa. V-am scris, am întrebat ce să fac. Ziarul „România liberă“ m-a ajutat să merg într-o au­dienţă, am vorbit cu fel de fel de tovarăşi, au venit, au cerce­tat şi mi-au dat dreptate : uite, am primit casa asta. — De atunci scrieţi la ziare ? — A nu, mai de mult. Că mie aşa mi-a plăcut­ ,să scriu la zia­re. Ştii, eu pe la 17 ani am fost artistă. Am fost şi colegă, de şcoală, cu Maria Filiotti, la Brăila. Pe urmă am văzut-o pe scenă şi pe ea, şi pe Agatha Bârsescu, că eu n-am jucat decit intr-un spectacol sau două — teatru de amatori — şi pe urmă m-am măritat. — Vi se pare că şi scrisul la ziar e o artă ? — Cum să nu ? Voi, ziariştii, simţiţi cum se schimbă lumea ; să scrii despre asta nu-i o artă ? Am scris şi eu. Ei, sesizări, fel de fel — şi la voi, şi la „Infor­maţia“ şi la „Femeia“. Să se facă un atelier de lenjerie la noi în cartier, că nu erau altele cu aprovizionarea, lucruri din astea, mărunte, după puteri. Am luat şi premii, o dată ştiu că era un premiu pentru 40 de se­sizări întemeiate — nu mai ţin minte dacă premiul s-a dat, la voi sau In altă parte. — Dumneavoastră însă, aţi trăit schimbările care au avut loc in lume. Ce vi s-a părut cel mai extraordinar ? — Ce să-ţi spun ? Tot, tot­ s-a schimbat. Cel mai extraordinar e că totul mi-a părut... obișnuit. Eu, în lumea mea mică n-am făcut decit să mă adaptez me­reu. Chiar și acum mă adaptez : nu mai gătesc acasă, am devenit modernă, mănînc la restaurant­­pensiune. Un singur lucru nu-mi place : aş vrea ca tinerii să fie mai romantici — ştii că bărbatul meu m-a cerut de nevastă în ge­nunchi ? Poate nu e posibil, e adevărat, uite, mă trezesc şi eu cite o dată gîndind că mi-ar trebui automobil, să vin acasă de la restaurant cu automobi­lul... — Ştiţi, aţi putea să ne mai daţi o informaţie, foarte, foarte preţioasă pentru cititori, cum de aţi rămas sănătoasă şi v-aţi păs­trat sufleteşte atît de tinără pînă la această vîrstă ? — Glumeşti. Ascultâ-mă pe mine, cînd ai sufletul cum zici dumneata că îl am, te întrebi dacă nu cumva eşti o povară pentru cei din jur. Informaţia, însă,­­ţi-o dau eu cu dragă ini­mă : întîi şi întîi să nu iei multe medicamente (mi-au dat doctorii de la spital vitamine, dar ce crezi , le iau?). Pe urmă, să nu stai pe loc, să umbli, să um­bli cu­ poţi de mult. Şi dacă s-o putea şi un păhărel de viu­ bun la masă. GRAZIELA VANTU Lucreţia Plăvălescu, la cei 90 de ani ai săi, citeşte fără a avea nevoie de ochelari. ! De la moară fTiiind trimis să inso­­ţească o cantitate a­preciabilă de cereale la moară pentru măciniş, Gh. Dinu, salariat la ferma I.A.S. Gherghiţa, din jude­ţul Prahova, a ascuns in­tr-o remorcă la întoarcere o importantă cantitate de făină şi­ mălai. S-a urcat a­­poi la volanul tractorului de care era legată remorca (fără să aibă permis de con­ducere) şi a plecat di­rect către domiciliul său din comuna Ciorani. Somat de miliţie să oprească, Gh. Dinu a luat-o la fugă cu tractor cu tot peste cîmp. Bineînţeles, a fost prins i­­mediat. Apoi a fost trimis in judecată pentru furt din avutul obștesc. ­­ UNA PE ZI de MATTY ■ ■ ■ ■ ■»■•») M. u. *­­»'V "M... „i,""«* — Fii atent să nu-l scapi !... Te pomenești că se supără și ne fixează mîine un antrenament la două porți !

Next