România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-01 / nr. 8042
Pioletan din toate ţările, uniti-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8042 Marti 1 septembrie 1970 * 6 pagini 30 bani Nu ne putem plînge că, in anii care au trecut, n-am avut parte, de- /expoziţii de mobilă. Care mai ,de care, mai .interesantă, ihai pe, gustul cumpărătorilor. După vizitarea unei astfel de expoziţii plecai hotărît la magazinul de mobilă, alegerea fiind făcută, şi cereai, competent, garnitura ! Dar „drumul“ era prea lung de la expoziţie la magazin. Puţini erau fericiţii care ajungeau să cumpere (la desfacerea expoziţiei) garniturile expuse. Noutăţile anunţate de furnizori, nici ele prea multe dar, totuşi, existente, cu greu ajungeau in apartamentul celui căruia în mod normal ii erau destinate. In acest an am fost din nou invitaţi să vizităm expoziţiile organizate de furnizori (unităţile Ministerului Industriei Lemnului şi ale industriei locale) cu prilejul contractărilor de pe litoral pentru piaţa de mobilă a anului viitor. „Am fost invitaţi“ e un fel de a zice pentru că publicul cumpărător, cel mai în măsură şi mai competent să-şi spună părerea, a fost, ca de obicei, lăsat la urmă, să constate abia în 1971 dacăgusturile reprezentanţilor comerţului corespund cuale sale. Ceea ce însă am văzut în aceste expoziţii cu greu te-ai putea gîndi că nu ar satisface gusturi dintre cele mai diverse. Numai întreprinderile industriei locale (care asigură peste 50 la sută din mobila existentă pe piaţă) au prezentat 862 de tipuri de garnituri şimic mobilier dintre care 351 sunt noutăţi (70 modele noi de camere combinate, 21 dormitoare, 14 sufragerii, 29 camere de tineret, 49 bucătării, 44 biblioteci etc.). Oferta este serioasă ? Au furnizorii asigurate toate condiţiile pentru a o realiza întocmai şi atunci cînd vor trece la producţia de serie ? Va depăşi ea, integral, bariera contractărilor, a „gusturilor“ reprezentanţilor comerţului ? Am încercat să găsim răspuns acestor prime şi fireşti întrebări rugindu-l pe tovarăşul inginer ION CHIRILESCU, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, să ne spună ce perspective se prefigurează, la această dată, pentru producţia de mobilă a anului 1971. — Bogăţia ofertei noastre, aşa cum aţi observat şi dumneavoastră, se datoreşte în primul rînd preocupărilor, care au existat la comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi măsurilor pe care le-a luat Comitetul nostru pentru îmbunătăţirea calităţii mobilei şi asimilarea de noi tipuri de mobilier cu un consum de material lemnos redus. Proiectarea de noi modele şi reproiectarea unora dintre garniturile solicitate de populaţie ne-au permis să oferim astăzi comerţului, pentru anul viitor, cele 862 de tipuri de garnituri şi mic mobilier din cele circa 1 100 pe care le fabricăm astăzi cu intenţia mărturisită de a satisface gusturile şi cerinţele tuturor categoriilor de cumpărători, inclusiv posesorilor de apartamente cu confort diferenţiat. — Nu aţi încercat, pentru a stimula şi mai mult ima-C. AMARIŢEI (Continuare în pag. a 3-a) Din nou despre mobilă FRUMOASĂ ŞI MODERNĂ, COMERŢUL MAI ARE „REZERVE Convorbire cu ing. Ion Chirilescu Vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală • Din 862 tipuri de garnituri şi mic mobilier, prezente în expoziţia industriei locale, 351 sunt noutăţi • O largă gamă de preţuri între 3 000 şi 18 000 lei pentru o garnitură de mobilă, în funcţie de gabarit, grad de confort, calitatea stofei şi finisajului • De ce atît de încet apar în magazine ? ! // .p/ ^fi '7' M 'i. i NEVOIA DE A OCROTI Lucia Demetrius Cu totul altfel şi altceva , decit fostele orfelinate de pe vremuri, există azi in ţara noastră nenumărate Case ale copilului in toate judeţele, cred, in marile oraşe, in oraşe mai mici. Născute nu din sentimentele filantropice ale unor persoane care arborau filantropia ca pe un semit de distincţie sufletească şi nici întreţinute din rezultatul material al unor baluri costumate sau necostumate, din cheie şi tombole ci din banii statului care înţelege să ocrotească copilul de la naştere pînă la majorat, n-am simţit,in toate aceste instituţii in care am intrat, nici mirosul de iahnie de cartofi de odinioară, nici aerul de falsă blindeţe şi dulceagă maternitate simulată in prezenţa unui oaspete, nici teamă pe fata copilului strunit milităreşte, nici nefirească smerenie pentru o virstă atit de crudă. Totul e schimbat, incepind cu concepţia atitudinii faţă de copil pină la îmbrăcămintea pe vremuri tristă, pină la belşugul de jucării, pină la clădirile, bine alese, luminoase, calde. Dar dacă instituţia e bună, e ideală uneori, asemeni Casei Copilului din Sibiu, din Braşov, din Cisnădie (vorbesc de cele pe care le cunosc mai bine, vor mai fi multe in toată ţara la fel), dacă cuprinde în ea şi copii orfani, şi copii abandonaţi, şi copii ai * căror părinţi nu sunt din stare să-i crească din pricina unor bolţ grave,sau sunt nevrednici să-i crească şi copii arteraţi pentru care se fac eforturi speciale, problema rămîne deschisă în alt chip pentru societate. Am văzut dosarele multor copii. Părinţi bolnavi de boli incurabile, părinţi, infractori recidivişt, oaspeţi frecvenţi ai închisorilor, părinţi,indiferenţi, care au şi sănătate şi meserie, şi care şi-au aruncat copilul ca pe o gheaţă veche , ii încurca !~Sunt, fireşte, acolo şi copii rămaşi orfani din părinţi normali, dar nu ei constituie majoritatea. Există şanse ca unii dintre moştenitoriinefericiţi ai unor stare părinteşti să fie vindecaţi prin ajutorul medicinii, prin educaţie, să fie tonificaţi, să devină oameni întregi, şi cazurile sunt frecvente. Nu Casei Copilului, i se poate imputa ceva. Adevărata problemă se pune părinţilor, celor care aruncă în lume un copil ştiindu-se sănătoşi, dar nepăsători faţă de pruncul de care răspund ei înainte de a răspunde statul. Nu vorbesc (Continuare în pag. a 2-a) In fiecare secundă Dunărea aruncă pe canalul navigabil Sulina material aluvionar. In imagine : secvență din timpul operațiunilor de dragare. MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, adresat participanţilor la cel de al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a două oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional care reuneşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covîrşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii, constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea, în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare. Avem convingerea că abordarea, în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relaţiilor medicale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii , va înlesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii, româneşti, dornică să conlucreze strîns cu şcolile medicale de pretutindeni in lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin înseşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii omului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca in lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare între toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectului independenţei şi suveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimîndu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, in întărirea colaborării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcţiei socialismului în România şi ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres) TOTU-I NORMAL O autosanitară, în primăvară, alerga în noapte pe străzile Ploieştiului. De fapt epilogul acestui fapt dorim să-l consemnăm. Dar urmăriţi mai întii ce s-a petrecut atunci. Sirena cerea întîietate. Undeva, pe o stradă, cîţiva oameni aşteptau la poartă. Maşina a sosit. A fost urcat imediat tânărul Ioan Dalla-Cort. Vehiculul a lăsat în urmă strada Dimitrie Bolintineanu şi s-a oprit la spitalul nr. 2, serviciul de urgenţă. Uşile s-au deschis repede. Un om era între viaţă şi moarte. Sleit de puteri. Avea pulsul scăzut. Şi tensiunea arterială. Trec 10 minute. Începe terapia intensivă. „Ce grupă de sînge are tinărul ?" Nu se ştie. Nu-i timp de determinat. „Să fie căutat singe din grupa zero !". Doctorul Octavian Petrescu din Brebu şi Gh. Angheliu din Cîmpina care se aflau acolo, dau primele cantităţi de singe din această grupă. S-a pus în funcţiune aparatul de transfuzie. Aparatele au înregistrat o ameliorare. Dar Dalla-Cort avea o pronunţată hemoragie gastro-duodenală. Era nevoie de sînge. Nici cele 900 de grame administrate n-au fost suficiente. Intr-un sfert de oră doctoriţa Lidia Niţolescu Radu, de la staţia de recoltare a sîngelui Ploieşti, a luat legătura cu colectivul de muncă al tinărului „Intex“-Păuleşti. 120 de persoane s-au oferit să întindă braţul şi să dea sînge pentru colegul lor. Caravana 31-PN-5309 aleargă spre Păuleşti... Dalla-Cort şi-a revenit. Trec zilele. Tinărul se Însănătoșește. Merge la lucru. In mintea sa se derulează toată perioada de cînd s-a îmbolnăvit. Se interesează de acei oameni care l-au salvat cînd el se zbatea intre viață și moarte și i-au dat o parte din sîngele lor. Dalla-Cort acum cîteva zile a pus mina pe telefon. — Alo ? Staţia de recoltare a sîngelui ? Cu dr. Niţolescu Lidia... Vă rog să veniţi la Păuleşti ! „31-PH-5309" aleargă spre Păuleşti. Dalla-Cort întimpină maşina. — Ce-i cu dumneata ? Cum te simţi ? — Bine. Vreau Însă să donez şi eu sînge. Poate că in această clipă există un om care are nevoie de sîngele meu. Şi eu am avut... Şi mai vreau să devin pentru totdeauna donator onorific. Doctoriţa îl examinează, determină grupa, tensiunea. Totu-i normal. Dalla-Cort întinge mina !... Gestul care-i scăpase de la moarte... P. MIHAI O PSEUDO-AGENŢIE ŞI NIŞTE AFACERI CU CASE • —E ram în căutarea unei ca|~* t se. Am fost atras de un anunţ care părea destul de ispititor: „Vînd vilişoară, Domenii, Dorobanţi, liberă, gaze, înlesniri plată“. Caut strada. Dîmitrie Anghel, nr. 4, sectorul 4. O firmă scrisă de o mină neîndemânatică ne indică omul pe care-l căutăm Cîmpeanu. — Aţi dat un anunţ... — S-a vîndut! — Abia a apărut anunţul... — S-a vîndut ! — La ce preţ ? — Ce mai contează preţul, dacă s-a vîndut. Dar noi vă putem oferi altceva. Ştiţi, noi ne ocupăm cu chestii d-astea. Mie să-mi spuneţi doar suma. Cu ce vă ocupaţi ? — Funcţionar. — In regulă. Suma ! — Ştiu eu ? Vreo 70 000... — Da, sigur, găsim... îmi lăsaţi adresa... In cîteva zile vă găsesc ceva bun. — Cu gaze ? — Cu gaze ! (îmi notează adresa pe un plic. Erau pe masă peste 100 de plicuri ce aşteptau să fie expediate). Mă costă şi astea o groază de bani. îmi scriu din provincie, le răspund. Toată lumea îl cunoaşte pe Cîmpeanu..., — Şi numerele acestea sînt ale poştei ? — Nu,ale mele. Fiecare client la mine are un număr. Uite, d-ta ai numărul 6289, te iau ! (Scoate un toc de pe vremuri, o sticlă cu tuş şi mă înmatriculează. . Rămînem înţeleşi că mă va anunţa printr-o scrisoare cînd îmi va găsi o casă pe măsura puterilor mele. Aştept cîteva zile. Mă gîndesc la bătrîn. De ce el care mînuise atîtea case, stătea în asemenea condiţii ? îşi primeşte clienţii intr-un subsol insalubru şi ii supune unui test de verificare. Aştept... Mai apare de vreo două ori anunţul cu pricina. Oricine îşi dădea seama de acum că erau fictive. Erau date cu scopul de a atrage clienţi. Ingenios ! Şi cei care pică în plasă nu-s puţini... Nu mai aveam nici o speranţă să primesc vreo veste cînd mă trezesc cu un plic. Purta tot soiul de numere şi parafe. Pe o hirtie cu antet — o adevărată reclamă pentru tot ce înlesneşte S.Cîmpeanu prin „agenţia sa de publicitate“— îmi scrie că mi-a găsit tot cemă interesează, iar atunci cînd am să mă prezint din nou, să aduc şi scrisoarea. Eram, evident, supus unui test de verificare. De acum înainte nu fac altceva decit să reproduc strict autentic, discuția nouă avută cu el. Comentariile sunt de prisos. — Am primit o scrisoare de la dv... — Eu am scris multe ! — Ştiţi eu am venit... — Acum sunt lămurit. Să-mi dați scrisoarea... (i-o dau, cu reţinere)... Are număr... După ea ne orientăm... (Plicul rămîne la mine în mină)... 'Daţi-mi şi aia... Vedeţi, are număr şi plicul... După el ne orientăm... Acum ce doriţi dumneavoastră ? Să cumpăraţi ceva ? : — Ziceaţi c-aţi găsit... ' — La ce sumă cumpăraţi ?... Circa.... După sumă vă iau... — Păi aţi spus că după număr... — Nu, nu, după sumă... — Atunci de ce mi-aţi luat hîrtia ? — Asta o avem pentru percepţie. Arătăm că cu numărul ăla nu s-a făcut nimic cînd vin după gologani de la percepţie...suma ! — Care percepţie ?... — Păi ce crezi d-ta, că merge aşa... Pricepi d-ta ? Noi sîntem intermediari. PETRE MIHAI BACANU (Continuare în vag. a S-a) PRIMIRI IA TOVARASHL UAE CEAUpil Tovarăşii Emilio Sereni, Alfredo Reichlin şi Adalberto Mimicei, membri ai Direcţiunii P. C. Italian Luni, 31 august, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, i-a primit pe to-varăşii Emilio Sereni, membru al Direcţiunii P. C. Italian, director al revistei, „Critica Marxista“, Alfredo Reichlin, membru al Direcţiunii P. C. Italian, şef de secţie la C.C. al P. C. I., Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P. C. Italian, prim-secretar al Comitetului Federaţiei P.C.I. din Torino, care se află la odihnă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate unele probleme interesind cele două partide. Cu acest prilej s-a exprimat satisfacţia pentru relaţiile de stimă, respect şi solidaritate internaţionalistă existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Italian, s-a reafirmat dorinţa de a dezvolta în continuare aceste raporturi corespunzător intereselor celor două partide, ale poporului român şi italian, ale unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale cauzei socialismului şi păcii in lume. Delegaţia Partidului Social-Democrat din Finlanda Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comuniist Român, a primit delegaţia Partidului Social-Democrat din Finlanda, condusă de tovarăşul Kalevi Sorsa, secretarul general al partidului, care se află în vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Din delegaţie fac parte tovarăşii Silvi Siltanen, membră a Comitetului Executiv, preşedinta Uniunii femeilor social-democrate din Finlanda, Volho Halme, membru al Comitetului Executiv al P.S.D.F. şi M. Seppalainen, redactor de politică externă la ziarul „Suomen Sosialidemokraatti“. La întîlnire au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, Ştefan Andrei, primadjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Discuţiile care au avut loc cu acest prilej s-au referit la întărirea şi dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două partide şi a raporturilor politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre România şi Finlanda. Totodată, s-a efectuat un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei actuale din Europa şi din lume, ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească. „R.L." ÎNTREABĂ: Ce preconizaţi pentru evitarea deprecierii calitative a unor produse alimentare? La această întrebare adresată de redactorul nostru PAUL MARIAN ne răspunde Eugen Luca director general al îndrumării şi controlului producţiei din Ministerul Industriei Alimentare Lucrătorii din industria alimentară au îndatorirea de a fabrica numai acele produse care să dea deplină satisfacţie cumpărătorilor , să fie nutritive, proaspete, plăcute la gust, igienice. Pentru realizarea acestui imperativ combinatele şi întreprinderile dispun, în marea lor majoritate, de condiţiile tehnice necesare, condiţii aflate, de altfel, în continuu proces de îmbunătăţire, sunt instruite asupra normelor menite să asigure obţinerea unor produse alimentare de calitate, superioară. In aceste condiţii, cazurile de depreciere calitativă a unor mărfuri, în special a unor preparate de carne, produse lactate, supe concentrate etc., cazuri semnalate în ultimul timp și în presă, se datoresc de ce(Continuare in vag. a 3-a)