România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)
1970-10-01 / nr. 8068
la TEATRUL NAŢIONAL Eugen Barbu Într-un termen record, dacă ţinem seama de lentoarea manifestată în alte locuri, silueta Teatrului Naţional a apărut masivă pe fundalul acestui Bucureşti pe care-l ridicăm cu ardoare. Elemente noi de urbanistică, cum ar fi parcaje subterane, un hotel ca o săgeată albă în vecinătate, hotel ce devine automat cea mai înaltă clădire din Capitală (făcînd uitat faimosul Palat al Telefoanelor, clădire fără sare şi piper, utilă numai, dar nu şi frumoasă), un bulevard care se îngroapă sub ochii noştri, iată numai citeva elemente oarecum senzaţionale ce însoţesc grandioasa construcţie. Mă întreb cum o să stea totul în vecinătatea sobrei Universităţi, dacă va exista o afinitate urbanistică in stare să ne facă să ne împăcăm cu acel acoperiş mînăstiresc, cu evantaliul de beton asemănător unei jumătăţi de fintînă uriaşă sau mai curind cu pieptul unei hidrocentrale, ambele versiuni avînd in ele inşile sugestii puternice şi pînă atunci ne întrebăm cu emoţie unde vor ţişni artezienele pentru că vasta piaţă din faţa intrării cere jeturi de apă şi o beteală translucidă, cum cere copaci, şi, aşa cum au prevăzut arhitecţii, o pictură exterioară, poate un mozaic, deşi eu aş fi mers pe acel albastru de Voroneţ, adică pe o tinctură puternică incifrată in mortar, cu toate că soarele Bucureştilor are coroziuni fatale. In revista „Tribuna“ de joia trecută am văzut un fragment de frescă realizată în acest scop şi purtind semnătura talentatului pictor Sabin Bălaşa. Cred că Legenda Meşterului Manole, cum era intitulat acel fragment se potrivea foarte bine cu ideea generală de construcţie, servea adică forma noului Teatru Naţional care mai înainte de toate este un edificiu al naţiunii, locul unde, în versuri sau în proză, geniul românesc o să-şi găsească expresia cea mai înaltă. Îmi imaginez candelabrele sălii centrate, scena uriaşă dotată cu cele mai perfecte maşinării. Tremur la ideea ca nu cumva constructorii să fi neglijat tocmai factorul principal al comuniunii spectator—scenă , intimitatea, deci mă gîndesc că ar fi teribil să ne trezim cu un edificiu rece, impersonal. Gările pot să aibă absenţă, şi obiectivitate, dar un teatru trebuie să respire o căldură de bombonieră, trebuie să fie catifelat, în sensul :(Continuare în pag. a 2-a) WC Proletezi din toate ţările, uniţi-vă ! . Cinci rectori răspund la întrebarea: Cu ce gînduri inauguraţi noul an universitar? m adresat această întrebare la cinci dintre cei aproape cincizeci de rectori de institute de învăţămînt superior, încercind să definim cadrul în care se inaugurează noul an universitar. Nu am cerut bilanţuri, nici măcar sumare, ci doar enunţarea unor gînduri, a unor proiecte legate de viaţa institutelor respective, de dezvoltarea în ansamblu a învăţămîntului românesc, obiectiv de maximă importanţă pentru progresul societăţii noastre. Răspunsurile primite au ca trăsătură comună dorinţa fierbinte a celor peste 13 000 cadre didactice universitare şi peste 150 000 de studenţi de a da un nou impuls întregii lor activităţi, de a face ca de pe băncile facultăţilor să ia drumul spre locurile de muncă, specialişti cu inaltă calificare. — Noul an de învăţămînt — ne-a declarat prof. ing. CONSTANTIN AVRAM, rectorul Institutului politehnic din Timişoara, va fi marcat de sărbătorirea, în luna noiembrie, a unui eveniment important pentru viaţa institutului nostru, care va împlini 50 de ani de existenţă. Intrăm în acest an cu satisfacţia că am dat economiei naţionale un număr apreciabil de cadre inginereşti. Absolvenţii unei singure promoţii de acum echivalează cu tot atîţia absolvenţi cît au fost în cei 24 de ani din regimul trecut. In cele cinci decenii de activitate s-au format aici, la Timişoara, aproape 12 000 de ingineri cu care ne putem mîndri. In prezent, institutul nostru are cinci facultăţi, cu numeroase secţii, de anul acesta funcţionînd încă două — de electronică aplicată şi de arhitectură şi sistematizare. Continuînd tradiţiile de mare prestigiu ale înaintaşilor şi răspunzînd necesităţilor actuale ale economiei naţionale, ne vom strădui să intensificăm cercetarea ştiinţifică şi aplicarea ei în producţie. Cadrele didactice şi studenţii sunt angajaţi în rezolvarea unor probleme majore reclamate de industrie şi vor face totul pentru ca angajamentele să fie respectate. Avem certitudinea că anul ce-l începem, dominat de sărbătorirea aniversării Partidului Comunist Român, va fi un an plin de satisfacţii, izvorâte din strădania de a pregăti specialişti la nivelul ştiinţei şi tehnicii mondiale. Acest an de învăţămînt — ne-a spus prof. univ. ION CREANGĂ, rectorul universităţii „Al. I. Cuza“ — va găsi Universitatea noastră cu un număr simţitor sporit de studenţi faţă de cel precedent, atingind cifra de circa 7 500 tineri, numai la cursurile de zi. Preocupările noastre pentru o cît mai temeinică formare profesională a viitoarelor cadre vor continua să se îndrepte în direcţia îmbunătăţirii procesului de învăţămînt, in special la discipline cu vechi şi bogate tradiţii. Dacă mă refer numai la facultatea de matematică-mecanică, aş menţiona disciplina „Analize funcţionale şi aplicate“ de sub conducerea prof. C. Corduneanu, ca şi a celei de „Cercetări operaţionale“ încredinţată prof. Irinel Dragan, pe care o considerăm de mare importanţă pentru contribuţia deosebită ce o poate aduce legăturii cu tehnica modernă. O dezvoltare mare o va cunoaşte, sper, şi activitatea din cadrul facultăţii de filologie, în special la catedrele de limbi străine, datorită îmbunătăţirii radicale a programelor de predare. Ne bucurăm că numărul cursurilor ce va fi pus la dispoziţia studenţilor, în primul semestru al acestui an de învăţămînt, va creşte cu aproape 50 de titluri, datorită faptului că, centrul nostru de multiplicare a fost înzestrat cu noi utilaje moderne. Pot spune că avem create condiţiile necesare pentru ca să întrezărim la sfîrşitul anului, rezultate frumoase. — începem activitatea noastră, a spus prof. dr. doc. MARIN LUPU, rectorul Academiei de Studii Economice, bucurîndu-ne de indicaţiile şi îndrumările primite din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întîlnirea recentă cu cadre din învăţămîntul economic superior şi alţi economişti. Indicaţiile şi recomandările privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a viitorilor economişti ne ajută în luarea unor măsuri începînd chiar din acest an universitar. După această preţioasă întilnire Senatul Academiei a fost informat asupra concluziilor ce s-au desprins din analiza făcută şi a trecut la luarea de măsuri în scopul perfecţionării învăţămîntului superior economic spre a răspunde sarcinii de a forma specialişti cu o temeinică pregătire teoretică şi practică in domeniul conducerii şi organizării economiei, CONST. SIRBU (Continuare în pag. a 2-a) COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8068 Joi 1 octombrie 1970 6 pagini 30 bani Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.H., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.G. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră. ★ La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat şi alte oficialităţi din R.A.U. (Agerpres) TURNU SEVERIN (corespondentul R. I., I. Bechem). Constructorii Şantierului I centrala din cadrul Grupului de şantiere I.C.H. Porţile de Fier, au început construcţia drumu la Porţile de Fier AVANSEAZĂ CONSTRUCŢIA DRUMULUI DE PE MALUL ROMÂNESC lui de legătură între drumul naţional nr. 6 (Bucureşti — Timişoara) şi R.S.F. Iugoslavia, care va traversa Dunărea in sectorul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie. Traversittd ecluza, blocul de montaj al Centralei hidroelectrice şi barajul, drumul va avea o lăţime de circa 10 metri, din care 7 metri partea carosabilă și restul ocupat de trotuarele de pe ambele laturi. Î5U9£ [] Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIN BIAO Vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 21-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, guvernului, al poporului român şi al nostru personal, adresăm Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat şi întregului popor chinez cordiale felicitări şi un cald salut tovărăşesc, încununare a victoriilor strălucite obţinute de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist, în lupta sa revoluţionară împotriva reacţiunii Interne şi a dominaţiei imperialiste străine, pentru eliberare naţională şi socială, proclamarea Republicii Populare Chineze a constituit un moment crucial în istoria milenară a Chinei, un eveniment de mare importanţă internaţională Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul popor chinez a înfăptuit profunde transformări revoluţionare, a obţinut succese remarcabile în opera de făurire a societăţii socialiste, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, a ştiinţei şi tehnicii. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul chinez în toate domeniile de activitate, văzînd în ele o contribuţie de preţ la creşterea prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. Relevăm cu satisfacţie şi de această dată că relaţiile de prietenie frăţească şi solidaritate internaţionalistă, statornicite între partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, cunosc o dezvoltare ascendentă. Ne exprimăm convingerea că prietenia şi colaborarea rodnică româno-chineză vor continua să se întărească tot mai mult şi în viitor, spre binele popoarelor român şi chinez, în interesul socialismului, al luptei împotriva imperialismului, al cauzei păcii. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm dumneavoastră, poporului frate chinez, noi şi mari succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Populare Chineze, cauzei socialismului şi păcii. Trăiască prietenia trainică şi solidaritatea frăţească dintre poporul român şi poporul chinez ! NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general a! Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, vă adresez, in numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului prieten cipriot, pentru sănătatea şi fericirea Excelenţei Voastre. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC In, ziua de 30 septembrie 1970, a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. CIHA TOVARĂŞULUI VAL CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti, a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică întărirea Violeniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, actualizînd în condiţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietanie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului şi ridicată pe un plan superior în condiţiile construirii socialismului şi comunismului ; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse in comunitatea orinduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi s teruilico-ştinţifice , reciproc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre in dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare pentru întărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României şi Uniunii Sovietice de a promova cu consecvenţă în viaţa internaţională politica coexistenţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în faţa omenirii contemporane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătăţirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securităţii europene şî întronarea în viaţa popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prietenie şi colaborare între naţiuni. Militînd pentru dezarmarea generală şi totală, România şi Uniunea Sovietică îşi exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligaţiile asumate în cadrul Tratatului de la Varşovia a cărui existenţă o considerăm necesară atîta timp cît se va menţine Pactul Nord-Atlantic. încheierea şi ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarităţii, alianţei şi prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activităţii internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare frăţească cu toate ţările socialiste, pentru creşterea continuă a forţei şi unităţii întregului sistem socialist mondial. Acţionînd astfel, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc una din înaltele lor obligaţii internaţionale, îşi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenţei paşnice, România militează pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internaţională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forţei şi dictatului în viaţa internaţională, împotriva oricărui amestec străin în viaţa statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relaţiile dintre ţări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi a tuturor naţiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. mlmm »Risului n mm m Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, în timpul vizitei in ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţionalismului socialist prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului,păcii şi colaborării internaţionale. în Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărirea înaltelor părţi contractante de a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securităţii în Europa şi în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Uniunea Sovietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor internaţionale în vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale Tot astăzi, Tratatul româno-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Excelenţei Sale General-maior YAKUBU GOWON Şeful Guvernului Militar Federal Comandant Suprem al Forţelor Armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a obţinerii independenţei Nigeriei, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să vă adresez. Excelenţă, cele mai calde felicitări şi urări de fericire personală, de pace şi progres pentru poporul nigerian. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat a primit delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei Reprezentanţilor din S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat ai Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri, 30 septembrie a.c., delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei Reprezentanţilor din S.U.A., membri ai Grupului american din Uniunea Interparlamentară, condusă de senatorul John Sparkman, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Comitetului de conducere al Grupului român din Uniunea Interparlamentară. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Levente, preşedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară. A fost, de asemenea, prezent Leonard C. Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. In cadrul convorbirii au fost abordate unele probleme privind relaţiile dintre Republica Socialistă România şi S.U.A, în diferite domenii de activitate, subliniindu-se contribuţia pe care o pot aduce parlamentele şi parlamentarii din cele două ţări la dezvoltarea colaborării şi cooperării româno-americane. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Senatorii şi deputaţii americani au exprimat deosebita satisfacţie pentru cele văzute în timpul vizitei în ţara noastră, pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi, hotărirea de a contribui la dezvoltarea legăturilor de prietenie dintre România şi S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat speranţa că Senatul şi Camera Reprezentanţilor îşi vor aduce aportul la dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi S.U.A., ceea ce ar sluji intereselor celor două popoare, cauzei păcii şi colaborării internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.