România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)

1970-10-01 / nr. 8068

la TEATRUL NAŢIONAL Eugen Barbu­ έntr-un termen record, dacă ţinem seama de lentoarea manifesta­tă în alte locuri, silueta Teatrului Naţional a apă­rut masivă pe fundalul a­­cestui Bucureşti pe care-l ridicăm cu ardoare. Ele­mente noi de urbanistică, cum ar fi parcaje subtera­ne, un hotel ca o săgeată al­bă în vecinătate, hotel ce devine automat cea mai înaltă clădire din Capitală (făcînd uitat faimosul Pa­lat al Telefoanelor, clădire fără sare şi piper, utilă nu­mai, dar nu şi frumoasă), un bulevard care se îngroa­pă sub ochii noştri, iată nu­mai citeva elemente oare­cum senzaţionale ce înso­ţesc grandioasa construcţie. Mă întreb cum o să stea to­tul în vecinătatea sobrei U­­niversităţi, dacă va exista o afinitate urbanistică in stare să ne facă să ne îm­păcăm cu acel acoperiş mî­­năstiresc, cu evantaliul de beton asemănător unei ju­mătăţi de fintînă uriaşă sau mai curind cu pieptul unei hidrocentrale, ambele ver­siuni avînd in ele inşile su­gestii puternice şi pînă a­­tunci ne întrebăm cu emoţie unde vor ţişni artezienele pentru că vasta piaţă din faţa intrării cere jeturi de apă şi o beteală translucidă, cum cere copaci, şi, aşa cum au prevăzut arhitecţii, o pictură exterioară, poate un mozaic, deşi eu aş fi mers pe acel albastru de Voro­­neţ, adică pe o tinctură pu­ternică incifrată in mortar, cu toate că soarele Bucureş­tilor are coroziuni fatale. In revista „Tribuna“ de joia trecută am văzut un fragment de frescă realiza­tă în acest scop şi purtind semnătura talentatului pic­tor Sabin Bălaşa. Cred că Legenda Meşterului Manole, cum era intitulat acel frag­ment se potrivea foarte bi­ne cu ideea generală de construcţie, servea adică forma noului Teatru Naţi­onal care mai înainte de toate este un edificiu al na­ţiunii, locul unde, în versuri sau în proză, geniul româ­nesc o să-şi găsească expre­sia cea mai înaltă. Îmi ima­ginez candelabrele sălii centrate, scena uriaşă dota­tă cu cele mai perfecte ma­şinării. Tremur la ideea ca nu cumva constructorii să fi neglijat tocmai factorul principal al comuniunii spectator—scenă , intimita­tea, deci mă gîndesc că ar fi teribil să ne trezim cu un edificiu rece, impersonal. Gările pot să aibă absenţă, şi obiectivitate, dar un tea­tru trebuie să respire o căl­dură de bombonieră, trebuie să fie catifelat, în sensul :­(Continuare în pag. a 2-a) WC Prolete­zi din toate ţările, uniţi-vă ! . Cinci rectori răspund la întrebarea: Cu ce gînduri inauguraţi noul an universitar?­ m adresat această întrebare la cinci dintre cei aproape cinci­zeci de rectori de institute de învăţămînt superior, încercind să definim cadrul în care se inaugurează noul an universitar. Nu am cerut bilanţuri, nici măcar sumare, ci doar enunţarea unor gînduri, a unor proiecte legate de viaţa institutelor respective, de dezvoltarea în ansamblu a învăţămîntului românesc, obiectiv de maximă importanţă pentru progresul societăţii noastre. Răspunsu­rile primite au ca trăsătură comună dorinţa fierbinte a celor peste 13 000 cadre didactice universitare şi peste 150 000 de studenţi de a da un nou impuls întregii lor activităţi, de a face ca de pe băncile facultăţilor să ia drumul spre locurile de muncă, specialişti cu inaltă calificare. — Noul an de învăţămînt — ne-a declarat prof. ing. CON­STANTIN AVRAM, rectorul Institutului politehnic din Ti­mişoara,­­ va fi marcat de sărbătorirea, în luna noiembrie, a unui eveniment important pentru viaţa institutului nostru, care va împlini 50 de ani de existenţă. Intrăm în acest an cu satisfacţia că am dat economiei naţionale un număr apreciabil de cadre inginereşti. Absolven­ţii unei singure promoţii de a­­cum echivalează cu tot atîţia absolvenţi cît au fost în cei 24 de ani din regimul trecut. In cele cinci decenii de activitate s-au format aici, la Timişoara, aproape 12 000 de ingineri cu care ne putem mîndri. In pre­zent, institutul nostru are cinci facultăţi, cu numeroase secţii, de anul acesta funcţionînd încă două — de electronică aplicată şi de arhitectură şi sistemati­zare. Continuînd tradiţiile de mare prestigiu ale înaintaşilor şi răs­­punzînd necesităţilor actuale ale economiei naţionale, ne vom strădui să intensificăm cerceta­rea ştiinţifică şi aplicarea ei în producţie. Cadrele didactice şi studenţii sunt angajaţi în rezol­varea unor probleme majore re­clamate de industrie şi vor face totul pentru ca angajamentele să fie respectate. Avem certitudinea că anul ce-l începem, dominat de sărbă­torirea aniversării Partidului Comunist Român, va fi un an plin de satisfacţii, izvorâte din strădania de a pregăti specialişti la nivelul ştiinţei şi tehnicii mondiale.­­ Acest an de învăţămînt — ne-a spus prof. univ. ION CREANGĂ, rectorul universită­ţii „Al. I. Cuza“ — va găsi Uni­versitatea noastră cu un număr simţitor sporit de studenţi faţă de cel precedent, atingind ci­fra de circa 7 500 tineri, numai la cursurile de zi. Preocupările noastre pentru o cît mai temei­nică formare profesională a vii­toarelor cadre vor continua să se îndrepte în direcţia îmbună­tăţirii procesului de învăţămînt, in special la discipline cu vechi şi bogate tradiţii. Dacă mă refer numai la facultatea de matema­­tică-mecanică, aş menţiona dis­ciplina „Analize funcţionale şi aplicate“ de sub conducerea prof. C. Corduneanu, ca şi a celei de „Cercetări operaţionale“ încredinţată prof. Irinel Dra­gan, pe care o considerăm de mare importanţă pentru contri­buţia deosebită ce o poate aduce legăturii cu tehnica modernă. O dezvoltare mare o va cunoaşte, sper, şi activitatea din cadrul facultăţii de filologie, în special la catedrele de limbi străine, datorită îmbunătăţirii radicale a programelor de predare. Ne bucurăm că numărul cursurilor ce va fi pus la dis­poziţia studenţilor, în primul se­mestru al acestui an de învăţă­mînt, va creşte cu aproape 50 de titluri, datorită faptului că, centrul nostru de multiplicare a fost înzestrat cu noi utilaje moderne. Pot spune că avem create condiţiile necesare pentru ca să întrezărim la sfîrşitul anului, rezultate frumoase. — începem activitatea noastră, a spus prof. dr. doc. MARIN LUPU, rectorul Academiei de Studii Economice, bucurîndu-ne de indicaţiile şi îndrumările pri­mite din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întîlnirea recentă cu cadre din învăţămîn­­tul economic superior şi alţi eco­nomişti. Indicaţiile şi recoman­dările privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a viitorilor economişti ne ajută în luarea unor măsuri începînd chiar din acest an universitar. După aceas­tă preţioasă întilnire Senatul Academiei a fost informat asu­pra­ concluziilor ce s-au desprins din analiza făcută şi a trecut la luarea de măsuri în scopul per­fecţionării învăţămîntului supe­rior economic spre a răspunde sarcinii de a forma specialişti cu o temeinică pregătire teoretică şi practică in domeniul condu­cerii şi organizării economiei, CONST. SIRBU (Continuare în pag. a 2-a) COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8068 Joi 1 octombrie 1970 6 pagini 30 bani Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Ga­mal Abdel Nasser, preşedinte­le Republicii Arabe Unite, pre­şedinte al Uniunii Socialiste A­­rabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.H., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.G. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Si­nu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost con­dusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Va­sile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, ad­junct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yos­­sin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Ara­be Unite în ţara noastră. ★ La amiază, delegaţia a so­sit la Cairo, unde a fost în­­tîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat şi alte oficialităţi din R.A.U. (Agerpres) TURNU SEVE­RIN (coresponden­tul R. I., I. Beche­m­). Constructorii Şantierului I cen­trala din cadrul Grupului de şantie­re I.C.H. Porţile de Fier, au început construcţia drumu­ la Porţile de Fier­­ AVANSEAZĂ CONSTRUCŢIA DRUMULUI DE PE MALUL ROMÂNESC lui de legătură în­tre drumul naţional nr. 6 (Bucureşti — Timişoara) şi R.S.F. Iugoslavia, care va traversa Dunărea in sectorul sistemu­lui hidroenergetic şi de navigaţie. Traversittd ecluza, blocul de montaj al Centralei hidro­electrice şi barajul, drumul va avea o lăţime de circa 10 metri, din care 7 metri partea caro­sabilă și restul o­­cupat de trotuarele de pe ambele laturi. Î5U9£ [] Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIN BIAO Vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 21-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, guvernului, al poporului român şi al nostru personal, adresăm Partidului Comu­nist Chinez, Consiliului de Stat şi întregului popor chinez cordiale fe­licitări şi un cald salut tovărăşesc, încununare a victoriilor strălucite obţinute de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist, în lupta sa revoluţionară împotriva reacţiunii Interne şi a dominaţiei imperialiste străine, pentru elibera­re naţională şi socială, proclamarea Republicii Populare Chineze a constituit un moment crucial în istoria milenară a Chinei, un eveni­ment de mare importanţă internaţională Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul popor chinez a înfăptuit profunde transformări revoluţionare, a obţinut succese re­marcabile în opera de făurire a societăţii socialiste, în dezvoltarea in­dustriei şi agriculturii, a ştiinţei şi tehnicii. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul chinez în toate domeniile de activitate, văzînd în ele o contribuţie de preţ la creşte­rea prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. Relevăm cu satisfacţie şi de această dată că relaţiile de prietenie frăţească şi solidaritate internaţionalistă, statornicite între partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor marxism-leninismului şi inter­naţionalismului proletar, cunosc o dezvoltare ascendentă. Ne expri­măm convingerea că prietenia şi colaborarea rodnică româno-chineză vor continua să se întărească tot mai mult şi în viitor, spre binele po­poarelor român şi chinez, în interesul socialismului, al luptei împo­triva imperialismului, al cauzei păcii. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm dumneavoastră, poporului frate chinez, noi şi mari succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Populare Chineze, cauzei socialismului şi păcii. Trăiască prietenia trainică şi solidaritatea frăţească dintre po­porul român şi poporul chinez ! NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general a! Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, vă adresez, in numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al po­porului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului prieten cipriot, pentru sănătatea şi fericirea Excelenţei Voastre. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC In, ziua de 30 septembrie 1970, a avut loc la Palatul Re­publicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consi­liului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniş­tri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adop­tare proiectul de decret pen­tru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socia­­liste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică ex­ternă, pentru problemele de a­­părare şi juridică ale Marii A­­dunări Naţionale care l-au a­­vizat favorabil, propunînd a­­doptarea lui. La dezbaterea privind rati­ficarea Tratatului au luat cu­­­vîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Ca­rol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tra­tatului, apreciindu-l ca o con­tribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi cola­borării între cele două popoa­re, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţio­nale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cu­­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU.­ ­ CIHA TOVARĂŞULUI VAL CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă Ro­mânia şi Uniunea Republici­lor Sov­ietice Socialiste de că­tre Consiliul de Stat, repre­zintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti, a a­­cestui Tratat constituie un eve­niment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de co­laborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovieti­­că întărirea Violeniei ro­­mâno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninis­mului şi internaţionalismului proletar, actualizînd în condi­­ţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a con­stituit temelia trainică a le­găturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilate­rale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, respectării suverani­tăţii şi independenţei naţiona­le, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româ­­no-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietanie şi solidaritate din­tre cele două popoare — prie­tenie cimentată prin lupta co­mună împotriva fascismului şi ridicată pe un plan supe­rior în condiţiile construirii socialismului şi comunismu­lui ; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse in comunitatea orin­­duirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor su­preme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pen­tru intensificarea şi amplifi­carea continuă a colaborării economice şi s teruilico-ştin­­ţif­ice , reciproc avantajoase, a co­operării în producţie şi în al­te domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noas­tre in dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voin­ţa celor două state de a ac­ţiona în continuare pentru în­tărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta con­stituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii siste­mului socialist mondial. Pre­vederile Tratatului dau, tot­odată, expresie hotărîrii Ro­mâniei şi Uniunii Sovietice de a promova cu consecven­ţă în viaţa internaţională po­litica coexistenţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pen­tru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru rezol­varea marilor probleme care stau în faţa omenirii contem­porane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul­ din obiectivele impor­tante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătăţirea atmosferei în Europa, pen­tru înfăptuirea securităţii eu­­ropene şî întronarea în viaţa popoarelor de pe acest conti­nent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prietenie şi colaborare în­tre naţiuni. Militînd pentru dezarmarea generală şi totală, România şi Uniunea Sovietică îşi ex­primă totodată h­otărîrea de a respecta obligaţiile asuma­te în cadrul Tratatului de la Varşovia a cărui existenţă o considerăm necesară atîta timp cît se va menţine Pactul Nord-Atlantic. încheierea şi ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutua­lă dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarităţii, alian­ţei şi prieteniei româno-so­­vietice se înscriu la loc cen­tral în politica de stat a Ro­mâniei socialiste, constituie parte integrantă a activităţii internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare fră­ţească cu toate ţările socialis­te, pentru creşterea continuă a forţei şi unităţii întregului sistem socialist mondial. Ac­­ţionînd astfel, partidul şi po­porul nostru îşi îndeplinesc una din înaltele lor obligaţii internaţionale, îşi aduc con­tribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă prin­cipiilor coexistenţei paşnice, România militează pentru lărgirea relaţiilor de colabo­rare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere in­ternaţională. Luptăm, împreună cu cele­lalte popoare iubitoare de pa­ce, pentru zădărnicirea poli­ticii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folo­sirii forţei şi dictatului în viaţa internaţională, împotri­va oricărui amestec străin în viaţa statelor, pentru respec­tarea dreptului sacru al fie­cărui popor de a-şi hotărî sin­gur soarta, pentru instaurarea în relaţiile dintre ţări a prin­cipiilor independenţei şi su­veranităţii naţionale, egalită­ţii în drepturi a tuturor na­ţiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consi­liul de Stat al Republicii So­cialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre po­poarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. mlmm »Risului n­ mm m Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socia­liste România prezintă Consi­liului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru rati­ficarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutua­lă între Republica Socialistă România şi Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, în timpul vizitei in ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită im­portanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totoda­tă, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţionalismului socialist prietenia şi alianţa dintre po­poarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multi­laterală dintre România şi U­­niunea Sovietică, pe baza res­pectării suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismu­lui,păcii şi colaborării interna­ţionale. în Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărirea înaltelor părţi contractante de a con­tribui la întărirea unităţii ţă­rilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire so­cială, de a milita pentru în­făptuirea securităţii în Euro­pa şi în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală între România şi Uniunea So­vietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politi­cii externe a partidului şi statului nostru, intereselor fun­damentale ale poporului ro­mân, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor inter­naţionale în vigoare, propun adoptarea proiectului de de­cret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale­ Tot astăzi, Tratatul româ­­no-sovietic urmează să fie ra­tificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Excelenţei Sale General-maior YAKUBU GOWON Şeful Guvernului Militar Federal Comandant Suprem al Forţelor Armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a obţinerii independenţei Nigeriei, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să vă adresez. Excelenţă, cele mai calde felicitări şi urări de fericire per­sonală, de pace şi progres pentru poporul nigerian. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat a primit delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei Reprezentanţilor din S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat ai Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri, 30 septem­brie a.c., delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei Repre­zentanţilor din S.U.A., mem­bri ai Grupului american din Uniunea Interparlamentară, condusă de senatorul John Sparkman, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Comitetului de conducere al Grupului român din Uniunea Interparlamentară. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheor­ghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Şte­fan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Levente, pre­şedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară. A fost, de asemenea, prezent Leonard C. Meeker, ambasa­dorul S.U.A. la Bucureşti. In cadrul convorbirii au fost abordate unele probleme­ privind relaţiile dintre Repu­blica Socialistă România şi S.U.A­, în diferite domenii de activitate, subliniindu-se con­tribuţia pe care o pot aduce parlamentele şi parlamentarii din cele două ţări la dezvolta­rea colaborării şi cooperării româno-americane. Au fost abordate, de aseme­nea, unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Senatorii şi deputaţii ame­ricani au exprimat deosebita satisfacţie pentru cele văzute în timpul vizitei în ţara noas­tră, pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi, hotărirea de a contribui la dezvoltarea legăturilor de prietenie dintre România şi S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat speranţa că Senatul şi Camera Repre­zentanţilor îşi vor aduce a­­portul la dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi S.U.A., ceea ce ar sluji intereselor celor două popoare, cauzei păcii şi cola­borării internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.

Next