România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)
1970-11-01 / nr. 8095
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! la cooperativele agricole de producţie fermele şi-au dovedit eficienţa UN PRINCIPIU DE ORGANIZARE VERIFICAT DE PRACTICA. NU TOŢI, INSA, ÎL APLICĂ... Necesitatea ridicării pe o treaptă superioară a eficienței economice în activitatea unităţilor agricole cooperatiste a determinat crearea fermelor de producţie. Noua forma organizatorica menită să asigure o mai deplină folosire a resurselor materiale şi umane, deşi nu are nici măcar un an de la aplicarea sa în practică, şi-a dovedit în cele mai multe locuri utilitatea. In multe cooperative agricole, acolo unde s-a ţinut seama de existenţa tuturor condiţiilor necesare pentru trecerea la această nouă formă de organizare a producţiei şi a muncii, fermele au contribuit şi contribuie la dezvoltarea unităţilor din care fac parte. Iată, de pildă, ce a însemnat pentru, cooperativa agricolă din Otopeni, judeţul Ilfov, crearea fermei legumicole . — Ferma va livra pină la sfirşitul anului — ne-a spus ing. Iordache Dobrescu, şeful fermei — produse în valoare de aproape cinci milioane de Iei. Pină acum am expediat diverşilor beneficiari legume, care au adus în contul cooperativei 2,0 milioane de lei. Peste cîteva zile începem recoltatul roşiilor din siclul al doilea. Producţia se anunţă foarte bună. în afară de roşii, grădina noastră va mai expedia pieţei: vinete, salată, varză, ridichi, conopidă etc. Faţă de anul trecut, veniturile vor fi mai mari cu 300 000 de lei. Noua formă de organizare a producţiei şi si muncii — ferma — se dovedeşte, în cazul nostru, eficientă. Conducerea producţiei direct de către un specialist, extinderea ariei drepturilor de decizie au urmări pozitive asupra rezultatelor economice“. Cazul prezentat nu este singular. Forme în care realizările sunt mult mai mari, în comparaţie cu anii trecuţi, am întîlnit şi la MOVILA MIKESÎI, judeţul Brăila, SIVIŢA, judeţul Galaţi, „GH. LAZAKI“, judeţul Ialomiţa etc. Situaţia aceasta nu este insă generală. Din cauza înţelegerii greşite a principiilor care trebuie să stea la baza infiinţării lor, sau datorită ignorării unora dintre acestea, rezultatele nu sunt peste tot cele scontate. Faţă de brigadă, ferma se deosebeşte pe alocuri, numai cu numele, ea neavînd asigurată o conducere directă, nefiind dotată cu mijloace de producţie pe măsura planului pe care îl are de realizat. Ca urmare, lucrările nu sunt executate la timp, se face risipă de muncă, maşinile nu sunt utilizate la capacitatea lor, deci producţiile, în cel mai bun caz, sunt aceleaşi. Rezultă că există vicii în transpunerea principiilor în practică. Pentru ca ferma să desfăşoare o activitate eficientă, ea trebuie dotată cu mijloace de producţie în strînsă concordanţă cu sarcinile ei de plan. De altfel, această cerinţă este consfinţită de unul din principiile care au stat la temelia organizării fermelor. Ce se întîmplă în realitate ? În unele unităţi agricole cooperatiste din ţară, organele agricole judeţene, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole nu au ţinut seama de necesitatea creării tuturor condiţiilor. Normal, fermelor zootehnice, care au nevoie de fin, masă verde, siloz,trebuia să li se asigure suprafaţa de teren necesară producerii acestora, atelaje, utilaje, mijloace de recoltare, preparare şi depozitare a furajelor.. Exemplele întîlnite nu demonstrează deloc că s-a avut in vedere satisfacerea acestor necesităţi. La cooperativa din GLI VI BOCA, judeţul Caraş-Severin, de pildă, a luat fiinţă o fermă zootehnică mixtă care, în prezent, are 237 bovine şi peste 1 109 ovine. Fermei i s-a repartizat un specialist care s-o conducă, spaţii de cazare pentru animale, atelaje, are un plan propriu de venituri şi cheltuieli, li lipseşte insă esenţialul : suprafaţa destinată producerii furajelor. Pe bună dreptate medicul veterinar, Marius Jucu, şeful fermei, avea de ce să fie îngrijorat. Consiliul de conducere, ne spunea el, a repartizat fermei 20 hectare de teren pentru cultura furajelor. în aceste condiţii, nu putem asigura, în tot timpul anului, o furajare echilibrată Evident, planul de venituri al fermei este periclitat... în această situaţie, nu vedem raţiunea înfiinţării fermei, nu vedem deosebirea faţă de brigada zootehnică, din moment ce noua formă de organizare a producţiei şi a muncii nu-şi gă- EUGEN SASU (Continuare in pag a 2-a) IMPORTANTE LUCRĂRI DE HIDROAMELIORAŢII In zona Vinga-Bilea-Beregsău, pe raza judeţelor Arad şi Timiş au început importante lucrări de hidroamelioraţii, menite să redea circuitului agricol peste 23 000 ha de teren arabil. Pentru aceasta vor fi escavate aproximativ trei milioane metri cubi de pămînt, vor fi construite cinci baraje, şase staţii de pompare şi efectuate alte lucrări aferente, eşalonate pe o perioadă de trei ani. Lucrări de desecări asemănătoare se desfăşoară in prezent şi în zonele Lanca- Bîrda şi Recaş care vor reda agriculturii judeţului Timiș alte cîteva zeci de mii de hectare. [ momente A iubit eziaP o Ion Pas Nu-mi aduc aminte să-l fi remarcat pe Ludovic Antal, actorul plecat de curind dintre noi la o virstă care, cu deosebire astăzi, poate fi considerată încă a tinereţii, in vreo operă dramatică la unul din teatrele principale al căror angajat permanent fusese, totuşi, pină in ceasul de pe urma. Desigur, a jucat, şi a jucat mult, neaparţinind categoriei pretenţioase a colegilor săi de scenă care cind li se dă un rol, il ciihivesc mai iutii d in palmă, să se convingă dacă atirnă greu, şi cer ca numele să le fie tipărit cu lieră mare (cit mai sus) pe afiş, impresia lăsată celor care l-au cunoscut a fost a modestiei, a bunului simţ şi a delicateţei — trăsături de caracter care îl vor fi împiedicat să creeze, prin indisciplină, dificultăţi instituţiei in serviciul căreia se găsea. A mai lăsat amintirea unui om de cultură, puţind fi intilnit aproape totdeauna intr-o librărie şi niciodată, cred, intr-o cafenea, intr-un bar. Nu ştiu ce şi cit datorează dramaturgii zilelor noastre, o parte din satisfacţiile pe care le-au înregistrat cind le erau reprezentate piesele interpretului unuia dintre mai secundarele personaje create de ei, cu alte cuvinte lui Ludovic Antal Un fapt este că poeţii (şi accentuez : toţi poeţii) au avut in el un lector avizat, un tălmăcitor fidel şi un popularizator. Poate că vocaţia reală i-a fost de a facecit jmai cunoscută şi iubită poezia in cercuri cit mai largi — la Radio, la Televiziune, la manifestările scriitoriceşti, pe podiumurile caselor de cultură. Din nefericire, nu e prea mare, astăzi, numărul actorilor care să poată transmite cu bună dicţiune şi, evident, cu sensibilitate, armonia cadenţei unui vers. Repertoriul teatrelor ocoleşte lucrările, chiar clasice, in versuri. La catedrele institutelor, nu se mai pune preţ, ca altădată, pe rostirea nuanţată, clară a cuvintului. Printre actorii generaţiei sale, Antal constituia o excepţie, ştiind să dea expresie sensurilor şi frumuseţilor subtile cuprinse in opera poetică. Eră, dimpreună cu intructiva mai vârstnicii săi tovarăşi de profesie Literie şi Dinu Ianculescu, dimpreună cu Irina Răchiţeanu-Şirianu şi Elena Sereda, prieten al poeţilor, aşa cum înainte fuseseră Ion Manolescu şi Vraea, mergind — toţi laolaltă — pe glorioasele urme ale unor înaintaşi dispăruţi mai demult ca, spre exemplu, Constantin Nouard, Aristide. Demetriade, Toni Bulandra. Poetul cel mai apropiat inimii şi înţelegerii lui Ludovic Antal a fost Tudor Arghezi (Continuare in Pag. 15-a) ANCHETĂ ECONOMICO - SOCIALĂ CĂUTAREA MILIARDULUI PIERDUT (în pag. a 3-a) A II " O ,nouă maşină trebuie să iasă pe poarta uzinei. La bord, kilometrajul indică zero metri. Lingă ea un om zvelt. Este Niculae Budinaru. Pilot de încercare.. Se suie la volan. Porneşte motorul. Demarează uşor. Maşina ajunge aproape de pista de încercare. Aceasta reproduce condiţiile de exploatare vitrege. La capătul pistei mașina trebuie să iasă învingătoare. Pilotul este atent la fiecare zgomot. Orice „giffit“ sau „ral" avertizează că ceva nu este in regulă. Prima etapă. Asfaltul este stropit cu apă. Maşina trebuie să vireze scurt. Indeminare și curaj. Drum denivelat. Tunelul de căldură. O adevărată cursă a obstacolelor. Deliberat se simulează o derapare. Pilotul trebuie să ordone maşinii comenzi in extremis. Reuşeşte? Niculae Budinaru îşi pune mănuşile de piele. Eşti tentat să crezi că o face din pedanterie. Nu este aşa. —Trebuie să fii sigur pe volan. O mişcare greşită şi... Acest dincolo de „şi" înseamnă riscul. — Cite maşini încercaţi pe zi ? . — Cel mult trei. — Cum vă simţiţi la capătul unei astfel de zile ? ...Zîmbeşte larg. Apoi copilăros îşi caută o scamă imaghiară pe mînecă. — Bine. Foarte bine. Ca după muncă. — Vi s-a intîmplat să aveţi vreun „necaz" cu o vreo maşină ? Face ochii mari. — Să ştiţi că un „necaz", la noi, înseamnă cel mult unul. Verificarea maşinii se face riguros. Pilotul îşi aprinde o ţigară şi priveşte. Constructorii zimbesc satisfăcuţi. Maşina este in perfectă stare. A trecut examenul. Ora trei. Muncitorii de la uzina de automobile. „Autobuzul" se îndreaptă spre poartă. Printre ei și Niculae Budinaru. Este strigat. O convorbire telefonică interurbană urgentă... Uzina de autoturisme din Pitești îl solicită pentru citeva zile. O nouă serie de autoturisme „Dacia" îşi aşteaptă „naşid". CONSTANTIN ZLIBUJ FAPTE ŞI OAMENI PILOTUL DINCIRCARI în piaţa „Nicolae Bălcescu", întreprinderea „Ascensorul" montează opt escalatoare — scări rulante pentru accesul pietonilor în pasajele subterane. Dintre acestea, patru au şi fost montate la intrarea Colţea şi in faţa viitorului Teatru Naţional. Capacitatea acestor scări rulante va asigura un flux de 8 000 persoane într-o oră Foto : NICU VASILE EDITIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8095 e Duminică 1 noiembrie 1970 6 6 pagini 30 bani „STEAUA GORJULUI" ÎN PLIN MONTAJ T. R.L. JIU (Corespondentul Ion Becheru). Colectivul şantierului „Energomontaj" Rovinari care execută montajul echipamentelor Centralei termoelectrice Rogojelu din acest bazin, așa numita „Stea a Gorjului“, a încheiat construcţia portantă a primului cazan de 840 tone abur pe oră cu aproape 4 luni mai devreme, în prezent lucrindu-se la montarea ţevăriei sistemului de presiune. La cel de al doilea cazan de aceeaşi capacitate se execută montajul construcţiei portante. La turbinele aferente primei etape a început montajul echipamentului auxiliar alcătuit din turbo şi electropompe de alimentare şi pompe de circulaţie. Din cele două poduri rulante instalate în sala turbinelor, primul a fost montat cu un avans de o lună de zile iar cel de al doilea va fi gata la sfîrşitul lunii noiembrie cu un avans de trei luni. în momentul de faţă, colectivul şantierului lucrează la preasamblarea pe platformă a conductei de înaltă presiune pentru abur viu, alimentarea cu apă şi abur intermediar. Tot aici sunt gata lucrările în vederea preasamblării bancarelor de cărbune. Se lucrează, de asemenea, la primele 5 mori de cărbune, lucrarea aflîndu-se in avans faţă de grafic. De la începutul acestui an a fost montată pe şantierul, Centralei termoelectrice de la Rogojelu o cantitate de 6 000l tone echipamente. Fină la 31 decembrie se vor monta 8 500 tone din totalul de 12 700 tone aflat în stoc pentru primele două grupuri, Cloneopitent se elaborează tehnologiile de montaj pentru cazanele etapei a doua, de cite 1 035 tone abur pe oră fiecare. I Km Colentina este unul din cartierele Capitalei in plină dezvoltare. Fotografia de mai sus aspect din acest cartier , unul din şantierele de construcţii de locuinţe DRUM PESTE FĂGĂRAŞ s-, părea că în bazinul Făgăraşilor constructorii au încheiat capitolul galeriilor subterane. Intr-adevăr, în ultimii trei ani, ei au tot coborit pe albia viului, construind la Oeşti, Albeşti, Cerbureni, Valea Iaşului, Curtea de Argeş, Băiculeşti, Vîlcele, Piteşti, hidrocentrale de suprafaţă, cu canale de aducţiune şi canale de fugă descoperite. Lăsau in urma lor 41 de kilometri de tuneluri. Topologul şi-a părăsit albia care ii călăuzea în Olt, călătorind 8 kilometri pe sub munte, ca să ajungă în marea montană. Tot pe sub munţi călătoresc Riul Doamnei, Vîlsanul, Gemătul, Dobroneagul. Un alt munte este străpuns ca să primească drumul rotund căptuşit cu oţel pe sub cămaşa de beton prin care se năpustesc apele din lacul de acumulare spre turbine. Şi apoi, alt drum, tot pe sub pămint, vestita „galerie de fugă“, cu cel mai mare, diametru, care a supus“ la grele încercări minerii la Aref, Corbeni, Rotunda, Mătuşa, Oeşti. Dar Făgăraşii nu puteau fi părăsiţi decit printr-o lucrare la fel de spectaculoasă : descurind, grupul de şantiere construcţiiamenajări hidrotehnice, cu sediul în Corbeni, a acceptat comanda de a excava pe sub muntele Paltin un tunel de 620 de metri pentru şoseaua aflată laa construcţie. De la pasul Bran şi pină în defileul Oltului, cale de peste o sută de kilometri, nu există drum peste munţi. Traversarea masivului nu este posibilă la această dată decit numai cu piciorul, în condiţii destul de grele, aşa cum se întîmplă in strâmtoarea de piatră şi gheaţă cunoscută sub numele de „Strunga dracului“, prin care străbat doar puţini cutezători. Iar cărările pentru animale de povară, cu multe ocolişuri, sunt folosite pentru accesul la stine şi pentru expediţiile de vânătoare sau de cercetări geologice. O cale de comunicaţie peste crestele celor mai înalţi munţi din ţară este un deziderat vechi, o cerinţă tot mai acută a economiei naţionale. Din expunerea de motive a ultimului proiect reţinem : ieftinirea transportului intre zonele Argeş-Făgăraşi — cu populaţie densă şi cu înalt potenţial economic — exploatarea economicoasă a bazinelor forestiere şi punerea in evidenţă, pentru turişti, a unor peisaje de o rară frumuseţe. Fără îndoială că lucrarea va fi una dintre cele mai îndrăzneţe. Este cunoscut faptul că, de obicei, drumurile urmează firul apelor, folosind breşele făcute de riuri in zidurile de piatră. De data aceasta, constructorii trebuie să taie albie pentru panglica de beton prin locuri călcaţi rareori de picior de om, în memoria oamenilor de pe aici a rămas ca un act temerar construcţia liniei electrice de înaltă tensiune peste Făgăraşi. Dificultăţile unei lucrări unice în felul ei nu au putut fi învinse decit de priceperea şi abnegaţia montatorilor şi prin folosirea unei tehnici avansate (piese preasamblate, transportul cu elicoptere etc.). Construcţia drumului rutier peste aceşti munţi se va înscrie, ca spectaculozitate, alături de realizări de marcă, cum este centrala subterană de pe Argeş şi barajul de la Vidraru. Va fi şoseaua care atinge cea mai mare altitu- MARIN IONIŢA (Continuare in pag. a 2-a) în pag. a 6-a. ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Corespondenţă din Belgrad de la trimisul nostru special Boris Buzilă. Iugoslavia aşteaptă cu profundă prietenie vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu Adunarea Generală a O.N.J. Dezbaterile în legătură cu situaţia din Orientul Apropiat • Reluarea convorbirilor sovieto-americane de la Helsinki • Preşedintele Allende a anunţat noul guvern chilian • O formă utilă de cooperare internaţională • Bolivia — Descoperirea unei tentative de lovitură de stat • Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia aniversării zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să vă adresez dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cele mai calde felicitări. Sîntem convinşi că relaţiile prieteneşti dintre România şi Algeria se vor dezvolta continuu spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România