România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)

1970-11-01 / nr. 8095

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! la cooperativele agricole de producţie fermele şi-au dovedit eficienţa UN PRINCIPIU DE ORGANIZARE VERIFICAT DE PRACTICA. NU TOŢI, INSA, ÎL APLICĂ... N­ecesitatea ridicării pe o treaptă superioară a efici­enței economice în activi­tatea unităţilor agricole coopera­tiste a determinat crearea ferme­lor de producţie. Noua forma or­ganizatorica menită să asigure o mai deplină folosire a resurselor materiale şi umane, deşi nu are nici măcar un an de la aplica­rea sa în practică, şi-a dovedit în cele mai multe locuri utilita­tea. In multe cooperative a­­gricole, acolo unde s-a ţinut seama de existenţa tuturor con­diţiilor necesare pentru trecerea la această nouă formă de orga­nizare a producţiei şi a muncii, fermele au contribuit şi contri­buie la dezvoltarea unităţilor d­in care fac parte. Iată, de pil­dă, ce a însemnat pentru, coope­rativa agricolă din Otopeni, ju­deţul Ilfov, crearea fermei legu­micole . — Ferma va livra pină la sfir­­şitu­l anului — ne-a spus ing. Iordache Dobrescu, şeful fermei — produse în valoare de aproape cinci milioane de Iei. Pină acum am expediat diverşilor benefi­ciari legume, care au adus în contul cooperativei 2,­0 milioane de lei. Peste cîteva zile înce­pem recoltatul roşiilor din siclul al doilea. Producţia se anunţă foarte bună. în afară de roşii, grădina noastră va mai expe­dia pieţei: vinete, salată, varză, ri­dichi, conopidă etc. Faţă de anul trecut, veniturile vor fi mai mari cu 300 000 de lei. Noua formă de organizare a producţiei şi si muncii — ferma — se dovedeşte, în cazul nostru, eficientă. Con­ducerea producţiei direct de că­tre un specialist, extinderea ariei drepturilor de decizie au urmări pozitive asupra rezultatelor e­­conomice“. Cazul prezentat nu este singu­lar. Forme în care realizările sunt mult mai mari, în compara­ţie cu anii trecuţi, am întîlnit şi la MOVILA MIK­ESÎI, judeţul Brăila, SI­VIŢA, judeţul Galaţi, „GH. LAZAKI“, judeţul Ialo­miţa etc.­­ Situaţia aceasta nu este insă generală. Din cauza înţelegerii greşite a principiilor­ care trebuie să stea la baza infiin­ţării lor, sau datorită ignorării unora dintre acestea, rezultatele nu sunt peste tot cele scontate. Faţă de brigadă, ferma se deo­sebeşte pe alocuri, numai­­ cu numele, ea neavînd asigurată o conducere directă, nefiind dotată cu mijloace de producţie pe mă­sura planului pe care îl are de realizat. Ca urmare, lucrările nu sunt executate la timp, se face risipă de muncă, maşinile nu sunt utilizate la capacitatea lor, deci producţiile, în cel mai bun caz, sunt aceleaşi. Rezultă că există vicii în transpunerea principiilor în practică. Pentru ca ferma să desfăşoa­re o activitate eficientă, ea tre­buie dotată cu mijloace de pro­ducţie în strînsă concordanţă cu sarcinile ei de plan. De alt­fel, această cerinţă este consfin­ţită de unul din principiile care au stat la temelia organizării fermelor. Ce se întîmplă în rea­litate ? În unele unităţi agricole cooperatiste din ţară, organele agricole judeţene, consiliile de conducere ale cooperativelor a­­gricole nu au ţinut seama de necesitatea creării tuturor con­diţiilor. Normal, fermelor zoo­tehnice, care au nevoie de fin, masă verde, siloz,­­trebuia să li se asigure suprafaţa de teren necesară producerii acestora, a­­telaje, utilaje, mijloace de re­coltare, preparare şi depozitare a furajelor.. Exemplele­ întîlni­­te nu demonstrează deloc că s-a avut in vedere satisfacerea acestor necesităţi. La cooperati­va din G­LI VI BOC­A, judeţul Cara­ş-Severin, de pildă, a luat fiinţă o fermă zootehnică mix­tă care, în prezent, are 237 bo­vine şi peste 1 109 ovine. Fer­mei i s-a repartizat un specia­list care s-o conducă, spaţii de cazare pentru animale, atelaje, are un plan propriu de veni­turi şi cheltuieli, li lipseşte insă esenţialul : suprafaţa destinată producerii furajelor. Pe bună dreptate medicul ve­terinar, Marius Jucu, şeful fer­mei, avea de ce să fie îngrijo­rat. Consiliul de conducere, ne spunea el, a repartizat fermei 20 hectare de teren pentru cul­tura furajelor. în aceste condiţii, nu putem asigura, în tot timpul anului, o furajare echilibrată Evident, planul de venituri al fermei este periclitat... în această situaţie, nu vedem raţiunea înfiinţării fermei, nu vedem deosebirea faţă de briga­da zootehnică, din moment ce noua formă de organizare a producţiei şi a muncii nu-şi gă- EUGEN SASU (Continuare in pag a 2-a) IMPORTANTE LUCRĂRI DE HIDROAMELIORAŢII In zona Vinga-Bilea-Be­­regsău, pe raza judeţelor Arad şi Timiş au început importante lucrări de hi­droamelioraţii, menite să redea circuitului agricol peste 23 000 ha de teren arabil. Pentru aceasta vor fi escavate aproximativ trei milioane metri cubi de pămînt, vor fi construite cinci baraje, şase staţii de pompare şi efectuate alte lu­crări aferente, eşalonate pe o perioadă de trei ani. Lu­crări de desecări asemănă­toare se desfăşoară in pre­zent şi în zonele Lanca- Bîrda şi Recaş care vor re­da agriculturii judeţului Ti­miș alte cîteva zeci de mii de hectare. [ moment­e A iubit eziaP o Ion Pas N­u-mi aduc aminte să-l fi remarcat pe Ludovic Antal, actorul plecat de curind dintre noi la o virstă care, cu deosebire astăzi, poate fi considerată încă a tinereţii, in vreo operă dra­matică la unul din teatrele principale al căror angajat permanent fusese, totuşi, pină in ceasul de pe urma. Desigur, a jucat, şi a jucat mult, neaparţinind categoriei pretenţioase a colegilor săi de scenă care cind li se dă­ un rol, il ciih­ivesc mai iu­tii d in palmă, să se convingă dacă atirnă greu, şi cer ca numele să le fie tipărit cu l­­­ieră mare (cit mai sus) pe afiş, impresia lăsată celor care l-au cunoscut a fost a mo­destiei, a bunului simţ şi a delicateţei — trăsături de ca­racter care îl vor fi împiedi­cat să creeze, prin indisci­plină, dificultăţi instituţiei in serviciul căreia se găsea. A­ mai lăsat amintirea unui om de cultură, puţind fi intilnit aproape totdeauna intr-o li­brărie şi niciodată, cred, in­tr-o cafenea, intr-un bar. Nu ştiu ce şi cit datorează dramaturgii zilelor noastre, o parte din satisfacţiile pe care le-au înregistrat cind le erau reprezentate piesele­­ inter­pretului unuia dintre mai se­cundarele personaje create de ei, cu alte cuvinte lui Lu­dovic Antal Un fapt este că poeţii (şi accentuez : toţi po­eţii) au avut in el un lector avizat, un tălmăcitor fidel şi un popularizator. Poate că vocaţia reală i-a fost de a face­­cit jm­ai cunoscută şi iu­bită poezia in cercuri cit mai largi — la Radio, la Televi­ziune, la manifestă­rile scrii­toriceşti, pe podiumurile ca­selor de cultură. Din nefericire, nu e prea mare, astăzi, numărul actori­lor care să poată transmite cu bună dicţiune şi, evident, cu sensibilitate, armonia ca­denţei unui vers. Repertoriul teatrelor ocoleşte lucrările, chiar clasice, in versuri. La catedrele institutelor, nu se mai pune preţ, ca altădată, pe rostirea nuanţată, clară a cuvintului. Printre actorii generaţiei sale, Antal constituia o ex­cepţie, ştiind să dea expresie sensurilor şi frumuseţilor sub­tile cuprinse in opera poeti­că. Eră, dimpreună cu intru­­ctiva mai vârstnicii săi tova­răşi de profesie Literie şi Dinu Ianculescu, dimpreună cu Irina Răchiţeanu-Şirianu şi Elena Sereda, prieten al poeţilor, aşa cum înainte fu­seseră Ion Manolescu şi Vra­­ea, mergind — toţi laolaltă — pe glorioasele urme ale unor înaintaşi dispăruţi mai de­mult ca, spre exemplu, Con­stantin Nouard, Aristide. De­­metriade, Toni Bulandra. Poetul cel mai apropiat ini­mii şi înţelegerii lui Ludovic Antal a fost Tudor Arghezi (Continuare in Pag. 1­5-a) ANCHETĂ ECONOMICO - SOCIALĂ CĂUTAREA MILIARDULUI PIERDUT (în pag. a 3-a) A II " O ,nouă maşină trebuie să iasă pe poarta u­­zinei. La bord, kilo­metrajul indică zero me­tri. Lingă ea un om zvelt. Este Niculae Budinaru. Pi­lot de încercare.. Se suie la volan. Porneşte motorul. De­marează uşor. Maşina ajun­ge aproape de pista de în­cercare. Aceasta reprodu­ce condiţiile de exploatare vitrege. La capătul pistei mașina trebuie să iasă în­vingătoare. Pilotul este atent la fie­care zgomot. Orice „giffit“ sau „ral" avertizează că ceva nu este in­ regulă. Prima e­­tapă. Asfaltul este stropit cu apă. Maşina trebuie să vireze scurt. Indeminare și curaj. Drum denivelat. Tu­nelul de căldură. O adevă­rată cursă a obstacolelor. Deliberat se simulează o derapare. Pilotul trebuie să ordone maşinii comenzi in extremis. Reuşeşte? Niculae Budinaru îşi pu­ne mănuşile de piele. Eşti tentat să crezi că o face din pedanterie. Nu este aşa. —­­Trebuie să fii sigur pe volan. O mişcare greşită şi... Acest dincolo de „şi" în­seamnă riscul. — Cite maşini încercaţi pe zi ? . — Cel mult trei. — Cum vă simţiţi la ca­pătul unei astfel de zile ? ...Zîmbeşte larg. Apoi co­pilăros îşi caută o scamă i­­maghiară pe mînecă. — Bine. Foarte bine. Ca după muncă. — Vi s-a intîmplat să a­­veţi vreun „necaz" cu o vreo maşină ? Face­ ochii mari. — Să ştiţi că un „necaz", la noi, înseamnă cel­ mult unul. Verificarea maşinii se fa­ce riguros. Pilotul îşi a­­prinde o ţigară şi priveşte. Constructorii zimbesc sa­tisfăcuţi. Maşina este in perfectă stare. A trecut e­­xamenul. Ora trei. Muncitorii de la uzina de automobile. „Au­tobuzul" se îndreaptă spre poartă. Printre ei și Nicu­lae Budinaru. Este strigat. O convorbire telefonică in­terurbană urgentă... Uzina de autoturisme din Pitești îl solicită pentru ci­­teva zile. O nouă serie de autoturisme „Dacia" îşi aşteaptă „naşid". CONSTANTIN ZLIBUJ FAPTE ŞI OAMENI PILOTUL DI­­NCIRCARI ­ în piaţa „Nicolae Bălcescu", întreprinderea „Ascensorul" montează opt escalatoare — scări rulante pentru accesul pietonilor în pasajele subte­rane. Dintre acestea, patru au şi fost montate la intrarea Colţea şi in faţa viitorului Teatru Naţional. Capacitatea acestor scări rulante va asi­gura un flux de 8 000 persoane într-o oră Foto : NICU VASILE EDITIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8­095 e Duminică 1 noiembrie 1970 6 6 pagini 30 bani „STEAUA GORJULUI" ÎN PLIN MONTAJ T. R.L. JIU (Corespondentul Ion Becheru). Colecti­vul şantierului „Energomon­­taj" Rovinari care execută montajul echipamente­lor Centralei termoelectri­ce Rogojelu din acest bazin, așa numita „Stea a Gor­­jului“, a încheiat construcţia portantă a primului cazan de 840 tone abur pe oră cu aproape 4 luni mai devreme, în prezent lucrindu-se la montarea ţevăriei sistemu­lui de presiune. La cel de al doilea cazan de aceeaşi ca­pacitate se execută montajul construcţiei portante. La turbinele aferente pri­mei etape a început monta­jul echipamentului auxiliar alcătuit din turbo şi electro­­pompe de alimentare şi pompe de circulaţie. Din cele două poduri rulante in­stalate în sala turbinelor, primul a fost montat cu un avans de o lună de zile iar cel de al doilea va fi gata la sfîrşitul lunii noiembrie cu un avans de trei luni. în momentul de faţă, co­lectivul şantierului lucrează la preasamblarea pe platfor­mă a conductei de înaltă presiune pentru abur viu, alimentarea cu apă şi abur intermediar. Tot aici sunt ga­ta lucrările în vederea prea­­samblării bancarelor de căr­bune. Se lucrează, de aseme­nea, la primele 5 mori de cărbune, lucrarea aflîndu-se in avans faţă de grafic. De la începutul acestui an a fost montată pe şantierul, Centralei termoelectrice de la Rogojelu o cantitate de 6 000l tone echipamente. Fină la 31 decembrie se vor mon­ta 8 500 tone din totalul de 12 700 tone aflat în stoc pen­tru primele două grupuri, Cloneopi­tent se­ elaborează tehnologiile de montaj pen­tru cazanele etapei a doua, de cite 1 035 tone abur pe oră fiecare. I K­m Colentina este unul din cartierele Capitalei in plină dezvoltare. Fotografia de mai sus aspect din acest cartier , unul din şantierele de construcţii de locuinţe DR­UM PESTE FĂGĂRAŞ s-, părea că în bazinul Fă­­găraşilor constructorii au încheiat capitolul galerii­lor subterane. Intr-adevăr, în ultimii trei ani, ei au tot cobo­­rit pe albia viului, construind la Oeşti, Albeşti, Cerbureni, Va­lea Iaşului, Curtea de Arge­ş, Băiculeşti, Vîlcele, Piteşti, hi­drocentrale de suprafaţă, cu ca­nale de aducţiune şi canale de fugă descoperite. Lăsau in urma lor 41 de kilo­­metri de tuneluri. Topologul şi-a­ părăsit albia care ii că­lăuzea în Olt, călătorind 8 kilo­metri pe sub munte, ca să ajun­gă în marea montană. Tot pe sub munţi călătoresc Riul Doamnei, Vîlsanul, Gemătul, Dobroneagul. Un alt munte este străpuns ca să primească dru­mul rotund căptuşit cu oţel pe sub cămaşa de beton prin care se năpustesc apele din lacul de acumulare spre turbine. Şi apoi, alt drum, tot pe sub pămint, vestita „galerie de fugă“, cu cel mai mare, diametru, care a su­pus“ la grele încercări minerii la Aref, Corbeni, Rotunda, Mă­tuşa, Oeşti. Dar Făgăraşii nu puteau fi părăsiţi decit printr-o lucrare la fel de spectaculoasă : de­scurind, grupul de şantiere construcţii­­amenajări hidrotehnice, cu se­diul în Corbeni, a acceptat co­manda de a excava pe sub mun­tele Paltin un tunel de 620 de metri pentru şoseaua aflată laa construcţie. De la pasul Bran şi pină în defileul Oltului, cale de peste o sută de kilometri, nu există drum peste munţi. Traversarea masivului nu este posibilă la această dată decit numai cu­ pi­ciorul, în condiţii destul de gre­le, aşa cum se întîmplă in strâm­toarea de piatră şi gheaţă cu­noscută sub numele de „Strun­ga dracului“, prin care străbat doar puţini cutezători. Iar cără­rile pentru animale de povară, cu multe ocolişuri, sunt folosite pentru accesul la stine şi pentru expediţiile de vânătoare sau de cercetări geologice. O cale de comunicaţie peste crestele celor mai înalţi munţi din ţară este un deziderat vechi, o cerinţă tot mai acută a econo­miei naţionale. Din expunerea de motive a ultimului proiect reţinem : ieftinirea transpor­tului intre zonele Argeş-Făgă­­raşi — cu populaţie densă şi cu înalt potenţial economic — ex­ploatarea economicoasă a bazi­nelor forestiere şi punerea in evidenţă, pentru turişti, a unor peisaje de o rară frumuseţe. Fără îndoială că lucrarea va fi una dintre cele mai îndrăz­neţe. Este cunoscut faptul că, de obicei, drumurile urmează firul apelor, folosind breşele făcute de riuri in zidurile de piatră. De data aceasta, constructorii tre­buie să taie albie pentru pan­glica de beton prin locuri călca­ţi­ rareori de picior de om, în memoria oamenilor de pe aici a rămas ca un act temerar construcţia liniei­ electrice de înaltă tensiune peste Făgăraşi. Dificultăţile unei lucrări unice în felul ei nu au putut fi învin­se decit de priceperea şi abne­gaţia montatorilor şi prin folo­sirea unei tehnici avansate (pie­se preasamblate, transportul cu elicoptere etc.). Construcţia dru­mului rutier peste aceşti munţi se va înscrie, ca spectaculozi­tate, alături de realizări de marcă, cum este centrala sub­terană de pe Argeş şi barajul de la Vidraru. Va fi şoseaua care atinge cea mai mare altitu- MARIN IONIŢA (Continuare in pag. a 2-a) în pag. a 6-a. ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Corespondenţă din Belgrad de la trimisul nostru special Boris Buzilă. Iugoslavia aşteaptă cu profundă prietenie vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu Adunarea Generală a O.N.­J. Dezbaterile în legă­tură cu situaţia din Orientul Apropiat • Reluarea convorbi­rilor sovieto-america­ne de la Helsinki • Preşedintele Allen­­de a anunţat noul gu­vern chilian • O formă utilă de cooperare internaţio­nală • Bolivia — Descope­rirea unei tentative de lovitură de stat • Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia aniversării zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să vă adresez dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cele mai calde felicitări. Sîntem convinşi că relaţiile prieteneşti dintre România şi Al­geria se vor dezvolta continuu spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next