România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-26 / nr. 8166
Anul XXIX Nr. 8166 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă EDIŢIA I M mim IkPi COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Multitudinea atribuţiilor consiliilor populare nu înseamnă concentrarea tuturor la judeţ Problemele atribuţiilor consiliilor populare nu interesează doar pe cei chemaţi să le exercite sau să supravegheze îndeplinirea lor. Prin însăşi natura consiliilor populare, care au în sfera lor toate treburile locale de stat, aceste probleme au prelungiri în viaţa cetăţenească, nu sunt simple probleme de administraţie, interesează într-un grad destul de mare pe toţi cetăţenii. La aceasta se adaugă faptul că în societatea noastră, la viaţa publică, sunt atrase mase compacte de cetăţeni, cu drept de a-şi spune cuvîntul, de a acţiona în sensul orientării activităţii organelor locale de stat, în scopuri de interes general, aprobate de întreaga societate. Complexitatea vieţii locale a atras după sine şi necesitatea extinderii competenţelor, a timpului de acţiune deschis consiliului popular. Localităţile ţării cunosc o dinamică a dezvoltării care a fost nu o dată subiect de mirare pentru cei care ne vizitează ţara. Se construieşte, se diversifică serviciile către populaţie, apar şi se dezvoltă puternice centre industriale, se produc mutaţii substanţiale în structura populaţiei, toate aducînd noi cerinţe şi necesitîhd intervenţia consiliului popular. în capitalele de judeţe se concentrează astăzi activităţi multiple, specializate, competenţele locale includ domeniile unor activităţi sociale de importanţă primordială : învăţămîntul, sănătatea, comerţul, construcţiile, serviciile publice de transport, apă, canalizare, întreţinerile de drumuri şi atitea altele care ţin de viaţa cotidiană, de dezvoltarea personalităţii umane, de progresul social general. Nu de lipsa de atribuţii se pot plînge consiliile populare. Cu totul altele sînt preocupările, este vorba de distribuirea judicioasă a competenţelor între judeţ, municipii, oraşe şi comune. , N-a fost de loc greu să se observe că judeţul a luat asupra sa, într-o anumită grabă de a face totul, atribuţii ce nu i se potriveau. Acest lucru s-a remarcat, la început, în special în domeniul gospodăriei comunale. Neajunsurile ivite din această concentrare excesivă la judeţ au determinat o seamă de măsuri, unele judeţe acţionînd cu o mai mare promptitudine, altele aşteptînd să vadă ce fac vecinii. Se ajunsese la anomalii surprinzătoare. Un municipiu de talia Braşovului nu putea stabili să zicem, schimbarea unei staţii de autobuz, fără consultarea întreprinderii răspunzătoare de transportul în comun şi care ţinea de direcţia de specialitate a judeţului. Măsurile despre care vorbeam au însemnat, în fapt, mutarea centrului de greutate a activităţilor de gospodărie comunală acolo unde le este locul, la municipii şi oraşe. Cu rezolvarea — şi încă nu în totalitate — a problemelor gospodăriei comunale nu s-a încheiat acţiunea de corectare a excesivei concentrări de atribuţii de la judeţ, abia s-a observat că şi în alte domenii — comerţ, industrie locală, învăţămînt, sănătate — este nevoie să se intervină. S-a ajuns ca judeţul însuşi să se lovească de dificultăţi şi să-şi întărească tot mai mult convingerea că n-are sens să dirijezi de la judeţ ceea ce se ştie şi se poate înfăptui mult mai bine la mu- PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 2-a) SUPERBUL REALISM AL PREFACERILOR Al. Andriţoiu Meleag al nostalgiei mele in care inima mea îmi bate de pretutindeni, Bihorul este, in conştiinţa mea, nu numai un profund ecou sentimental ci şi realismul superb al prefacerii fundamentale, certitudinea unor victorii continue, cotidiene racordate la scară republicană. Tinereţea mea ne mai fiind tocmai atit de tinără (paradox amar al trecerii timpului) nu voiu recurge la anuarele statistice ale epocii revolute, ci la propria-mi amintire . Nostalgia mă readuce astăzi, la Oradea la revista lui Iosif Vulcan in ediţia-i nouă, acasă, printre ai mei, înţelegind prin ai mei toţi bihorenii, români, maghiari şi de alte neamuri care, in măreţia simplităţii lor îmbogăţesc cele trei feţe de timp ale meleagului natal, trecutul prin iluminarea adevărată a coordonatelor sale, prezentul prin patosul creaţiei de bunuri materiale şi spirituale, — viitorul prin supunerea lui la legile limpezi ale planificării. Bihorul pleacă din astăzi spre miine cu o constelaţie de avuţii naţionale diversă şi puternică , cu sondele inexistente odinioară, cât un minerit fecund şi intens de cărbune, bauxită şi ulei polar, cu o metalurgie vestită în ţară şi străinătate, cu o industrie chimică nouă dar bine marcată. Intre Dobreştii bauxitei, Oradea aluminei şi Slatina aluminiului se formează triunghiul modern al metalului alb. Bihorul mai intră in viitor cu o industrie de mobilă, inclusiv mobila de stil, apoi de blănuri somptuoase, de textile şi materiale plastice, de dantelărie, de semicristal multicolor. Agriculturii moderne de azi, viitorul cincinal îi va da strălucirea marilor bazine şi a întinselor irigări. Alături de imensa fabrică de ciment şi prefabricate de la Chistag, viitorul cincinal va înregistra totodată marele baraj de pe Valea Ladului care va asigura debitul de apă in vremea secetoasă şi va frina inundaţiile. Toate aceste avuţii sunt aşezate in tiparele unei naturi de aleasă frumuseţe. Munţii Apuseni, cu înălţimi domoale, desfăşoară plaiuri mirifice, fenomene carstice de o prodigioasă fantezie, codri bogaţi in vînat, ape cu păstrăvi. In această natură opulentă sunt păstrate comori de artă populară care au uimit lumea, datini nealterate care vin din secole, primesc ca un argument ancestral al permanenţei noastre istorice in Transilvania. La semicentenarul Partidului Comunist Român, Bihorul vine in simetrie cu patria întreagă, bogat şi fericit, cu un ideal bine prefigurat. Acasă, înseamnă pentru noi băştinaşii astăzi, nu numai nostalgia legănată a unei doine ci şi mindria legitimă a unor transformări radicale, in materia învinsă şi în conştiinţa sublimată, prin patriotismul şi partinitatea care ne redă acest meleag transfigurat de civilizaţia şi cultura unei munci epopeice. Tovarăşului WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania BERLIN în legătură cu încetarea din viaţă a lui Herman Matern, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Comisiei Centrale de Control a C.G. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Prezidiului Camerei Populare a R. D. Germane, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal vă exprim dv., C.G. al P.S.U.G. şi familiei îndoliate profunde condoleanţe şi sentimente de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat : ,,După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decât să consemneze această realitate, creînd bazajuridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta contnă pentru scuturarea jugului şi apririi străine, pentru independenţă naţională şi socială, in anii construcţiei socialiste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atit cel cu Polonia, cit şi cei cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea şi funcţionarea in Republica Socialistă România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine ; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor , decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. LA UZINA DE TRACTOARE BRAŞOV • 40.000—60.000 operaţii pe secundă, capacitate de memorare 32.000 decuvinte11 • O reţea de 7 km leagă calculatorul cu 50 posturi terminale şi 5 staţii de recepţie • De la calcularea salariilor, la lansarea fabricaţiei • Programe pentru diagnosticarea clinică a anumitor maladii D—08 INTERVINE ÎN PRODUCŢIE uzinei pe a cărui uşă se poate citi indicativul D-68. Acesta este centrul de calcul electronic al uzinei, primul pentru construcţia noastră de maşini din cadrul programului de dotare a economiei naţionale cu echipamente moderne de calcul şi automatizare a prelucrării datelor. Aparatura instalată aici se recomandă singură : un calculator electronic din generaţia a treia, cu o viteză de calcul de 40 000—60 000 operaţii pe secundă şi cu o capacitate de memorare de 32 000 „cuvinte“. O reţea de circa 7 kilometri leagă calculatorul de 50 posturi terminale aflate în secţiile şi depozitele uzinei, în punctele în care se doreşte supravegherea şi dirijarea activităţii. Aceste posturi sunt legate la rândul lor de 5 staţii de recepţie, de unde informaţiile culese se sortează pe domenii şi genuri de probleme, devenind „materia primă" pentru calculator în vederea realizării lucrărilor prevăzute. înarmaţi cu această carte de vizită a lui D-08, putem mai lesne recepţiona informaţiile pe care ni le dă ing. HANS HERMANN, şeful serviciului de calcul al Uzinei de tractoare din Braşov. — Chiar în aceste zile — ne precizează interlocutorul nostru — se execută omologarea pachetului de programe pentru a prelua pe calculator operaţiile de lansare a producţiei. — Ce înseamnă acest lucru ? — Practic este vorba de pregătirea condiţiilor pentru ca începînd din luna martie lansarea fabricaţiei de tractoare să se facă în ansamblu pe calculatorul electronic, executîndu-se pe această cale calculul TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) In cele peste o sută de tractoare care părăsesc zilnic liniile de montaj final ale vestitei uzine braşovene, este de cîtva timp înmagazinată şi o părticică dintr-o muncă de un fel deosebit. Deşi nu este atit de lesne să-i depistezi de la prima vedere contururile precise, această activitate începe să joace pe zi ce trece un rol tot mai important în viaţa Uzinei de tractoare, punîndu-şi din ce în ce mai mult pecetea pe cadenţa mişcării nenumăratelor angrenaje ale complexului mecanism de fabricaţie. Locul ei de pornire se află în cel mai tînăr compartiment al Vrem să facem an test „Duminică sunt... delegat la Bucureşti! Hai să-mi fac o delegaţie şi să-mi închipui că am sosit cu trenul sau cu avionul, simbătă după-amiază, la Bucureşti. De ce tocmai după-amiază mă veţi întreba ? Instituţiile şiîntreprinderile şi-au încetat de obicei activitatea pînă luni dimineaţa şi atunci, mă rog stimabile, cine-ţi plăteşte dumitale camera la hotel şi diurna pentru duminica, desigur agreabilă, pe care ţi-o petreci în peisajul bucureştean ? N-ar fi fost oare mai logic să vii luni dimineaţa pentru a-ţi rezolva treburile pentru care ai fost trimis — pe banii statului — în această, presupunem, foarte utilă şi necesară deplasare ? Eu mă fac că nu înţeleg aluziile dumneavoastră şi, aşadar, mă duc să-l caut pe —, bineînţeles, — prezumtivii mei colegi de... agrement duminical. La hotelul „Muntenia", funcţionarul de la recepţie, îmi mărturiseşte cu politicos regret : — Nu mai avem nici o cameră. Sunt toate ocupate. Şi îmi arată un voluminos registru. — Au venit mulţi delegaţi din ţară, cu treburi aici la Bucureşti. — Şi acum unde sunt ? Omul zîmbeşte amuzat : — De unde să Ştiu eu ? Apoi continuă : — Să vedeţi, în timpul sezonului, cînd este cite un meci internaţional de fotbal. Atunci e record de delegaţi. Dar vin şi acum, nici o grijă... Iau un nume la întîmplare de delegat din registru şi bat la uşa unei camere. Cer permisiunea să intru şi să iau tînărului respectiv, Mircea Olteanu, un interviu. — Unde lucraţi ? — La C A.P. Virtejii. — Cînd aţi sosit ? — Simbătă la... prînz. Am atîtea treburi. Scoate aferat, din buzunarul de la haină, un teanc de hîrtii. — Ca să vă convingeţi, poftiţi delegaţia mea. Dacă tot ne-a invitat, s-o citim deci împreună : „Se confirmă prin prezenta că (urmează numele) este salariat al secţiei noastre anexe de bidinele şi pensule şi este împuternicit de cooperativa noastră să contracteze comenzi şi să desfacă produsele acestei secţii anexe în toate întreprinderile din ţară şi DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) . Oglinda retrovizoare JUDEȚUL BIHOR 1966 — 1970 In pag. a 3-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlandei in legătură cu organizarea Conferinţei pentru securitate şi colaborare in Europa După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicităţii un Aide-memoire care sugerează iniţierea unor consultări cu privire la organizarea conferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoştinţa guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe şi i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aidememoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conţinute în documentul finlandez au fost examinate cu atenţie de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, în concepţia guvernului Republicii Socialiste România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum şi de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanţia deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forţei sau de ameninţare cu forţa şi să asigure dezvoltarea lor paşnică într-un climat de destindere, înţelegere şi colaborare. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, după părerea guvernului român, în prezent este necesar să se treacă neîntîrziat, fără nici un fel de condiţii prealabile, la pregătirea practică şi convocarea conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa. Consultările întreprinse de guvernul român îndreptăţesc aprecierea că sunt întrunite condiţiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilaterale, să se abordeze problemele concrete ale pregătirii conferinţei într-un cadru multilateral, prin organizarea de reuniuni pregătitoare cu participarea reprezentanţilor autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate“. Arătînd că în pregătirea conferinţei este necesar să se adopte o atitudine constructivă, receptivă faţă de toate propunerile de natură să promoveze securitatea şi cooperarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor existente într-un spirit realist va permite soluţionarea lor treptată, în interesul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor nobile ale instaurării păcii, securităţii şi colaborării pe continent. Aceasta presupune participarea directă şi activă a tuturor statelor interesate, în condiţii de deplină egalitate la toate fazele pregătirii, organizării şi desfăşurării primei conferinţe pentru securitate şi cooperare în Europa, ca şi ale celor ce vor urma". Subliniind că România urmăreşte cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relaţiilor între statele europene şi însănătoşirea atmosferei politice pe continent şi este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea iniţiativelor orientate spre înfăptuirea acestor scopuri, în răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei în vederea începerii discuţiilor asupra organizării conferinţei europene în cadrul unor reuniuni multilaterale. în acest sens au fost date instrucţiuni corespunzătoare ambasadorului Republicii Socialiste România la Helsinki“. In încheiere se arată că, în spiritul politică sale generale de pace şi colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu hotărîre, prin măsuri şi acţiuni concrete, pentru instaurarea şi dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate şi înţelegere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securităţii şi colaborării în Europa şi in lume. Excelenţei Sale Domnului VARAHAGIRI VENKATA GIRI Preşedintele Republicii India în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului şi poporului român, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului indian cele mai calde felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii India. Transmit, totodată, poporului indian prieten sincere urări de progres, pace şi fericire. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenței Sale Domnului PAUL HASLUCK Guvernator General al Australiei CANBERRA Cu ocazia zilei naţionale a Australiei, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al poporului român, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale, împreună cu cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului australian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România