România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)

1971-02-02 / nr. 8172

OGLINDA RETROVIZOARE PONDEREA INDUSTRIEI PE RAM­URI Ind. alimentară Confecţii I­I Construcţia de maşini Ind. textilă '/%//­ ind. locală BOTOŞANI 1966 1970 FABRICA DE CONFECŢII DIN BO­TOŞANI, aşa cum se înfăţişează priviri­lor astăzi şi cum arăta în 1965. Două foto­grafii care ne scutesc de comentarii. Să a­­mintim totuşi că producţia suplimentară obţinută peste prevederile planului cinci­nal se ridică la 215 milioane lei. Foto : IOAN NEGREA Judeţul Producţia globală industrială a fost în 1970 cu 73,4 la sută mai mare decît în 1965. Numai în industria textilă s-au realizat peste prevederile din cincinal, pe baza creşterii productivităţii muncii, 15 milioane m. p. de ţesături. Aceasta, reprezintă odată şi jumătate producţia anului 1965 Oraşul Dorohoi a fost premiat de trei ori în ultimii cinci ani în întrecerea patriotică 231. CONFECŢII Or.e In­ul 1965 IOO 1970 In 1965 industria textilă botoşăneană ocu­pa locul nouă pe ţară ; astăzi ea se situează pe locul patru. Faţă de ritmul mediu anual de sporire a producţiei globale industriale a judeţului, de 11,6 la sută, ramura confecţiilor a înregistrat o creştere anuală de 18,2 la sută. 1965. IO? 1965 EEE 100= (In procente) Pentru dezvoltarea reţelei de învăţămînt s-au investit în ultimii cinci ani 126 milioa­ne lei, dîndu-se în folosinţă 448 săli de cla­să, trei licee de specialitate, două şcoli pen­tru pregătirea mecanizatorilor, 600 noi locuri în internate etc. Vechea şi modesta clădire din paiantă a şcolii din Cordăreni şi-a făcut datoria. Ima­ginea ei mai persistă numai în documentele fotografice şi... poate în memoria sutelor de elevi care i-au trecut an de an pragul. în lo­cul ei s-a ridicat în anii cincinalului o şcoa­lă modernă. Pagină realizată de : ing. MARIAN DUMITRESCU şi N. SENCIUC LOCUINŢE DIN FONDURILE STATULUI 1970 mmsmm Dacă ar trebui să alegeţi numai un exemplu Valoarea adevărată a resurselor locale Gheorghe Ghinea prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Cred că însăşi dezvoltarea judeţului nostru în cinci­nalul recent încheiat constituie un exemplu concludent. Un exemplu al preocupării partidului şi statului nostru pentru repartizarea judicioasă, raţională, a obiectivelor industriale, a forţelor de producţie, pentru dezvoltarea eco­nomică multilaterală, care să asigure ridicarea nivelului de viaţă şi de cultură al tuturor locuitorilor patriei. Ceea ce aş dori să subliniez este însă următorul aspect. Traducerea în viaţă a acestei politici depinde într-o mare măsură de felul în care noi ştim să ne gospodărim, de ini­ţiativa pe care o dovedim în valorificarea la maximum a tuturor rezervelor locale. Stă la îndemîna noastră, a tu­turor, să valorificăm sursele de materii prime pe care le avem la dispoziţie, să le transformăm în produse cit mai valoroase, de care economia naţională are nevoie. Exemple se pot oferi multe. In 1965 producţia de cărămizi era în judeţul Botoşani de 12,5 milioane. La sfîrşitul cincinalu­lui ea atinsese cifra de 29,5 milioane; am reuşit să creştem de la 3025 ha la 7486 ha, suprafaţa irigată. Dispunem fără îndoială de cel mai bun nisip din ţară : cel de la Miorcani. Insă numai staţia de înnobilare a nisi­purilor ne permite să punem in evidenţă la adevărata valoare calităţile lui. Aparent, nişte zăcăminte de turbă nu reprezintă mare lucru. Şi totuşi ea s-a dovedit un îngră­­şămint preţios pentru legumicultură. Am extras anul tre­cut 10 000 tone. Vom ajunge în curînd la o cantitate de patru ori mai mare, avînd chiar solicitări pentru export, într-o serie de ţări din Africa. Covoarele de lină, împletiturile, produsele ceramice şi de artizanat care se realizează la noi sînt astăzi cunoscute nu nu­mai peste hotarele judeţului dar şi în afara graniţelor României. Intrucît dispunem de o bună bază de materii prime agricole, am acordat o atenţie deosebită industriei alimen­tare. Ea reprezintă astăzi un procent de aproape 40 la sută din ponderea activităţii industriale a judeţului. Ceea ce am urmărit a fost ca din aceeaşi cantitate de materii pri­me să obţinem o varietate cit mai largă de mărfuri şi în special cu o valoare superioară. Fabrica de zahăr de la Bucecea — şi aş aminti că Botoşanii ocupă locul 2 pe ţară în această ramură — a reuşit să-şi depăşească sub­stanţial parametrii proiectaţi, în loc de 2 000 de tone, s-a ajuns să se prelucreze zilnic la 2 800 de tone sfeclă de zahăr. La Suliţa-Dracşani am amenajat cel mai mare iaz artificial din ţară (de peste 600 ha), obţinîndu-se în cinci­nal în judeţul nostru 3 536 tone de peşte. Am primit din fondurile centralizate ale statului sume însemnate. Dar, aşa cum spuneam la început, cei cinci ani care au trecut au dovedit că­­un bun gospodar trebuie şi să ştie să scoată la iveală tot ce este mai valoros în lo­cul unde trăieşte.

Next