România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)

1971-04-02 / nr. 8223

V Anul XXIX Nr. 8223 • 6 pagini 30 de bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DATORII UITATE ALE SERVICIILOR PUBLICE O întrebare pentru bucu­­reşteni : ştiţi de cite ori aţi călătorit fiecare dintre dv. anul trecut cu mijloacele publice de transport ? De 820 de ori şi aţi avut în fiecare zi trei milioane şi jumătate de colegi de înghesuială, în orele aglomerate, sau de vecini de călătorie, in celelalte ore ale zilei. In Bucureşti sunt zilnic de două ori mai mulţi călători de­cit totalul transportului de pa­sageri pe C.F.R., transport auto, fluvial şi aerian din întreaga ţară. înţelege oricine că, in ast­fel de condiţii, nu-i chiar atît de simplu să munceşti la între­prinderea de transport Bucu­reşti şi să asiguri voiajul unui miliard şi două sute şaptezeci şi şapte de milioane de călători anual, cîţi vor fi in 1971, după o statistică-pronostic cu şanse dintre cele mai sigure de a se adeveri. Nu-i, deci, atît de sim­plu, dar nici atît de complicat pe cit le place să lase să se în­ţeleagă, uneori, lucrătorii sus­­amintitei întreprinderi. Incontestabil, transporturile bucureştene reprezintă un com­plex de activităţi cu un volum apreciabil. Dacă ar fi să privim numai latura tehnică a trans­porturilor, vom descoperi des­tule direcţii care solicită con­comitent atenţie. De altfel, o sesiune de referate tehnice, e­­conomice şi de comunicări şti­inţifice, cu care a debutat I.T.B.-ul în luna aprilie, demon­strează tocmai diversitatea a­­cestor solicitări. Dar nu despre munca I.T.B.­­ului este vorba de această dată, ci despre unele datorii uitate ale serviciilor publice, de la care nu fac excepţie nici transportu­rile bucureştene. Care este cri­tica fundamentală adusă de ce­tăţeni serviciilor publice, dacă nu tuturor, atunci multora din­tre ele, şi dacă nu pentru tota­litatea activităţii lor, atunci pentru o bună parte din ea ? Opinia publică sancţionează a­­desea o anumită inaptitudine pentru respect manifestată de unii lucrători din serviciile des­tinate să servească populaţia. Chiar dacă nu este vorba de grave incorectitudini, serviciul solicitat nu începe şi nu sfir­­şeşte întotdeauna cu politeţea şi solicitudinea necesară. Evident, serviciul cerut este satisfăcut, dar cetăţeanul rămîne, pe bună dreptate, nemulţumit. Un func­ţionar mi-a povestit cum pot decurge două moduri de a primi cetăţenii. Il primeşti în grabă pe cetăţean, il inviţi precipitat să-ţi spună ce necaz are, nu-1 asculţi piuă la capăt şi-i spui aproape răstit : „Bun, s-a re­zolvat, poţi să te duci sănătos !" Uimit, cetăţeanul se duce in­tr-adevăr, dar rezolvarea nu va şterge din mintea lui acest tratament. Rezolvarea dreaptă, la urma urmei îi aparţinea, funcţionarul era numai dator s-o clarifice şi s-o confirme, asta intra în datoria lui de sa­lariat al unui serviciu public, pe cînd comportarea era singu­rul element pe care îl adăuga. Pot fi caz­uri cînd funcţionarul este silit să refuze, pe motive întemeiate, solicitarea unui ce­tăţean. Dar dacă acesta este invitat să ia foc şi ascultat cu reală atenţie, dacă i se explică amănunţit că respectivul caz nu se poate soluţiona în modul do­rit, că prevederile legale sunt altele, şi anume care, cetăţeanul va înţelege situaţia şi va fi con­vins că serviciul la care a apelat funcţionează aşa cum trebuie. A primi soluţia exactă, indife­rent dacă ea este favorabilă sau PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 7-a) ELOGII Dragoş Vicol N­e-am obişnuit, vorbind despre cincinalul pe care l-am încheiat, să recurgem la cifre, la volu­me, la ritmuri, la compara­ţii aritmetice. Nu aş putea spune că nu am respect pentru cifre sau că nu ştiu să le alătur astfel incit să pot citi in ele, să le pă­trund astfel incit să pot ve­dea în ele, să le invoc ast­fel incit să pot prevedea in ele. Prefer totuşi imagi­nea, acea imagine care to­peşte in ea culorile şi for­mele, dulceaţa şi răcoarea, sunetul şi starea de uimire armonizindu-le. De aceea, incercind un bilanţ sau un elogiu al cincinalului care s-a încheiat, îngăduiţi-mi să nu recurg la cifre ci la ima­gini... îmi place să privesc cinci­nalul pe care l-am împlinit, de undeva din nord, din ora­şul atit de drag vieţii mele. Da, la Suceava te poţi urca sus de tot, ca pe un pisc al Rarăului, să priveşti in jur, la toate imaginile albe pe care le-a semănat pretutin­deni, de la Toance pînă la Mălini şi Siret, cincinalul. Suceava căsuţelor cu iederă şi cu cişmele şi a birjelor cu cai a rămas in amintire. Suceava magistralei „Ana Ipătescu", a hotelului „Arca­şul“, Suceava cartierelor de blocuri elegante, a Pieţei cu mozaic, a muzeelor şi a pu­ternicei sale zone industri­ale, Suceava tuturor înnoi­rilor din perimetrul spiri­tual al lui Ciprian Porum­­bescu, Simion Fl. Marian, Eusebiu Camilar şi Nico­­lae Labiş, a intrat în vi­itor, armonizind în ea cu­lorile, formele, sunetul şi po­ezia integrate tulburătoarei metafore a cincinalelor, îmi place să salut cincina­lul la Iaşi, de pe Dealul Co­­poului, seara, cinci peste oraşul înstelat de sute de mii de lumini plutesc caden­ţele evocatoare ale Horei U­­nirii. Am atunci sentimen­tul că am fost martor al întregii istorii a Moldovei, că m-am născut cu veacuri in urmă anume ca să viu prin epoci la acest ceas al isto­riei, să văd şi să-mi plec fruntea pe lespezile de aur ale timpului nostru, glorie a gloriilor. Să văd ceea ce nici chiar generaţiile care au pus mina pe mistria marilor pre­(Continuare în pag. a 2-a) STIINTA SI CULTURA 7 7 7 componente indispensabile ale societăţii noastre socialiste Convorbire cu acad. Miron Nicolescu preşedintele Academiei Republicii Socialiste România — Revoluţia ştiinţifică­­tehnică a deschis, dacă-mi este îngăduită o astfel de observaţie — un al doilea capitol al său. In „primul“, dominante — şi uimitoare pentru noi — erau explozia de idei ştiinţifice şi rapida lor receptare de către tehni­că şi economie. Acum trăim un alt moment, de „aşezare“ a ştiinţei, nu în sens de poto­lire, ci de dirija­re, de conducere sau, altfel expri­mat, de politică a ştiinţei. Acea­sta înseamnă pă­trunderea nu numai a cuceri­rilor noi ci a spiritului ştiinţi­fic in toţi porii domeniilor de activitate ale so­cietăţii noastre. P a r a f ra­zi n d u-l pe Marx, cred că se poate spune fă­ră să greşim că măsura in care ştiinţa este efectiv şi ju­dicios folosită de către politi­ca unei ţâri de către o naţiu­ne, constituie un criteriu al maturităţii acelei politici, a­­celei naţiuni. Am făcut acea­stă lungă introducere pentru a vă invita la o discuţie des­pre rolul şi locul ştiinţei şi culturii in etapa actuală de dezvoltare a României socia­liste. — A devenit evident că pro­gresul social şi progresul ştiinţi­fic, ridicarea nivelului cultural al întregului popor sînt strîns legate. De aici decurg rolul şi sarcinile intelectualităţii in so­cietatea noastră so­cialistă. Dar să pri­vim mai îndeaproa­pe acest proces de intelectualizare ca­re a devenit un fe­nomen general al societăţii noastre. Culturalizarea ma­selor tot mai largi a adus şi aduce continuu modificări calitative în inte­riorul fiecărei pro­fesiuni. Cel ce cul­tivă pămintul es­te astăzi conducăto­rul unui tractor sau al unei combine a­­gricole, el cunoaşte şi aplică un întreg complex de reguli ale agrotehniei, deci are alt nivel de pregătire, simte nevoia unei continue ridicări a calificării. Muncitorul din fabrică lucrează la un strung automat sau la un pupitru de comandă. Este intere­sat, şi este obligat prin activita­tea lui ce se desfăşoară intr-o fa­brică modernă, să fie la curent cu o serie de noutăţi tehnice. Deo­sebirile dintre munca fizică şi cea intelectuală se şterg treptat. Dar dincolo de aceasta, întreaga structură a societăţii este schim­bată. Creşte considerabil atit nu­mărul cit şi, implicit, rolul social al intelectualităţii. Această creş­tere este realizată prin crearea unei noi intelectualităţi de pres­tigiu, din rindul tuturor catego­riilor de oameni ai muncii şi ca­re, împreună cu generaţiile ante­rioare de oameni de ştiinţă şi cultură, formează astăzi intelec­tualitatea socialistă, sprijin de nădejde al partidului in marea operă de transformare a societă­ţii. Socialismul a creat atit ca­drul spiritual cit şi condiţiile materiale pentru ridicarea cultu­rală a societăţii şi desfăşurarea ei creatoare pe plan intelectual, învăţămîntul superior a consti­tuit veriga principală in forma­rea noii intelectualităţi, în pre­gătirea cadrelor de specialitate pentru toate domeniile de acti­vitate. De la 33 de facultăţi în 1938 cu 26.489 de studenţi, din care numai 9,2 % în domeniul tehnicii și 3,9 în agricultură — CATINCA MUSCAN (Continuare in pag. a 3-al Ilf T6 aSiTl BT ff’ŞlC* ftiaiff wS»TIWIEt»£ UE» ©fes* ÎN ŢÂRĂ BRAŞOV (coresp. R.l.­­ I. Pitieu). Ieri a ieşit pe poarta u­­zinei „Tractorul“ din Braşov, primul lot de tractoare S-1509 de 150 c.p. cu destinaţia R. P. Chineză, BRAŞOV (coresp. R.l. I. Pitieu). In plin centrul oraşului Braşov au început lucrările de construi­re a unui nou şi impozant obiec­tiv de interes public — hotelul „Braşov“ cu o capacitate de 348 de locuri. ALEŞD (coresp. R.l. — P. Ma­­liţa). Ieri la Combinatul de ma­teriale de construcţii Aleşd a in­trat în funcţiune prima linie de ciment cu o capacitate anuală de 320 000 de tone. SIBIU (coresp. R.l. — V. La­­zăr). La facultăţile de istorie şi filologie din Sibiu a avut loc ieri un simpozion dedicat semi­­centenarului partidului in ca­drul căruia au fost prezentate 4 comunicări. PETROŞANI (coresp. R.I. — I. Cojocaru), în cartierul Aero­port şi-a început activitatea o nouă cantină pentru 300 de sala­riaţi ai noii mine Livezeni. TG. MUREŞ (coresp. R.I.­­ I. Deleanu). In localitate s-a deschis expoziţia de artă plasti­că a elevilor din şcolile judeţu­lui Mureş cuprinzînd lucrări in ulei, acuarelă, tempera, grafică în tuş » O PLOAIE POATE AMINA GRIJA PENTRU IRIGARE?I­ n extinderea irigaţiilor — acţiune de mare impor­tanţă pentru dezvoltarea agriculturii — pentru a se asi­gura gospodărirea judicioasă a importantelor fonduri puse la dispoziţie de către stat, în mod obligatoriu trebuie să se apele­ze la soluţiile tehnico-economice cele mai corespunzătoare, astfel ca amenajările să se facă cu cos­turi de investiţii reduse, să se asigure plantelor apa în ritmul şi volumul necesar, să se evite, pe cit posibil, pierderile nepro­ductive de apă etc. DAR TOT ATÎT DE IMPORTANT ESTE CA SUPRAFEŢELE ODATĂ A­­MENAJATE SA FIE EXPLOA­TATE IN AŞA MOD CA RECU­PERAREA INVESTIŢIILOR FĂ­CUTE SA SE REALIZEZE INTR-UN TIMP CIT MAI SCURT. Aceasta deoarece efi­cienţa irigaţiilor nu se măsoară după apa pompată, ci, aşa cum este firesc, după NIVELUL PRO­DUCŢIEI SI AL CHELTUIELI­LOR EFECTUATE, DUPĂ CEEA CE S-A OBŢINUT SUPLIMEN­TAR în urma investiţiilor făcu­te. Să examinăm pentru început rezultatele înregistrate la staţiu­nea de cercetări pentru culturi irigate VALUL LUI TRAIAN, care se află în al cincilea an de experimentare, în condiţii iri­gate. Aici, s-a reuşit să se obţi­nă în medie în toate încercările făcute în această perioadă o producţie de 9 470 kg la porumb boabe, 5 350 kg la grîu, între 3 500—4 000 kg la floarea-soarelui şi soia, peste 100 000 kg la lucer­­nă masă verde, de pe fiecare hectar. In felul acesta s-au rea­lizat sporuri foarte semnificative de producţie ce au fost cuprinse între 50 şi 80 la sută la grîu, po­rumb şi floarea-soarelui şi de 300-500 la sută la soia, lucerna şi alte plante de nutreţ. Aceste rezultate se confirmă şi în pro­ducţie pe suprafeţele ce au fost udate la timp şi fertilizate­­la unităţile de stat M. KOGALNI­­CEANU, NAZARCEA, DORO­­BANŢU, precum şi la cooperati­vele agricole din CUZA VODĂ, SATU NOU şi altele). Cu toate acestea, producţiile medii obţinute pe unele suprafe­ţe amenajate sunt încă destul de scăzute, depăşind cu puţin sau chiar de loc pe cele realizate în cultura neirigată, deşi conduce­rile unităţilor şi organele agri­cole judeţene dispuneau de toate posibilităţile pentru a obţine re­colte mult mai mari. Una din cauzele acestei situaţii o consti­tuie faptul că UDĂRILE SE A­­PLICA încă cu multa în­târziere, iar la culturi ce ne­cesită 3—4 udări se administrea­ză în majoritatea cazurilor nu­mai o singură udare sau cel mult două, care sunt cu totul insufi­ciente pentru a susţine realiza­rea unei producţii apropiate de nivelul biologic al plantelor res­pective. Unii specialişti, cu o ex­perienţă mai puţin îndelungată în tehnica irigaţiilor, consideră că dacă au intervenit precipita­ţii de 10—15 mm se poate amina aplicarea udărilor. Această con­cepţie este dăunătoare deoarece s-a stabilit că în perioada de vară numai prin evaporaţia de la suprafaţa solului se pierd 3—4 mm, fără a se mai lua în consi­derare consumul zilnic al plan­telor care depăşeşte 3 mm. Cer­cetările făcute au arătat de ase­menea că în lunile de vară, chiar precipitaţiile mai abundente, de 30—40 mm, avînd de obicei un caracter torenţial, prezintă un coeficient mic de înmagazi­­nare în sol, ceea ce face ca acu­mulările să fie epuizate în cîte­­va zile. De aceea se impune ur­mărirea atentă a rezervelor de apă din sol şi a continuării udă­rilor indiferent de condiţiile me­teorologice ale perioadei respec­tive. Precipitaţiile care inter­vin mai ales în lunile de vară trebuie să fie considerate numai ca o sursă de reducere a norme­lor de udare şi nicidecum un pri­lej de întrerupere a udărilor. Avînd în vedere aceste consi­derente se impune ca unităţile agricole să organizeze echipe speciale de udători formate din membrii cooperatori sau lucră­tori permanenţi, care începînd de primăvara şi pînă toamna tîr­­ziu să fie folosiţi numai la aces­te lucrări care necesită un volum mare de muncă. Folosirea în mod permanent a aceloraşi oameni la lucrările de udare duce la însu­şirea tehnicii de udare, la cu­noaşterea temeinică a utilajului aflat în dotare şi formarea de­prinderii necesare pentru mînu­­irea lui cu mai multă rapiditate. Apreciez că este necesar de ase­menea ca Institutul de cercetări (Continuare in pag. a 3-a) Dr. ing. P. Tomoroga directorul Staţiunii pentru culturi irigate — Valul lui Traian, judeţul Constanţa Vineri 2 aprilie ÎN CUPRINSUL ZIARULUI: • Admiterea în învăţămîntul su­perior (In pag. a 5-a) • Autodotarea poate influenţa politica metalului ? • „Ce preferă cumpărătorii şi ce aleg merceologii!“ • Actualitatea agricolă (In pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEA­UŞESCU la Congresul al XXIV-lea al P. C. U. S. Stimaţi tovarăşi,­­ Este pentru noi o deosebită plăcere de a participa la cel de-al XXIV-lea Congres al Partidului Comunist al Uni­unii Sovietice şi de a vă adre­sa dumneavoastră, delegaţilor la Congres, comuniştilor so­vietici, popoarelor Uniunii So­vietice, un cald mesaj de prie­tenie şi solidaritate internaţio­­nalistă din partea Comitetului Central, a tuturor membrilor partidului nostru, a întregului popor român. In raportul Comitetului Central al P.C.U.S. prezentat Congresului de tovarăşul Brej­­nev, au fost înfăţişate pe larg marile realizări obţinute de oamenii muncii sovietici, care, sub conducerea partidu­lui lor comunist, au transfor­mat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu o economie pu­ternică, un plin proces de per­fecţionare, cu o industrie de prim rang şi un uriaş poten­ţial material şi ştiinţific. Comuniştii români, poporul nostru, dau o înaltă preţuire succeselor remarcabile ale Uniunii Sovietice în con­strucţia socialismului şi comu­nismului, considerîndu-le o contribuţie de mare însemnă­tate la întărirea forţei siste­mului mondial socialist, a frontului antiimperialist. Doresc, şi cu prilejul acestui congres, să relev cu satisfacţie faptul că între Partidul Co­munist Român şi Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice, între popoarele şi ţările noas­tre s-au statornicit şi se dez­voltă relaţii trainice , poli­tice, economice, tehnico-ştiin­­ţifice, culturale şi în alte do­menii de activitate. Bazate pe vechi legături tradiţionale şi cimentate prin sîngele vărsat în comun de ostaşii români şi sovietici în lupta victorioasă împotriva fascismului, prie­tenia şi colaborarea româ­­no-sovietică sunt animate de realizarea nobilelor idealuri ale socialismului. Semnarea, in cursul anului trecut, a Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele două ţări deschide noi perspective de dezvoltare multilaterală a co­laborării româno-sovietice. Partidul şi Guvernul Ro­mâniei vor acţiona şi în vi­itor cu toată hotărirea pentru dezvoltarea relaţiilor dintre partidele şi ţările noastre, cu convingerea că aceasta cores­punde intereselor ambelor popoare, serveşte cauzei în­tăririi unităţii ţărilor socia­liste, mişcării comuniste in­ternaţionale, cauzei progresu­lui şi păcii. Tovarăşi, Permiteţi-mi să mă refer la cîteva din preocupările ac­tuale ale partidului şi statu­lui nostru. La sfîrşitul anului trecut, am încheiat cu succes planul pe anii 1966 — 1970. Produc­ţia industrială a crescut în­tr-un ritm mediu anual de aproape 12 la sută, fiind în 1970 cu 75 la sută mai mare decit în 1965. In cursul aces­tui cincinal, producţia agri­colă a crescut cu 24 la sută faţă de cincinalul anterior. Venitul national a crescut pe cincinal cu 45 la sută, în­­tr-un­ ritm anual de aproape 8 la sută. Pe această bază s-a realizat majorarea gene­rală a salariilor şi pensiilor, îndeosebi a celor mici, veni­turile din salarii crescând cu peste 50 la sută ; au sporit, de asemenea, veniturile ţără­nimii, s-a înfăptuit un vast program de construcţii de lo­cuinţe, s-a generalizat învă­­ţămîntul obligatoriu de zece ani. Cheltuielile social-cul­­turale au crescut cu peste 60 la sută în 1970 faţă de 1965. In prezent, întregul nostru popor a trecut la infăptuirea programului elaborat de Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care stabi­leşte drept obiectiv funda­mental făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvol­tate. Realizarea prevederilor nou­lui cincinal va apropia simţi­tor România de ţările cu eco­nomie avansată şi va permite să se ia noi măsuri privind creşterea in continuare a nive­lului de trai al tuturor celor ce muncesc — ţelul suprem al politicii partidului. Conducerea de partid şi de stat, înfăptuind un amplu pro­gram de măsuri pentru îmbu­nătăţirea şi perfecţionarea în­tregii activităţi de conducere şi planificare a vieţii economi­ce şi sociale, se preocupă per­manent de adîncirea democra­ţiei socialiste, se consultă sis­tematic cu oamenii muncii şi supune dezbaterii lor toate problemele fundamentale ale construcţiei socialiste, ale po­liticii interne şi externe. In întreaga noastră activita­te ne călăuzim după cunoscu­ta teză marxist-leninistă potri­vit căreia principala îndatorire a partidului comunist de gu­­vernămînt este făurirea noii orînduiri sociale. Noi consi­derăm că eu cit fiecare ţară socialistă obţine rezultate mai bune în opera de construcţie a acestei orînduiri, cu atît îşi îndeplineşte mai bine îndatori­rile naţionale cit şi îndatoriri­le internaţionale, cu atît este mai mare contribuţia sa la cau­za creşterii influienţei socialis­mului în lume. Stimaţi tovarăşi, In activitatea sa internaţio­nală, România pune un accent deosebit pe intensificarea rela­ţiilor multilaterale cu toate ţările socialiste. Colaborarea economică, teh­­nico-ştiinţifică, cu ţările CAER, cu toate ţările socialis­te, trebuie să ducă la dezvolta­rea economiilor naţionale, la prosperitatea şi înflorirea fie­cărei naţiuni socialiste, la în­tărirea independenţei statelor noastre ca state libere şi suve­rane, contribuind în acest fel la afirmarea superiorităţii ide­ilor socialismului în lume. După cum se ştie, făurirea socialismului pe baza legităţi­lor sale generale se realizea­ză in situaţii economice, so­ciale şi istorice diferite de la o ţară la alta, partidele co­muniste şi muncitoreşti acti­vează în condiţii diverse. Ţi­­nînd seama de această diver­sitate, între partide pot apare deosebiri de păreri asupra o­­perei de construire a socia­lismului, asupra unor eveni­mente internaţionale. Calea rezolvării acestora este dis­cutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în spirit de încredere şi stimă reciprocă. Partidul nostru se pronunţă împotriva oricărui amestec în treburile interne ale altor partide, care duce la slăbirea unităţii lor, a capaci­tăţii de luptă împotriva duş­manului de clasă, în condiţi­ile internaţionale actuale, o importanţă deosebită au afir­marea relaţiilor de tip nou în­tre ţările socialiste — cu to­tul opuse relaţiilor din lumea capitalistă —, colaborarea lor liber consimţită, în spiritul principiilor marxist-leniniste şi ale internaţionalismului so­cialist, ale respectării inde­pendenţei şi suveranităţii na­ţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, ale întrajutorării to­vărăşeşti şi avantajului reci­proc. Aceasta constituie, după părerea noastră, calea sigură pentru depăşirea dificultăţilor şi neînţelegerilor actuale, pen­tru refacerea şi întărirea co­laborării şi unităţii ţărilor so­cialiste. Orice nesocotire a acestor principii nu poate decit să complice soluţionarea cu succes a problemelor com­plexe ale construcţiei socialis­te, să aducă prejudicii relaţi­ilor intre ţările socialiste, în­tre partidele comuniste şi muncitoreşti. In ce-l priveşte, Partidul Co­munist Român va respecta în întreaga sa activitate princi­piile şi normele de relaţii în­tre ţările socialiste, va acţiona cu consecvenţă pentru dezvol­tarea colaborării cu toate ţă­rile socialiste. Totodată, vom lărgi legăturile de solidaritate internaţionalistă cu toate par­tidele comuniste şi muncito­reşti, în spiritul încrederii şi stimei reciproce, al recunoaş­terii dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătă­tor linia politică potrivit con­diţiilor concrete ale ţării sale, vom extinde relaţiile cu alte forţe socialiste, democratice, progresiste, antiimperialiste. Stimaţi tovarăşi, Evenimentele internaţionale demonstrează că în lume au loc profunde transformări re­voluţionare şi democratice, că noi forţe sociale se ridică îm­potriva imperialismului, a politicii sale de forţă, dictat şi agresiune, a tendinţelor de a-şi impune dominaţia asu­pra altor state. Acţiunile cer­curilor imperialiste întimpină rezistenţa tot mai divză a po­poarelor, care îşi apără liber­tatea şi independenţa naţio­nală, dreptul sacru de a-şi hotărî singure soarta. Lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte po­poare din Indochina, înfrîn­­gerile suferite de imperialiştii americani sunt o expresie a acestor realităţi, o dovadă că nici o forţă din lume nu poa­te infringe un popor care este hotărît să-şi apere indepen­denţa şi se bucură de spriji­nul forţelor antiimperialiste. Partidul şi poporul nostru, sprijinind cauza dreaptă a po­porului vietnamez, a celorlal­te popoare din Indochina, consideră imperios necesar să se pună capăt războiului, să fie retrase fără întârziere toate trupele Statelor Unite ale Americii, astfel ca popoa­rele vietnamez, cambodgian şi laoţian să-şi poată hotărî sin­gure calea dezvoltării, fără a­­mestec din afară. România nutreşte o profun­dă simpatie faţă de năzuin­ţele de progres ale tinerelor state recent eliberate, dez­voltă cu ele relaţii de colabo­rare politică şi economică, susţine eforturile lor pentru consolidarea independenţei, emancipare economică şi so­cială, acordă întregul sprijin mişcărilor de eliberare naţio­nală, luptei împotriva colo­nialismului şi neocolonialis­­mului. Ne pronunţăm pentru solu­ţionarea conflictului din O­­rientul Mijlociu pe baza Re­zoluţiei Consiliului de Securi­tate, pentru retragerea trupe­lor israeliene din teritoriile ocupate, pentru respectarea integrităţii teritoriale şi in­dependenţei tuturor statelor din această regiune, precum şi pentru reglementarea pro­blemei populaţiei palestinie­ne în conformitate cu năzu­inţele sale naţionale. România îşi extinde relaţii­le cu toate ţările, fără deose­bire de orînduire socială, con­sidere­ drept o îndatorire a sa, ca ţară socialistă, de a-şi lărgi raporturile internaţiona­le şi participarea la diviziu­nea internaţională a muncii, de a contribui, pe această ca­le, la promovarea înţelegerii şi apropierii între popoare, la cauza păcii. La baza relaţii­lor sale cu toate statele, ţara noastră situează în mod con­secvent principiile suverani­tăţii şi independenţei naţio­nale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc — principii recunos­cute din ce în ce mai mult ca singurele in măsură să asi­gure dezvoltarea încrederii şi cooperării între popoare, des­tinderea şi securitatea inter­naţională. Republica Socialistă Ro­mânia desfăşoară o activita­te susţinută pentru normali­zarea relaţiilor şi dezvoltarea colaborării între statele Euro­pei, pentru înfăptuirea secu­rităţii pe continent; conside­răm necesar să se treacă la organizarea de întrlniri mul­tilaterale în vederea pregăti­rii conferinţei general-euro­­pene. Realizarea unei păci traini­ce este o cerinţă arzătoare a întregii omeniri, care impu­ne intensificarea luptei pen­tru reducerea cheltuielilor militare — grea povară asu­pra nivelului de trai al po­poarelor — renunţarea la po­litica de forţă şi ameninţare cu forţa, luarea de măsuri practice în domeniul dezar­mării generale, în primul rînd al celei nucleare, asigu­rarea unui climat de destin­dere, pace şi colaborare in­ternaţională. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să u­­rez partidului dumneavoastră, oamenilor muncii de pe în­treg cuprinsul Uniunii Sovie­tice, succes deplin în înfăp­tuirea programului ce va fi adoptat de congres pentru dezvoltarea economiei, vieţii sociale şi ridicarea bunăstării poporului, in interesul înain­tării societăţii sovietice pe calea spre comunism, al cau­zei generale a socialismului şi păcii. Trăiască prietenia dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre ţările şi po­poarele noastre. Trăiască unitatea ţărilor so­cialiste, a partidelor comu­niste şi muncitoreşti, a tutu­ror forţelor antiimperialiste!

Next