România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)
1971-04-02 / nr. 8223
V Anul XXIX Nr. 8223 • 6 pagini 30 de bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DATORII UITATE ALE SERVICIILOR PUBLICE O întrebare pentru bucureşteni : ştiţi de cite ori aţi călătorit fiecare dintre dv. anul trecut cu mijloacele publice de transport ? De 820 de ori şi aţi avut în fiecare zi trei milioane şi jumătate de colegi de înghesuială, în orele aglomerate, sau de vecini de călătorie, in celelalte ore ale zilei. In Bucureşti sunt zilnic de două ori mai mulţi călători decit totalul transportului de pasageri pe C.F.R., transport auto, fluvial şi aerian din întreaga ţară. înţelege oricine că, in astfel de condiţii, nu-i chiar atît de simplu să munceşti la întreprinderea de transport Bucureşti şi să asiguri voiajul unui miliard şi două sute şaptezeci şi şapte de milioane de călători anual, cîţi vor fi in 1971, după o statistică-pronostic cu şanse dintre cele mai sigure de a se adeveri. Nu-i, deci, atît de simplu, dar nici atît de complicat pe cit le place să lase să se înţeleagă, uneori, lucrătorii susamintitei întreprinderi. Incontestabil, transporturile bucureştene reprezintă un complex de activităţi cu un volum apreciabil. Dacă ar fi să privim numai latura tehnică a transporturilor, vom descoperi destule direcţii care solicită concomitent atenţie. De altfel, o sesiune de referate tehnice, economice şi de comunicări ştiinţifice, cu care a debutat I.T.B.-ul în luna aprilie, demonstrează tocmai diversitatea acestor solicitări. Dar nu despre munca I.T.B.ului este vorba de această dată, ci despre unele datorii uitate ale serviciilor publice, de la care nu fac excepţie nici transporturile bucureştene. Care este critica fundamentală adusă de cetăţeni serviciilor publice, dacă nu tuturor, atunci multora dintre ele, şi dacă nu pentru totalitatea activităţii lor, atunci pentru o bună parte din ea ? Opinia publică sancţionează adesea o anumită inaptitudine pentru respect manifestată de unii lucrători din serviciile destinate să servească populaţia. Chiar dacă nu este vorba de grave incorectitudini, serviciul solicitat nu începe şi nu sfirşeşte întotdeauna cu politeţea şi solicitudinea necesară. Evident, serviciul cerut este satisfăcut, dar cetăţeanul rămîne, pe bună dreptate, nemulţumit. Un funcţionar mi-a povestit cum pot decurge două moduri de a primi cetăţenii. Il primeşti în grabă pe cetăţean, il inviţi precipitat să-ţi spună ce necaz are, nu-1 asculţi piuă la capăt şi-i spui aproape răstit : „Bun, s-a rezolvat, poţi să te duci sănătos !" Uimit, cetăţeanul se duce intr-adevăr, dar rezolvarea nu va şterge din mintea lui acest tratament. Rezolvarea dreaptă, la urma urmei îi aparţinea, funcţionarul era numai dator s-o clarifice şi s-o confirme, asta intra în datoria lui de salariat al unui serviciu public, pe cînd comportarea era singurul element pe care îl adăuga. Pot fi cazuri cînd funcţionarul este silit să refuze, pe motive întemeiate, solicitarea unui cetăţean. Dar dacă acesta este invitat să ia foc şi ascultat cu reală atenţie, dacă i se explică amănunţit că respectivul caz nu se poate soluţiona în modul dorit, că prevederile legale sunt altele, şi anume care, cetăţeanul va înţelege situaţia şi va fi convins că serviciul la care a apelat funcţionează aşa cum trebuie. A primi soluţia exactă, indiferent dacă ea este favorabilă sau PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 7-a) ELOGII Dragoş Vicol Ne-am obişnuit, vorbind despre cincinalul pe care l-am încheiat, să recurgem la cifre, la volume, la ritmuri, la comparaţii aritmetice. Nu aş putea spune că nu am respect pentru cifre sau că nu ştiu să le alătur astfel incit să pot citi in ele, să le pătrund astfel incit să pot vedea în ele, să le invoc astfel incit să pot prevedea in ele. Prefer totuşi imaginea, acea imagine care topeşte in ea culorile şi formele, dulceaţa şi răcoarea, sunetul şi starea de uimire armonizindu-le. De aceea, incercind un bilanţ sau un elogiu al cincinalului care s-a încheiat, îngăduiţi-mi să nu recurg la cifre ci la imagini... îmi place să privesc cincinalul pe care l-am împlinit, de undeva din nord, din oraşul atit de drag vieţii mele. Da, la Suceava te poţi urca sus de tot, ca pe un pisc al Rarăului, să priveşti in jur, la toate imaginile albe pe care le-a semănat pretutindeni, de la Toance pînă la Mălini şi Siret, cincinalul. Suceava căsuţelor cu iederă şi cu cişmele şi a birjelor cu cai a rămas in amintire. Suceava magistralei „Ana Ipătescu", a hotelului „Arcaşul“, Suceava cartierelor de blocuri elegante, a Pieţei cu mozaic, a muzeelor şi a puternicei sale zone industriale, Suceava tuturor înnoirilor din perimetrul spiritual al lui Ciprian Porumbescu, Simion Fl. Marian, Eusebiu Camilar şi Nicolae Labiş, a intrat în viitor, armonizind în ea culorile, formele, sunetul şi poezia integrate tulburătoarei metafore a cincinalelor, îmi place să salut cincinalul la Iaşi, de pe Dealul Copoului, seara, cinci peste oraşul înstelat de sute de mii de lumini plutesc cadenţele evocatoare ale Horei Unirii. Am atunci sentimentul că am fost martor al întregii istorii a Moldovei, că m-am născut cu veacuri in urmă anume ca să viu prin epoci la acest ceas al istoriei, să văd şi să-mi plec fruntea pe lespezile de aur ale timpului nostru, glorie a gloriilor. Să văd ceea ce nici chiar generaţiile care au pus mina pe mistria marilor pre(Continuare în pag. a 2-a) STIINTA SI CULTURA 7 7 7 componente indispensabile ale societăţii noastre socialiste Convorbire cu acad. Miron Nicolescu preşedintele Academiei Republicii Socialiste România — Revoluţia ştiinţificătehnică a deschis, dacă-mi este îngăduită o astfel de observaţie — un al doilea capitol al său. In „primul“, dominante — şi uimitoare pentru noi — erau explozia de idei ştiinţifice şi rapida lor receptare de către tehnică şi economie. Acum trăim un alt moment, de „aşezare“ a ştiinţei, nu în sens de potolire, ci de dirijare, de conducere sau, altfel exprimat, de politică a ştiinţei. Aceasta înseamnă pătrunderea nu numai a cuceririlor noi ci a spiritului ştiinţific in toţi porii domeniilor de activitate ale societăţii noastre. P a r a f razi n d u-l pe Marx, cred că se poate spune fără să greşim că măsura in care ştiinţa este efectiv şi judicios folosită de către politica unei ţâri de către o naţiune, constituie un criteriu al maturităţii acelei politici, acelei naţiuni. Am făcut această lungă introducere pentru a vă invita la o discuţie despre rolul şi locul ştiinţei şi culturii in etapa actuală de dezvoltare a României socialiste. — A devenit evident că progresul social şi progresul ştiinţific, ridicarea nivelului cultural al întregului popor sînt strîns legate. De aici decurg rolul şi sarcinile intelectualităţii in societatea noastră socialistă. Dar să privim mai îndeaproape acest proces de intelectualizare care a devenit un fenomen general al societăţii noastre. Culturalizarea maselor tot mai largi a adus şi aduce continuu modificări calitative în interiorul fiecărei profesiuni. Cel ce cultivă pămintul este astăzi conducătorul unui tractor sau al unei combine agricole, el cunoaşte şi aplică un întreg complex de reguli ale agrotehniei, deci are alt nivel de pregătire, simte nevoia unei continue ridicări a calificării. Muncitorul din fabrică lucrează la un strung automat sau la un pupitru de comandă. Este interesat, şi este obligat prin activitatea lui ce se desfăşoară intr-o fabrică modernă, să fie la curent cu o serie de noutăţi tehnice. Deosebirile dintre munca fizică şi cea intelectuală se şterg treptat. Dar dincolo de aceasta, întreaga structură a societăţii este schimbată. Creşte considerabil atit numărul cit şi, implicit, rolul social al intelectualităţii. Această creştere este realizată prin crearea unei noi intelectualităţi de prestigiu, din rindul tuturor categoriilor de oameni ai muncii şi care, împreună cu generaţiile anterioare de oameni de ştiinţă şi cultură, formează astăzi intelectualitatea socialistă, sprijin de nădejde al partidului in marea operă de transformare a societăţii. Socialismul a creat atit cadrul spiritual cit şi condiţiile materiale pentru ridicarea culturală a societăţii şi desfăşurarea ei creatoare pe plan intelectual, învăţămîntul superior a constituit veriga principală in formarea noii intelectualităţi, în pregătirea cadrelor de specialitate pentru toate domeniile de activitate. De la 33 de facultăţi în 1938 cu 26.489 de studenţi, din care numai 9,2 % în domeniul tehnicii și 3,9 în agricultură — CATINCA MUSCAN (Continuare in pag. a 3-al Ilf T6 aSiTl BT ff’ŞlC* ftiaiff wS»TIWIEt»£ UE» ©fes* ÎN ŢÂRĂ BRAŞOV (coresp. R.l. I. Pitieu). Ieri a ieşit pe poarta uzinei „Tractorul“ din Braşov, primul lot de tractoare S-1509 de 150 c.p. cu destinaţia R. P. Chineză, BRAŞOV (coresp. R.l. I. Pitieu). In plin centrul oraşului Braşov au început lucrările de construire a unui nou şi impozant obiectiv de interes public — hotelul „Braşov“ cu o capacitate de 348 de locuri. ALEŞD (coresp. R.l. — P. Maliţa). Ieri la Combinatul de materiale de construcţii Aleşd a intrat în funcţiune prima linie de ciment cu o capacitate anuală de 320 000 de tone. SIBIU (coresp. R.l. — V. Lazăr). La facultăţile de istorie şi filologie din Sibiu a avut loc ieri un simpozion dedicat semicentenarului partidului in cadrul căruia au fost prezentate 4 comunicări. PETROŞANI (coresp. R.I. — I. Cojocaru), în cartierul Aeroport şi-a început activitatea o nouă cantină pentru 300 de salariaţi ai noii mine Livezeni. TG. MUREŞ (coresp. R.I. I. Deleanu). In localitate s-a deschis expoziţia de artă plastică a elevilor din şcolile judeţului Mureş cuprinzînd lucrări in ulei, acuarelă, tempera, grafică în tuş » O PLOAIE POATE AMINA GRIJA PENTRU IRIGARE?I n extinderea irigaţiilor — acţiune de mare importanţă pentru dezvoltarea agriculturii — pentru a se asigura gospodărirea judicioasă a importantelor fonduri puse la dispoziţie de către stat, în mod obligatoriu trebuie să se apeleze la soluţiile tehnico-economice cele mai corespunzătoare, astfel ca amenajările să se facă cu costuri de investiţii reduse, să se asigure plantelor apa în ritmul şi volumul necesar, să se evite, pe cit posibil, pierderile neproductive de apă etc. DAR TOT ATÎT DE IMPORTANT ESTE CA SUPRAFEŢELE ODATĂ AMENAJATE SA FIE EXPLOATATE IN AŞA MOD CA RECUPERAREA INVESTIŢIILOR FĂCUTE SA SE REALIZEZE INTR-UN TIMP CIT MAI SCURT. Aceasta deoarece eficienţa irigaţiilor nu se măsoară după apa pompată, ci, aşa cum este firesc, după NIVELUL PRODUCŢIEI SI AL CHELTUIELILOR EFECTUATE, DUPĂ CEEA CE S-A OBŢINUT SUPLIMENTAR în urma investiţiilor făcute. Să examinăm pentru început rezultatele înregistrate la staţiunea de cercetări pentru culturi irigate VALUL LUI TRAIAN, care se află în al cincilea an de experimentare, în condiţii irigate. Aici, s-a reuşit să se obţină în medie în toate încercările făcute în această perioadă o producţie de 9 470 kg la porumb boabe, 5 350 kg la grîu, între 3 500—4 000 kg la floarea-soarelui şi soia, peste 100 000 kg la lucernă masă verde, de pe fiecare hectar. In felul acesta s-au realizat sporuri foarte semnificative de producţie ce au fost cuprinse între 50 şi 80 la sută la grîu, porumb şi floarea-soarelui şi de 300-500 la sută la soia, lucerna şi alte plante de nutreţ. Aceste rezultate se confirmă şi în producţie pe suprafeţele ce au fost udate la timp şi fertilizatela unităţile de stat M. KOGALNICEANU, NAZARCEA, DOROBANŢU, precum şi la cooperativele agricole din CUZA VODĂ, SATU NOU şi altele). Cu toate acestea, producţiile medii obţinute pe unele suprafeţe amenajate sunt încă destul de scăzute, depăşind cu puţin sau chiar de loc pe cele realizate în cultura neirigată, deşi conducerile unităţilor şi organele agricole judeţene dispuneau de toate posibilităţile pentru a obţine recolte mult mai mari. Una din cauzele acestei situaţii o constituie faptul că UDĂRILE SE APLICA încă cu multa întârziere, iar la culturi ce necesită 3—4 udări se administrează în majoritatea cazurilor numai o singură udare sau cel mult două, care sunt cu totul insuficiente pentru a susţine realizarea unei producţii apropiate de nivelul biologic al plantelor respective. Unii specialişti, cu o experienţă mai puţin îndelungată în tehnica irigaţiilor, consideră că dacă au intervenit precipitaţii de 10—15 mm se poate amina aplicarea udărilor. Această concepţie este dăunătoare deoarece s-a stabilit că în perioada de vară numai prin evaporaţia de la suprafaţa solului se pierd 3—4 mm, fără a se mai lua în considerare consumul zilnic al plantelor care depăşeşte 3 mm. Cercetările făcute au arătat de asemenea că în lunile de vară, chiar precipitaţiile mai abundente, de 30—40 mm, avînd de obicei un caracter torenţial, prezintă un coeficient mic de înmagazinare în sol, ceea ce face ca acumulările să fie epuizate în cîteva zile. De aceea se impune urmărirea atentă a rezervelor de apă din sol şi a continuării udărilor indiferent de condiţiile meteorologice ale perioadei respective. Precipitaţiile care intervin mai ales în lunile de vară trebuie să fie considerate numai ca o sursă de reducere a normelor de udare şi nicidecum un prilej de întrerupere a udărilor. Avînd în vedere aceste considerente se impune ca unităţile agricole să organizeze echipe speciale de udători formate din membrii cooperatori sau lucrători permanenţi, care începînd de primăvara şi pînă toamna tîrziu să fie folosiţi numai la aceste lucrări care necesită un volum mare de muncă. Folosirea în mod permanent a aceloraşi oameni la lucrările de udare duce la însuşirea tehnicii de udare, la cunoaşterea temeinică a utilajului aflat în dotare şi formarea deprinderii necesare pentru mînuirea lui cu mai multă rapiditate. Apreciez că este necesar de asemenea ca Institutul de cercetări (Continuare in pag. a 3-a) Dr. ing. P. Tomoroga directorul Staţiunii pentru culturi irigate — Valul lui Traian, judeţul Constanţa Vineri 2 aprilie ÎN CUPRINSUL ZIARULUI: • Admiterea în învăţămîntul superior (In pag. a 5-a) • Autodotarea poate influenţa politica metalului ? • „Ce preferă cumpărătorii şi ce aleg merceologii!“ • Actualitatea agricolă (In pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al XXIV-lea al P. C. U. S. Stimaţi tovarăşi, Este pentru noi o deosebită plăcere de a participa la cel de-al XXIV-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi de a vă adresa dumneavoastră, delegaţilor la Congres, comuniştilor sovietici, popoarelor Uniunii Sovietice, un cald mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central, a tuturor membrilor partidului nostru, a întregului popor român. In raportul Comitetului Central al P.C.U.S. prezentat Congresului de tovarăşul Brejnev, au fost înfăţişate pe larg marile realizări obţinute de oamenii muncii sovietici, care, sub conducerea partidului lor comunist, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu o economie puternică, un plin proces de perfecţionare, cu o industrie de prim rang şi un uriaş potenţial material şi ştiinţific. Comuniştii români, poporul nostru, dau o înaltă preţuire succeselor remarcabile ale Uniunii Sovietice în construcţia socialismului şi comunismului, considerîndu-le o contribuţie de mare însemnătate la întărirea forţei sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist. Doresc, şi cu prilejul acestui congres, să relev cu satisfacţie faptul că între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, între popoarele şi ţările noastre s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii trainice , politice, economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii de activitate. Bazate pe vechi legături tradiţionale şi cimentate prin sîngele vărsat în comun de ostaşii români şi sovietici în lupta victorioasă împotriva fascismului, prietenia şi colaborarea româno-sovietică sunt animate de realizarea nobilelor idealuri ale socialismului. Semnarea, in cursul anului trecut, a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele două ţări deschide noi perspective de dezvoltare multilaterală a colaborării româno-sovietice. Partidul şi Guvernul României vor acţiona şi în viitor cu toată hotărirea pentru dezvoltarea relaţiilor dintre partidele şi ţările noastre, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte cauzei întăririi unităţii ţărilor socialiste, mişcării comuniste internaţionale, cauzei progresului şi păcii. Tovarăşi, Permiteţi-mi să mă refer la cîteva din preocupările actuale ale partidului şi statului nostru. La sfîrşitul anului trecut, am încheiat cu succes planul pe anii 1966 — 1970. Producţia industrială a crescut într-un ritm mediu anual de aproape 12 la sută, fiind în 1970 cu 75 la sută mai mare decit în 1965. In cursul acestui cincinal, producţia agricolă a crescut cu 24 la sută faţă de cincinalul anterior. Venitul national a crescut pe cincinal cu 45 la sută, într-un ritm anual de aproape 8 la sută. Pe această bază s-a realizat majorarea generală a salariilor şi pensiilor, îndeosebi a celor mici, veniturile din salarii crescând cu peste 50 la sută ; au sporit, de asemenea, veniturile ţărănimii, s-a înfăptuit un vast program de construcţii de locuinţe, s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani. Cheltuielile social-culturale au crescut cu peste 60 la sută în 1970 faţă de 1965. In prezent, întregul nostru popor a trecut la infăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care stabileşte drept obiectiv fundamental făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Realizarea prevederilor noului cincinal va apropia simţitor România de ţările cu economie avansată şi va permite să se ia noi măsuri privind creşterea in continuare a nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc — ţelul suprem al politicii partidului. Conducerea de partid şi de stat, înfăptuind un amplu program de măsuri pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea întregii activităţi de conducere şi planificare a vieţii economice şi sociale, se preocupă permanent de adîncirea democraţiei socialiste, se consultă sistematic cu oamenii muncii şi supune dezbaterii lor toate problemele fundamentale ale construcţiei socialiste, ale politicii interne şi externe. In întreaga noastră activitate ne călăuzim după cunoscuta teză marxist-leninistă potrivit căreia principala îndatorire a partidului comunist de guvernămînt este făurirea noii orînduiri sociale. Noi considerăm că eu cit fiecare ţară socialistă obţine rezultate mai bune în opera de construcţie a acestei orînduiri, cu atît îşi îndeplineşte mai bine îndatoririle naţionale cit şi îndatoririle internaţionale, cu atît este mai mare contribuţia sa la cauza creşterii influienţei socialismului în lume. Stimaţi tovarăşi, In activitatea sa internaţională, România pune un accent deosebit pe intensificarea relaţiilor multilaterale cu toate ţările socialiste. Colaborarea economică, tehnico-ştiinţifică, cu ţările CAER, cu toate ţările socialiste, trebuie să ducă la dezvoltarea economiilor naţionale, la prosperitatea şi înflorirea fiecărei naţiuni socialiste, la întărirea independenţei statelor noastre ca state libere şi suverane, contribuind în acest fel la afirmarea superiorităţii ideilor socialismului în lume. După cum se ştie, făurirea socialismului pe baza legităţilor sale generale se realizează in situaţii economice, sociale şi istorice diferite de la o ţară la alta, partidele comuniste şi muncitoreşti activează în condiţii diverse. Ţinînd seama de această diversitate, între partide pot apare deosebiri de păreri asupra operei de construire a socialismului, asupra unor evenimente internaţionale. Calea rezolvării acestora este discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în spirit de încredere şi stimă reciprocă. Partidul nostru se pronunţă împotriva oricărui amestec în treburile interne ale altor partide, care duce la slăbirea unităţii lor, a capacităţii de luptă împotriva duşmanului de clasă, în condiţiile internaţionale actuale, o importanţă deosebită au afirmarea relaţiilor de tip nou între ţările socialiste — cu totul opuse relaţiilor din lumea capitalistă —, colaborarea lor liber consimţită, în spiritul principiilor marxist-leniniste şi ale internaţionalismului socialist, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, ale întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc. Aceasta constituie, după părerea noastră, calea sigură pentru depăşirea dificultăţilor şi neînţelegerilor actuale, pentru refacerea şi întărirea colaborării şi unităţii ţărilor socialiste. Orice nesocotire a acestor principii nu poate decit să complice soluţionarea cu succes a problemelor complexe ale construcţiei socialiste, să aducă prejudicii relaţiilor intre ţările socialiste, între partidele comuniste şi muncitoreşti. In ce-l priveşte, Partidul Comunist Român va respecta în întreaga sa activitate principiile şi normele de relaţii între ţările socialiste, va acţiona cu consecvenţă pentru dezvoltarea colaborării cu toate ţările socialiste. Totodată, vom lărgi legăturile de solidaritate internaţionalistă cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, în spiritul încrederii şi stimei reciproce, al recunoaşterii dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător linia politică potrivit condiţiilor concrete ale ţării sale, vom extinde relaţiile cu alte forţe socialiste, democratice, progresiste, antiimperialiste. Stimaţi tovarăşi, Evenimentele internaţionale demonstrează că în lume au loc profunde transformări revoluţionare şi democratice, că noi forţe sociale se ridică împotriva imperialismului, a politicii sale de forţă, dictat şi agresiune, a tendinţelor de a-şi impune dominaţia asupra altor state. Acţiunile cercurilor imperialiste întimpină rezistenţa tot mai divză a popoarelor, care îşi apără libertatea şi independenţa naţională, dreptul sacru de a-şi hotărî singure soarta. Lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina, înfrîngerile suferite de imperialiştii americani sunt o expresie a acestor realităţi, o dovadă că nici o forţă din lume nu poate infringe un popor care este hotărît să-şi apere independenţa şi se bucură de sprijinul forţelor antiimperialiste. Partidul şi poporul nostru, sprijinind cauza dreaptă a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Indochina, consideră imperios necesar să se pună capăt războiului, să fie retrase fără întârziere toate trupele Statelor Unite ale Americii, astfel ca popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să-şi poată hotărî singure calea dezvoltării, fără amestec din afară. România nutreşte o profundă simpatie faţă de năzuinţele de progres ale tinerelor state recent eliberate, dezvoltă cu ele relaţii de colaborare politică şi economică, susţine eforturile lor pentru consolidarea independenţei, emancipare economică şi socială, acordă întregul sprijin mişcărilor de eliberare naţională, luptei împotriva colonialismului şi neocolonialismului. Ne pronunţăm pentru soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu pe baza Rezoluţiei Consiliului de Securitate, pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, pentru respectarea integrităţii teritoriale şi independenţei tuturor statelor din această regiune, precum şi pentru reglementarea problemei populaţiei palestiniene în conformitate cu năzuinţele sale naţionale. România îşi extinde relaţiile cu toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, considere drept o îndatorire a sa, ca ţară socialistă, de a-şi lărgi raporturile internaţionale şi participarea la diviziunea internaţională a muncii, de a contribui, pe această cale, la promovarea înţelegerii şi apropierii între popoare, la cauza păcii. La baza relaţiilor sale cu toate statele, ţara noastră situează în mod consecvent principiile suveranităţii şi independenţei naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc — principii recunoscute din ce în ce mai mult ca singurele in măsură să asigure dezvoltarea încrederii şi cooperării între popoare, destinderea şi securitatea internaţională. Republica Socialistă România desfăşoară o activitate susţinută pentru normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea colaborării între statele Europei, pentru înfăptuirea securităţii pe continent; considerăm necesar să se treacă la organizarea de întrlniri multilaterale în vederea pregătirii conferinţei general-europene. Realizarea unei păci trainice este o cerinţă arzătoare a întregii omeniri, care impune intensificarea luptei pentru reducerea cheltuielilor militare — grea povară asupra nivelului de trai al popoarelor — renunţarea la politica de forţă şi ameninţare cu forţa, luarea de măsuri practice în domeniul dezarmării generale, în primul rînd al celei nucleare, asigurarea unui climat de destindere, pace şi colaborare internaţională. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să urez partidului dumneavoastră, oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul Uniunii Sovietice, succes deplin în înfăptuirea programului ce va fi adoptat de congres pentru dezvoltarea economiei, vieţii sociale şi ridicarea bunăstării poporului, in interesul înaintării societăţii sovietice pe calea spre comunism, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Trăiască prietenia dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre ţările şi popoarele noastre. Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste!