România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)
1971-04-22 / nr. 8240
fa OPERELOR LUI V.I. LEIUNUU LIMBA ROMANA Interviu cu loan Simion redactor şef la Editura Politică Aniversarea naşterii lui Lenin constituie pentru comunişti, pentru popoarele din lumea întreagă — deci şi pentru poporul nostru — un bun prilej pentru a evoca figura luminoasă a marelui conducător comunist, pentru a releva, totodată, caracterul novator, militant al operei sale. Opera lui V. I. Lenin oferă un exemplu luminos şi convingător de slujire devotată a clasei muncitoare, un model de fermitate, intransigenţă şi perspicacitate politică, de gîndire curajoasă, însoţind şi explicînd activitatea practică, această operă de vaste proporţii l-a consacrat pe Lenin ca pe un remarcabil conducător revoluţionar, cu o uriaşă putere de analiză şi sinteză, care a dezvoltat şi îmbogăţit cu concluzii noi tot ceea ce se consideră a fi părţile constitutive ale marxismului : filozofia, economia politică, comunismul ştiinţific. Lenin a demonstrat că marxismul nu este o dogmă, o teorie împietrită, ci o metodă revoluţionară de cercetare a fenomenelor naturii şi societăţii, o armă teoretică de mare eficacitate pentru partidul clasei muncitoare. Realizările istorice obţinute de poporul sovietic pe plan economic, în dezvoltarea ştiinţei şi culturii, programul adoptat de recentul Congres al P.C.U.S., dezvoltarea ţărilor care compun sistemul mondial socialist, afirmarea mişcărilor de eliberare naţională şi socială, constituie tot atîtea argumente în sprijinul viabilităţii ideilor lui Lenin, subliniază valabilitatea tezelor sale cu privire la varietatea formelor, metodelor şi ritmurilor transformaţilor revoluţionare, cu privire la legătura indisolubilă şi interdependenţa dintre general şi particular în revoluţia şi construcţia noii societăţi comuniste. Operele sale rămîn un bogat izvor de inspiraţie pentru activitatea comuniştilor, pentru întărirea unităţii tuturor forţelor ce compun marele front al socialismului şi progresului împotriva imperialismului. Continuator al celor mai luminoase şi înaintate tradiţii revoluţionare ale poporului nostru, Partidul Comunist Român s-a preocupat în activitatea sa de o jumătate de secol, in mod consecvent, de traducerea, editarea şi răspândirea bogatei opere a lui V. I. Lenin ,de popularizarea largă in rîndul maselor a lucrărilor leniniste, a acordat şi acordă cea mai mare atenţie studierii învăţăturii marxist leniniste de către membrii de partid, de către oamenii muncii, în amplul proces de aplicare creatoare a concluziilor generale ale acestei Învăţături în concordanţă cu realităţile româneşti, cu schimbările care au loc în lumea contemporană. Bilanţurile care aruncă o lumină vie asupra drumului parcurs şi care, în acelaşi timp, dezvăluie perspectivele ce stau în faţa noastră, bilanţuri cu care poporul român intimpină măreaţa sărbătoare — semicentenarul Partidului Comunist Român — demonstrează în modul cel mai convingător cit de profund creator sunt soluţionate problemele complexe ale revoluţiei şi construcţiei socialismului în ţara noastră, ce imensă este contribuţia partidului nostru la îmbogăţirea tezaurului gîndirii marxist-leniniste, a experienţei mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. In acest cadru este interesant să urmărim modul în care de-a lungul celor 50 de ani, s-a materializat efortul partidului nostru pentru cunoaşterea operei leniniste, pentru traducerea şi popularizarea ei. Tovarăşul IOAN SIMION, redactor şef la Editura Politică, ne oferă, din acest punct de vedere, date pe cit de amănunţite, pe atît de edificatoare. — Cind s-ar putea fixa, în timp, începerea apariţiei în publicaţiile editate de cercurile socialiste din ţara noastră a operelor lui V. I. Lenin ? — Cu cel puţin un deceniu înainte de constituirea P.C.R. în „România muncitoare“ din 15 martie 1912 s-a publicat articolul „Conferinţa social-democraţiei ruse“ reprezentind raportul lui Lenin către Biroul socialist internaţional pe marginea conferinţei generale a P.M.S.D.R. In acelaşi ziar la 22 decembrie 1911, se publicase articolul lui Lenin, întitulat „Din crimele ţarismului“. Un alt ziar, editat de cercurile noastre muncitoreşti a reprodus în februarie 1916, în plină conflagraţie mondială, articolul „Războiul şi îndatoririle muncitorimii“. In gazeta „Lupta“ în noiembrie şi decembrie 1917, adică exact în perioada marii revoluţii, s-au tipărit articolele „Pace“, „Apel către soldaţii tuturor ţărilor beligerante“ însoţite de celebrul Decret asupra păcii. In colecţia Biblioteca comunistă care vedea lumina tiparului în editura Comitetului Comunist Revoluţionar Român, au apărut între 1918—1919, broşurile „Puterea sovietică şi criza socială din Germania“, „Raport şi discurs de încheiere la al III-lea Congres al Sovietelor din toată Rusia“. în 1920, cercul de editura socialistă scoate de sub teascuri broşurile „Democraţia burgheză şi dictatura proletară“ şi „Problemele puterii sovietice“. In ziarul „Socialismul“ se publica între 1919—1921 „Raportul lui Lenin prezentat la primul Congres al Internaţionalei Comuniste". „Ţăranii ruşi şi , comunismul“, „Sovietele şi invaţămîntul“, „Lenin asupra tacticii comunismului“, „Discursul lui Lenin la Congresul al X-lea al partidului“, „Congresul al X-lea al partidului“ „Congresul sindicatelor din Rusia — Lenin şi problemele ţărăneşti“. Ziarul „Chemarea" din anul 1920 face să apară „Sfaturile lui Lenin către proletariatul englez“,, „Al IX-lea Congres al Sovietelor ruseşti“, „Lenin asupra situaţiei politice“. O contribuţie activă o aduce încă la crearea sa, la răspîndirea ideilor leniniste, revista „Lupta de clasă“. In paginile ei apar : „Menirea tineretului comunist“, „Trecerea de la capitalism la comunism“, „Bolşevicii comunişti şi clasa ţărănească de mijloc“, „Părerile lui Lenin asupra relaţiilor muncitorilor din toate ţările“. După crearea sa, Partidul Comunist Român a înfiinţat o mică editură care, între altele, a tipărit la Galaţi, în anul 1924, broşura lui Lenin : „Scrisori din depărtare“. In anul 1931 în condiţii de adîncă ilegalitate, biblioteca comunistă a aceleiaşi edituri a scos broşurile „Chestia agrară“, „Chestiuni organizatorice“, „Chestia naţională“, „Proletariatul revoluţionar şi dreptul la autodeterminare al naţiunilor“. După eliberare, s-au creat largi posibilităţi pentru studierea şi însuşirea de către toţi oamenii atuncii de la noi a învăţăturii marxistleniniste. Cum a venit în intîmpinarea acestui interes activitatea editorială ? — Printr-o intensificare fără precedent a tipăririi operelor clasicilor marxism-leninismului. In această direcţie este semnificativ de subliniat că numai Editura Politică a tipărit 173 de titluri din lucrările lui V. I. Lenin, intr-un tiraj de 6 milioane şi jumătate de exemplare. In decurs de 15 ani, între 1950 şi 1965, au apărut, într-o colecţie extrem de îngrijită, toate cele 40 de volume ale lui V. I. Lenin, după ediţia a IV-a în limba rusă. Tirajul total atins — 1,6 milioane exemplare. Anul 1960 marchează începerea apariţiei operelor complete în 55 de volume, după ediţia a V-a în limba rusă. Acţiunea s-a încheiat anul trecut şi poate fi considerată, din toate punctele de vedere, un mare succes editorial. Au apărut, de asemenea, mari serii de opere alese. De notat faptul că un număr important de lcrări s-au publicat şi separat, în ediţii repetate, în cadrul colecţiei Biblioteca marxist-leninistă. Am putea releva aici titluri şi cifre privind tirajele — cu adevărat de masă — dar lucrurile le considerăm îndeajuns de notorii pentru a le mai repeta. — Anul trecut, întreaga omenire a aniversat centenarul naşterii lui V. I. Lenin. Cum s-a reflectat acest eveniment, la noi, pe plan editorial ? — Prin apariţia unor ediţii speciale ale operelor sale precum şi prin tipărirea unor lucrări proprii relevînd însemnătatea şi actualitatea ideilor leniniste. Din prima categorie face parte volumul „Lenin despre România“. Din cea de-a doua , culegerea de documente şi amintiri, întitulată „Lenin văzut de români“. De asemenea, un interes aparte prezintă studiile înmănuncheate sub titlul „Forţa Creatoare a leninismului“, publicate şi în ediţii franceză şi rusă, sub egida Editurii Academiei. Este important de menţionat,, că această ocazie jubiliară a fost folosită de editurile „Univers“, „Minerva“, „Ion Creangă“, „Albatros“, „Militară“, „Ştiinţifică“, „Da Cia“, pentru editarea a numeroase volume originale şi traduceri, a unor nuvele, a unor antologii de poezie, a unor amintiri şi memorii, studii — toate, punînd la îndemîna cititorilor din România elemente noi, referitoare la personalitatea atît de complexă a lui Vladimir Ilici Lenin. Ca şi lucrările lui Marx şi Engel?, operele lui Lenin reprezintă un tezaur preţios în lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru făurirea unei societăţi mai judicios întocmite, pentru o viaţă mai demnă şi mai prosperă. Ideile lui Lenin se regăsesc integral în succesele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale care se afirmă astăzi ca uriaşă forţă politică a contemporaneităţii, ca un factor fundamental al progresului social. ION PAVELESCU m?. SINGE VIENEZ: Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; IUBIRE PENTRU IUBIRE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20; GLUGA PE OCHI: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20; LOVITURA: Teatrul de stat Baia Mare în sala din bd. Schitu Măgureanu a Teatrului „Bulandra", ora 16; NNCNIC : Teatrul de Cornelie (16 64 60), ora 20; BĂRBAŢI FARA NEVESTE : Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; O LUNA LA TARA• Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Studio, ora 20; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA: Teatrul Ciuleşti (18 04 85), ora 19,30; COMOARA DIN INSULA PIRAŢILOR: Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16; MAZEL-TOV : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30; BIMBIRICA: Teatrul ,,C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; LA GRADINA CĂRĂBUŞ : Teatrul „C. Tănase", sala din calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30; SICILIANA : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; NOCTURN IV: Teatrul „Țăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 21,30; CIRCUL MARE DIN MOSCOVA: Circul „Globus" (11 01 20), ora 19,30; LEGENDA ȘI DOR: Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30. PRINTRE COLINELE VERZI : Patria III 86 25), orele 10 — 13 — 16 - 18,45 - 21.15 ZESTREA DOMNIȚEI RALU: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 10 - 18,30 — 20,45; Mod€;rn (23 71 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20.30 HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30; Feroviar .*16 22 73), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; CERUL N-Are GRATII (spectacol cedat), ora 20,30; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI ŞI ZESTREA DOMNIŢEI RALU , Favorit (31 OR 15) orele 9 — 12.30 — 16 19.30, Sala Palatului ora 18. TRIMIS EXTRAORDINAR : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 — 18.30 — 20.45 DOMICILIUL CONJUGAL: Capitol (16 29 17) orele 9,30 - 11,45 — 14 — 16.30 - 18.45 — 21 MIHAI VITEAZUL : Lumina (16 23 35), orele 9.45 — 15 — 19 , E MENTO ***««*»♦ Pagina a 2-a—22 aprilie 1971 Artiştii manifestă un cald ataşament faţă de marile idealuri ale societăţii noastre socialiste (Urmare din pag. I) neficieze de o preponderenţă a artelor plastice, care să constituie, în acelaşi timp, un semnal al lumii noastre socialiste, de o amploare arhitectonică şi artistică care se îngemănează fericit. Am dori, bineînţeles, ca firmele, magazinele, strada în general să arate, prin contribuţia tuturor factorilor determinanţi , mai puţin haotic decit arată acum." Fără îndoială că stăm astăzi mult mai bine decit acum zece ani, dar cite nu mai sunt de făcut ?.." Pentru toate acestea cred că este necesară o artă angajată dar şi o solicitare angajată. — Care vi se pare a fi relaţia artă-eveniment istoric ? — Relaţia în care atit arta cît şi evenimentul istoric cresc împreună ca valoare în timp. — Apropiatul eveniment al sărbătoririi Semicentenarului partidului a constituit şi pentru artişti, prilejul unei încordate munci in vederea expoziţiei omagiale de artă plastică ce se deschide cu această ocazie. Puteţi să ne oferiţi cîteva detalii ? — Cele 26 de expoziţii din centrele din ţară, dintre care o parte s-au şi deschis la această oră, ne vor duce în final la marea manifestare de la Bucureşti închinată acestui eveniment şi care sperăm să se deschidă în primele zile ale lunii mai cu o reuşită deplină. Am asistat în parte la lucrările comisiei de selecţie şi mă bucur să pot afirma că expoziţia care va avea loc va fi pentru noi toţi una dintre cele mai plăcute surprize. Cred că vom putea dovedi cu acest prilej că nu am mai avut de mult o manifestare la un asemenea nivel artistic, spiritual şi tematic. Şi îmi permit să cred că nu exagerez de loc. In ceea ce mă priveşte am lucrat şi eu la mai multe pînze, dintre care am prezentat un moment din ilegalitate privind „ultimul drum al luptătorului“ şi două portrete de tineri. Altă compoziţie — care era intitulată „Zi de sărbătoare“ — n-a mai ajuns să-şi afle sfîrşitul. Cred că şi datorită timpului de care dispun (sau nu dispun)... Sper, însă, să am prilejul s-o prezint la altă expoziţie- Repet, am convingerea că expoziţia de pictură, sculptură, arte decorative şi grafică de la Bucureşti, va constitui o manifestare de prestigiu. înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15 — 19; Drumul Sării (31 28 13) orele 15 — 19; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 19,30 BUTCH CASSIDY ŞI SUNDANCE KID: Bucureşti (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Melodia (12 06 88), Orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45. SUNETUL MUZICII: Festival (15 63 84), orele 9 — 12,30 — 16,30 — 20,15; MEXIC MO:I Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,15 — 11,15 — 13,15 — 15,15 - 17,15 LEMN DOCUMENTE, FAPTE, AMINTIRI. IN ÎMPREJURIMILE FICHTEBERGULUI: Timpuri Noi. orele 19.15 — 20,45 CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11 15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20 45; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 15,45 — 18 — 20,15; Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 SECRETUL DIN SANTA VITTORIA: Grivița (17 08 58) orele 9 — 11 45 — 15 - 17,45 - 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11.45 — 14,30 - 17.15 - 20 DOAR UN TELEFON : Buzeşti (15 62 79) orele 15.30 ~ 18 - 20.30 ELIBERAREA: Dacia (16 26 10), orele 8.45 — 39 30 în continuare PREŢUL PUTERII- Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,15 — 20,30; Lira (31 71 71), orele 15.30 — 18 — 20 15 Giulești (17 55 48) orele 15.30 — 18 - 20.30 VAGABONDUL: Unirea (17 10 21) orele 10 - 16 — 19.30 CLANUL SICILIENILOR: Ferentari (23 17 50). orele 15,15 — 17,45 — 20.15; Munca (21 50 97). orele 15 30 18 - 20.15 TRANDAFIRII ROȘII PENTRU ANGELICA■ Pacea (31 32 52). orele 15 45 — 18 — 20 TRIPLA VERIFICARE: Crîngaşi (17 33 81), orele 15,30 — 18 — 20.15 ADIO, GRANADA 1: Volga (11 91 26), orele 9.30 - 11,30 — 13.30 - 16 — 18,15 — 20.30 POIENILE ROSII: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20. O DUMINICA IN FAMILIE : Moşilor (12 52 93), orele 16 — 18 — 20 CINCI PENTRU INFERN: Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 RENEGATA: Flacăra (21 35 40), orele 15 — 17,30 — 20 LOS TARANTOS: Arta (21 31 86) orele 9.30 — 11,30 — 15.30 - 18 - 20,15; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 _ 20,15. TREC ZILELE: Progresul (23 94 101 orele 16 — 18 — 20 ÎNCEPUTUL: Laromet (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15,30 — 17,30 - 19,30. Cinemateca sala Union (13 49 04). LUMEA COMICA A LUI HAROLD LOYD, ora 9, VIATA SPORTIVA, orele 10,30 — 12,30 — 14,30. SAMBATA SEARA. DUMINICA DIMINEATA, ora 16,30. mora. Am uitat să spun că mai la o parte, tot Apostu a lăsat in faţa pămintului şi un fel de tron alb pe care se aşează fiinţele venite de departe, la popas ca să privească Caraimanul şi vîrfurile munţilor, şterse de ceaţă. Piatra e rece şi vara iarba nebună acoperă tronul în care bănuesc că stau noaptea pe la cîntători ielele sau zînele ciobăneşti ce vor fi trecind in marea lor migraţie prin aceste desfătate locuri... In urmă cu ani, careva m-a dus intr-o fostă circiumă în care lucra un fel de băiat de la ţară, cu o figură sănătoasă şi ochi cinstiţi. M-a izbit, sînt foarte mulţi ani de atunci, linia brincuşiană a dălţii scormonind in piatră , recunoscind in trăsăturile lui ferme geniul de mai tirziu şi tare m-am bucurat că, in furtuna atitor imitaţii, cineva se gindise să imite pe cel mai mare sculptor al lumii şi să încerce să-l întreacă. De atunci am văzut multe opere de Apostu, ştiu desenele sale nemaipomenite in cărbune şi tuş înviind trupuri uriaşe michelangeleşti, am fost în atelierul său modest, năpădit de idei şi forme. I-am văzut fusele acelea de lemn care au uimit Scandinavia şi Europa toată, visele sale în lemn, frumoasele chipuri şi nobilele fiinţe ce ar împodobi nemaipomenit marile clădiri ale ţării. Lui Apostu i-aş comanda toate finuirile Bucureştiului la care eu visez de ani de zile, pentru că nimeni ca el nu ştie să nască dintr-o amorfă materie atita gratie şi dulce stil. Văd in faţa noului Naţional căruia sper să i se aştearnă pe obraz frescele unui mare artist român , pictorul Bălaşa, o imensă cupă de piatră in care să svonească apele reci şi argintii ale oraşului. Ar fi o minune dăruită nouă integral. Apostu ar merita omagiul şi curajul edilitar... Scriu rindurile acestea la citirea ştirii frumoase că marele sculptor a fost răsplătit, cum era şi firesc, cu Marele Premiu al Artiştilor plastici. Dar să ne înţelegem. Cunuintele şi banii, mulţi, puţini, citi vor fi, nu ajung. Să înlesnim acestui om să-şi desăvirşească opera. Şi asta, nu se face decit punîndu-l la treabă ! In mijlocul nostru trăieşte un ales. Aş dori să-i aud dimineaţa dalta ciocănind în piatră şi să fiu neliniştit cind o lasă din mină... ihail Davidogu despre ochii dragi ai " — Din nou Reşiţa metalurgică in centrul preocupărilor dv. şi al noii piese 7 — Cu Reşiţa am vechi legături şi o prietenie îndelungată. De altfel, mai în toate lucrările mele de la „Omul din Ceatal“ pînă la cea mai recentă piesă „Străbunul“, eroii mei au fost cu predilecţie oamenii muncii fiindcă eu consider că munca dă omului o intensitate de trăire ce formează caractere puternice. — Aţi revenit la eroii din „Cetatea de foc“ ? — Teatrul din Reşiţa m-a chemat în toamnă ca să aduc „Cetatea de foc“ la un fel de contemporaneitate. Cum însă ea intrase în istoria de acum două decenii iar viaţa, bineînţeles, nu rămîne pe loc, am socotit că este imposibil să adaptez faptele şi viaţa. Insă întîmplările din toamna lui ’70, eroii acestei familii pe care am cunoscut-o • POST,4 «EDACT! El • O ştire apărută in urmă cu cîtva timp in ziarul nostru informa cititorii despre un nou tip de maşină de gătit electrică, concepută de un colectiv al uzinelor „1 Septembrie“ din Satu-Mare. Amator să-şi cumpere o asemenea maşină, cititorul D. MURZEA din comuna Vînători, judeţul Mureş, ne-a solicitat într-o scrisoare detalii , privind caracteristicile ei tehnice, modul de funcţionare şi modalitatea de procurare a noului produs. Pe baza datelor ce ne-au fost furnizate de Ministerul Industriei Uşoare, sîntem în măsură să dăm răspuns tovarăşului Murzea. Noua maşină de gătit este prevăzută cu trei ochiuri de gătit de diferite puteri, un cuptor electric cu regulator termic şi o grilă electrică pentru prăjit prin radiaţii. Ea are o putere totală instalată de 5,6 kw. Prin intermediul unei conducte electrice special montate (de electricieni autorizaţi, fireşte), ea va putea fi racordată şi la reţeaua de 220 volţi. Cine se va putea procura ? După cum ne informează ministerul, începind din trimestrul IV al anului, va intra în producţie de Serie. Numeroase scrisori adresate în ultima vreme ziarului transmit păreri, propuneri şi sugestii celor ce definitivează in aceste zile noul mers al trenurilor. Cititorului C. IONESCU din Galaţi, suntem în măsură să-i comunicăm că propunerea sa, vizînd introducerea unor trenuri de legătură mai directă a Galaţiului cu oraşele Ploieşti şi Buzău şi a unui automotor Galaţi-Constanţa pentru sezonul de vară, au avut un ecou pozitiv. începind de la 23 mai a.c., trenurile accelerate 724 şi 725 vor circula pe ruta Galaţi—Buzău-Ploieşti-Bucureşti, avînd şi o grupă de vagoane pentru relaţia Galaţi-Braşov şi invers. De la aceeaşi dată, gălăţenii vor avea la dispoziţie şi un tren accelerat pentru distanţa Galaţi- Constanţa. Transportul în comun al Capitalei — cum se desfăşoară ? Cum ar trebui să fie ? Ce măsuri se impun intr-un cartier sau altul ? etc. — constituie o preocupare de prim ordin pentru numeroşi bucureşteni. Ceea ce ne-a atras atenţia în poşta din ultimele zile, sînt reacţiile critice pe care le-au stîrnit răspunsurile date de ing. şef al I.T.B., tovarăşul Malcoci, la cîteva întrebări adresate de ziarul nostru în numele cititorilor. „Tovarăşul ing. Malcoci — ne scrie cititorul C. DRAGOMIRESCU din Bucureşti — vă răspunde cu justificări, planuri şi statistici, pentru a ocoli — după părerea mea realitatea. De ce nu se iau măsuri pentru a se da circulaţiei zeci şi zeci de vehicule care zac în depourile Berceni, Panduri, Dudeşti etc., pentru ca să nu mai călătorim pe scări, pe tampoane, în condiţii cu indulgenţă spus necorespunzătoare. Ritmicitatea circulaţiei nu se prea respectă. V-aş invita să surprindeţi aspecte matinale în cartierul Balta Albă, să vedeţi cum se călătoreşte cu tramvaiele 26 sau 27, 18, 19“. La fel de critică e şi scrisoarea semnată de inginerul ION ARDELEANU, N. CROITORU şi dr. GH. ILIESCU din Bd. Ion Şulea : „Referindune la cele scrise în ziar, dorim să vă informăm asupra adevăratei situaţii a transportului oamenilor muncii din acest cartier spre locurile de muncă. La orice oră, dar mai ales în orele de vîrf — 5,30—7 — tramvaiele 18 şi 19 şi autobuzul 42, înţesate pînă la refuz, cu călători ciorchine pe scări, circulă cu uşile deschise. Toate mijloacele de transport, de pe această rută, şi aşa insuficiente, nu-şi respecte de fel orariul. Transmitem şi pe această cale I.T.B. doleanţa noastră îndreptăţită de a se prelungi traseul autobuzului 42 şi al tramvaiului 30 pînă la Gara de Nord. Materializarea acestei propuneri ar reduce afluenţa mare de călători de la celelalte linii, ne-ar economisi apreciabil timpul şi eforturile, ne-ar scuti de enervări zadarnice“. Informăm pe această cale conducerea I.T.B. asupra tuturor aacestor neplăceri“ Pensionarul I. MICULESCU din Bucureşti doreşte să-i elucidăm o nedumerire de ordin medical. „Pentru oamenii în vîrstă — ne scrie tov. Miculescu — se pare că laptele nu este prea indicat ca aliment din cauza calciului pe care-l conţine. Acesta nefiind asimilat, s-ar depune — zice-se — pe artere, favorizând ateroscleroza. Aş vrea să ştiu care-i realitatea în această problemă şi dacă proverbul „Laptele bătrînilor este vinul !“ exprimă vreun adevăr“. Ţinînd seamă de rugămintea cititorului nostru, îi dăm răspunsul pe baza consultării unor specialişti din cadrul Ministerului Sănătăţii. Laptele este un aliment indicat nu numai pentru copii, ci şi pentru orice adult, indiferent de vîrstă, consumul său zilnic recomandat fiind de jumătate de litru. Contrar părerii exprimate de cititorul nostru, laptele şi produsele lactate, alături de legume şi fructe, se înscriu în regimul dietetic al bolnavilor de ateroscleroza. Vinul nu poate înlocui in nici un caz acest aliment complet, cu calităţi nutritive deosebite şi dietetic. IUMiltífífí 1 JOI 22 APRILIE PROGRAMUL I 13 : Emisiune în limba maghiară ; 18.30 : La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18.50 : Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 : 50 de ani în 50 de evocări ; 20.20 : România In lume ; 20.50 : Jocul salbelor. Cîntece şi jocuri populare din zona de şes a Banatului în interpretarea artiştilor amatori din comuna Drăgoieşti ; 21.05 :Planeta se grăbeşte. Scenariul şi regia Paul Angliei şi Sergiu Verona; 21.45 : Emisiune literară ; 22.05 : Teledivertisment. Selecţiuni din musical-urile „Romeo şi Julieta" de Aurel Giroveanu, „Alor şi Mona" de Camelia Dăscălescu şi „Poveste din cartierul de Vest" de Leonard Bernstein. Textul prezentării Aurel Felea. In distribuţie : Valy Niculescu, Stela Popescu, Ina Don, Nina Zărnescu, Cristina Stamate, Valentin Teodorian, Silviu Stănculescu, Iurie Darie, Florian Pitiş, Dem. Savu, Dumitru Rucăreanu, Aurel Giurumia şi alţii. Prezintă Ion Besoiu . 22:50: Telejurnalul. PROGRAMUL II 20 : Concert simfonic al Orchestrei de studio a Radioteleviziunii. Dirijor Carol Litvin. Solist Igor Bezrodnîi. In program : Toccata simfonică de Alexandru Paşcanu. Concert pentru vioară şi orchestră nr. 2 (prima audiţie) de Dimitri Şostakovici ; 21 : Univers XX. O minune a secolului ; Laserul ; 21.20 : Buletin de ştiri. Sport ; 21.30 : Istoria filmului. Omagiu pionierilor filmului românesc. ..................... „România libera ** Colecţionarul şi-a donat colecţia Tehnicianul miner Constantin Cruiescu, de la Ocna de Fier, Bocşa, deprinsese o mare pasiune pentru rocile estetice supranumite de mineri „florile pămintului“. Scormonind măruntaiele pămintului, ori căţărindu-se pe stîncile abrupte, el a căutat cu ochi de artist mai ales în abataje, diverse eşantioane de granit, cuarţ, ametist etc., de fapt „pietre scumpe", în cele mai interesante forme şi culori. Georgescu Rebedea Liviu, născut în Bucureşti, la 25 aprilie 1925, cu ultimul loc de muncă cunoscut la Şantierul 615 Timişoara, lotul Recaş, în calitate de constructor, şef de lot, a fost obligat, prin sentinţa civilă a Tribunalului popular al raionului Piteşti nr. 2906/13 din octombrie 1964, să plătească 250 de lei lunar, pensie de întreţinere, pentru minora Georgescu Ruxandra Luminiţa- A plătit pînă in septembrie 1967, dată de la care a... „uitat" să-și îndepliTimp de două decenii adunind in rucsacul său diferite mostre, s-a trezit într-o bună zi cu o colecție de mare valoare de ordinul sutelor de exemplare dintre cele mai reprezentative din această parte a Banatului și din alte centre miniere din ţară. Recent colecţionarul a donat colecţia Universităţii din Timişoara pentru a fi la îndemîna cercetătorilor şi studenţilor. (I. MEDOIA — coresp. R.l.)nească îndatoririle, schimbindu-şi locul de muncă pînă i s-a pierdut urma. Georgescu Ruxandra Luminiţa îl roagă, pe această cale, să-şi aducă aminte de ea. Locuieşte in Bucureşti, str. Aleia Nisei Bl. Al, et. III, ap. 16, sectorul 5. Rugăm instituţia sau întreprinderea care îl are angajat pe cel în cauză sau pe oricine are cunoştinţă de el să comunice, la adresa de mai sus, locul unde poate fi găsit „uitucul" nostru. Amnezie la... pensie alimentară Un indicator şi o precizare S-au împlinit 6 luni de când echipamentul modern destinat punerii la punct a sistemului de dirijare a circulaţiei rutiere din cuprinsul municipiului Iaşi a sosit la destinaţie. Dar, tot de atita vreme acest echipament, care a costat sute de mii de lei, continuă să zacă undeva prin depozitele întreprinderii de gospodărie locală acoperite — de mai marți de aici — cu diverse justificări care variază de la o săptămină la alta: nu avem cablu, ne împiedică timpul nefavorabil, ducem lipsă de oameni etc. In schimb nu numai că multe din semnalizatoarele întîlnite in diferite zone ale oraşului au devenit necorespunzătoare, dar chiar pe unele artere de circulaţie importante ele lipsesc complet dezorientind pietonii şi conducătorii auto. Celor în cauză ar fi mai bine să li se trimită un indicator cu precizarea: „Aici domneşte delăsarea !“. (M. BERAM, coresp. R.l.). „Zilele dramaturgiei originale“ Al. Voitin despre Oameni care tr — Aţi revăzut sau recitit de curind piesa dumneavoastră „Oameni care tac“, scrisă cu mulţi ani in urmă ? Dacă da, ce impresie v-a făcut ? — Intr-un spectacol văzut de curind (nu însă cel al Teatrului German din Timişoara care se prezintă cu ea în „Zilele dramaturgiei originale“), mi s-a reîmprospătat textul şi mă bucur foarte mult că găseşte încă ecou la public, că interesează. — Aceasta se datorează, aş spune, nn deosebi, viabilităţii eroilor... — Pe eroii mei îi reintîlnesc cu emoţie şi imi dau seama că, în pofida trecerii timpului, li s-au păstrat dimensiunile din momentul realizării. Şi îmi explic aceasta prin faptul că reprezintă o deplină experienţă umană, au trecut prin viaţă şi sînt extraşi din viaţă. Evident, sînt încîntat că, după atîţia ani, teatrele s-au reinteresat de acest text şi s-au străduit să-i dea o haină nouă, să-i redescopere implicaţiile, să-i revitalizeze eroii. mai bine, oameni cu dîrzenie şi cu demnitate, trăind in noile condiţii, mi-au dat prilejul să scriu o nouă piesă. M-am reîntîlnit cu Petru Arjoca şi cu fiul său Pavel la alt stadiu de viaţă şi gîndire şi aş putea spune că piesa s-a scris singură. S-au aşezat faţă în faţă, eroii de altă dată şi romantismul sobru şi de adîncă densitate al generaţiei de astăzi. — Doriţi să mai reluaţi momente şi conflicte din viaţa lor ? — Ce-i mai ciudat este că urmarea la „Cetatea de foc“ mi-a generat o a treia piesă — „Străbunul“ —, ale cărei întîmplări se petrec acum 200 de ani, cind au luat naştere primele furnale ale Reşiţei, fapt la care un cuvînt de seamă îl are şi cel dinţii Arjoca. „Străbunul“ l-am scris şi va fi jucat în toamnă la bicentenarul teatrului din Reşiţa. Astfel am realizat o trilogie a neamului Arjoca pe traiectul a 200 de ani şi în care firul conducător nu este numai pasiunea pentru muncă şi metal, ci şi o sete de adevăr şi libertate, o demnitate şi un curaj cărora intr-un cuvînt, le-aş spune, o nobleţe populară. — Cîteva impresii despre spectacolul reşiţean cu piesa dv, spectacol ce se va prezenta In cadrul „Zilelor dramaturgiei originale". — Spectacolul l-am văzut şi pot spune că teatrul din Reşiţa a făcut tot ce se poate pentru ca textul să fie bine primit. Şi pentru mine a fost mai mult decit emoţionant modul în care publicul reşiţean a primit piesa mea. O echipă de oameni tineri s-a dedicat acestui text. Lor li s-a adăugat Toma Dimitriu în Petru Arjoca, actor ce a fost nu numai un maestru ci şi un stimulent pentru întreaga echipă, prin pasiunea şi dăruirea sa, prin stilul de interpretare. FLORICA ICHIM K-1