România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)

1971-04-22 / nr. 8240

fa­ ­ OPERELOR LUI V.I. LEIUN­U­U LIMBA ROMANA Interviu cu loan Simion redactor şef la Editura Politică Aniversarea naşterii lui Lenin constituie pentru comunişti, pentru popoarele din lumea în­treagă — deci şi pentru poporul nostru — un bun prilej pentru a evoca figura luminoasă a ma­relui conducător comunist, pen­tru a releva, totodată, caracte­rul novator, militant al operei sale. Opera lui V. I. Lenin oferă un exemplu luminos şi convin­gător de slujire devotată a cla­sei muncitoare, un model de fermitate, intransigenţă şi per­spicacitate politică, de gîndire curajoasă, însoţind şi explicînd activitatea practică, această o­­peră de vaste proporţii l-a con­sacrat pe Lenin ca pe un re­marcabil conducător revoluţio­nar, cu o uriaşă putere de ana­liză şi sinteză, care a dezvoltat şi îmbogăţit cu concluzii noi tot ceea ce se consideră a fi păr­ţile constitutive ale marxismu­lui : filozofia, economia poli­tică, comunismul ştiinţific. Le­nin a demonstrat că marxismul nu este o dogmă, o teorie îm­pietrită, ci o metodă revoluţio­nară de cercetare a fenomenelor naturii şi societăţii, o armă teo­retică de mare eficacitate pen­tru partidul clasei muncitoare. Realizările istorice obţinute de poporul sovietic pe plan econo­mic, în dezvoltarea ştiinţei şi culturii, programul adoptat de recentul Congres al P.C.U.S., dezvoltarea ţărilor care compun sistemul mondial socialist, afir­marea mişcărilor de eliberare naţională şi socială, constituie tot atîtea argumente în spriji­nul viabilităţii ideilor lui Lenin, subliniază valabilitatea tezelor sale cu privire la varietatea for­melor, metodelor şi ritmurilor transformaţilor revoluţionare, cu privire la legătura indisolu­bilă şi interdependenţa dintre general şi particular în revolu­ţia şi construcţia noii societăţi comuniste. Operele sale rămîn un bogat izvor de inspiraţie pentru activitatea comuniştilor, pentru întărirea unităţii tutu­ror forţelor ce compun marele front al socialismului şi progre­sului împotriva imperialismului. Continuator al celor mai lu­minoase şi înaintate tradiţii re­voluţionare ale poporului nos­tru, Partidul Comunist Român s-a preocupat în activitatea sa de o jumătate de secol, in mod consecvent, de traducerea, edi­tarea şi răspândirea bogatei o­­pere a lui V. I. Lenin ,de popu­­larizarea largă in rîndul mase­lor a lucrărilor leniniste, a acor­dat şi acordă cea mai mare a­­tenţie studierii învăţăturii mar­xist leniniste de către membrii de partid, de către oamenii muncii, în amplul proces de aplicare creatoare a concluziilor generale ale acestei Învăţă­turi în concordanţă cu reali­tăţile româneşti, cu schim­bările care au loc în lu­mea contemporană. Bilanţuri­le care aruncă o lumină vie asupra drumului parcurs şi care, în acelaşi timp, dezvăluie pers­pectivele ce stau în faţa noastră, bilanţuri cu care poporul român intimpină măreaţa sărbătoare — semicentenarul Partidului Co­munist Român — demonstrează în modul cel mai convingător cit de profund creator sunt solu­ţionate problemele complexe ale revoluţiei şi construcţiei so­cialismului în ţara noastră, ce imensă este contribuţia partidu­lui nostru la îmbogăţirea te­zaurului gîndirii marxist-leni­­niste, a experienţei mişcării co­muniste şi muncitoreşti mon­diale. In acest cadru este inte­resant să urmărim modul în care de-a lungul celor 50 de ani, s-a materializat efortul partidu­lui nostru pentru cunoaşterea o­­perei leniniste, pentru traduce­rea şi popularizarea ei. Tovară­şul IOAN SIMION, redactor şef la Editura Politică, ne oferă, din acest punct de vedere, date pe cit de amănunţite, pe atît de edificatoare. — Cind s-ar putea fixa, în timp, începerea apariţiei în publicaţiile editate de cercurile socialiste din ţara noastră a operelor lui V. I. Lenin ? — Cu cel puţin un deceniu înainte de constituirea P.C.R. în „România muncitoare“ din 15 martie 1912 s-a publicat artico­lul „Conferinţa social-democra­­ţiei ruse“ reprezentind raportul lui Lenin către Biroul socialist internaţional pe marginea con­ferinţei generale a P.M.S.D.R. In acelaşi ziar la 22 decembrie 1911, se publicase articolul lui Lenin, întitulat „Din crimele ţarismului“. Un alt ziar, editat de cercurile noastre muncito­reşti a reprodus în februarie 1916, în plină conflagraţie mon­dială, articolul „Războiul şi în­datoririle muncitorimii“. In ga­zeta „Lupta“ în noiembrie şi decembrie 1917, adică exact în perioada marii revoluţii, s-au tipărit articolele „Pace“, „Apel către soldaţii tuturor ţărilor be­ligerante“ însoţite de celebrul Decret asupra păcii. In colecţia Biblioteca comunistă care ve­dea lumina tiparului în editura Comitetului Comunist Revolu­ţionar Român, au apărut între 1918—1919, broşurile „Puterea sovietică şi criza socială din Germania“, „Raport şi discurs de încheiere la al III-lea Con­gres al Sovietelor din toată Ru­sia“. în 1920, cercul de editura socialistă scoate de sub teascuri broşurile „Democraţia burgheză şi dictatura proletară“ şi „Pro­blemele puterii sovieti­ce“. In ziarul „Socialismul“ se publica între 1919—1921 „Raportul lui Lenin prezentat la primul Con­gres al Internaţionalei Comu­niste". „Ţăranii ruşi şi , comu­nismul“, „Sovietele şi invaţă­­mîntul“, „Lenin asupra tacticii comunismului“, „Discursul lui Lenin la Congresul al X-lea al partidului“, „Congresul al X-lea al partidului“ „Congresul sindi­catelor din Rusia — Lenin şi pro­blemele ţărăneşti“. Ziarul „Che­marea" din anul 1920 face să a­­pară „Sfaturile lui Lenin către proletariatul englez“,, „Al IX-lea Congres al Sovietelor ruseş­ti“, „Lenin asupra situaţiei po­litice“. O contribuţie activă o aduce încă la crearea sa, la răspîndi­­rea ideilor leniniste, revista „Lupta de clasă“. In paginile ei apar : „Menirea tineretului co­munist“, „Trecerea de la capita­lism la comunism“, „Bolşevicii comunişti şi clasa ţărănească de mijloc“, „Părerile lui Lenin asu­pra relaţiilor muncitorilor din toate ţările“. După crearea sa, Partidul Comunist Român a în­fiinţat o mică editură care, în­tre altele, a tipărit la Galaţi, în anul 1924, broşura lui Lenin : „Scrisori din depărtare“. In anul 1931 în condiţii de adîncă ile­galitate, biblioteca comunistă a aceleiaşi edituri a scos broşurile „Chestia agrară“, „Chestiuni or­ganizatorice“, „Chestia naţio­nală“, „Proletariatul revoluţio­nar şi dreptul la autodetermi­nare al naţiunilor“.­­ După eliberare, s-au creat largi posibilităţi pentru studierea şi însuşirea de că­tre toţi oamenii atuncii de la noi a învăţăturii marxist­­leniniste. Cum a venit în in­­tîmpinarea acestui interes activitatea editorială ? — Printr-o intensificare fără precedent a tipăririi operelor clasicilor marxism-leninismului. In această direcţie este semni­ficativ de subliniat că numai E­­ditura Politică a tipărit 173 de titluri din lucrările lui V. I. Le­nin, intr-un tiraj de 6 milioane şi jumătate de exemplare. In decurs de 15 ani, între 1950 şi 1965, au apărut, într-o colecţie extrem de îngrijită, toate cele 40 de volume ale lui V. I. Le­nin, după ediţia a IV-a în limba rusă. Tirajul total atins — 1,6 milioane exemplare. Anul 1960 marchează începerea apariţiei operelor complete în 55 de vo­lume, după ediţia a V-a în limba rusă. Acţiunea s-a în­cheiat anul trecut şi poate fi considerată, din toate punctele de vedere, un mare succes edi­torial. Au apărut, de asemenea, mari serii de opere alese. De notat faptul că un număr im­portant de lcrări s-au publicat şi separat, în ediţii repetate, în cadrul colecţiei Biblioteca mar­­xist-leninistă. Am putea releva aici titluri şi cifre privind tira­jele — cu adevărat de masă — dar lucrurile le considerăm în­deajuns de notorii pentru a le mai repeta. — Anul trecut, întreaga o­­menire a aniversat centena­rul naşterii lui V. I. Lenin. Cum s-a reflectat acest eve­niment, la noi, pe plan edi­torial ? — Prin apariţia unor ediţii speciale ale operelor sale pre­cum şi prin tipărirea unor lu­crări proprii relevînd însem­nătatea şi actualitatea ideilor leniniste. Din prima categorie face parte volumul „Lenin des­pre România“. Din cea de-a doua , culegerea de documente şi amintiri, întitulată „Lenin văzut de români“. De asemenea, un interes aparte prezintă stu­diile înmănuncheate sub titlul „Forţa Creatoare a leninismu­lui“, publicate şi în ediţii fran­ceză şi rusă, sub egida Editurii Academiei. Este important de menţionat,, că această ocazie ju­biliară a fost folosită de editu­rile „Univers“, „Minerva“, „Ion Creangă“, „Albatros“, „Militară“, „Ştiinţifică“, „Da­ Cia“, pentru editarea a nume­roase volume originale şi tradu­ceri, a unor nuvele, a unor antologii de poezie, a unor a­­mintiri şi memorii, studii — toate, punînd la îndemîna citi­torilor din România elemente noi, referitoare la personalitatea atît de complexă a lui Vladimir Ilici Lenin. Ca şi lucrările lui Marx şi En­gel?, operele lui Lenin repre­zintă un tezaur preţios în lupta oamenilor muncii de pretutin­deni pentru făurirea unei so­cietăţi mai judicios întocmite, pentru o viaţă mai demnă şi mai prosperă. Ideile lui Lenin se regăsesc integral în succesele mişcării comuniste şi muncito­reşti internaţionale care se a­­firmă astăzi ca uriaşă forţă po­litică a contemporaneităţii, ca un factor fundamental al pro­gresului social. ION PAVELESCU m?. SINGE VIENEZ: Teatrul de O­­peretă (14 80 11), ora 19,30; IUBIRE PENTRU IUBIRE : Teatrul „Lu­cia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20; GLUGA PE OCHI: Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20; LO­VITURA: Teatrul de stat Baia Mare în sala din bd. Schitu Mă­gureanu a Teatrului „Bulandra", ora 16; NNCNIC : Teatrul de Co­rnelie (16 64 60), ora 20; BĂRBA­ŢI FARA NEVESTE : Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; O LUNA LA TARA• Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Studio, ora 20; OMUL CA­RE A VĂZUT MOARTEA: Tea­trul Ciuleşti (18 04 85), ora 19,30; COMOARA DIN INSULA PIRA­ŢILOR: Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16; MAZEL-TOV : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30; BIMBIRICA: Teatrul ,,C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; LA GRADINA CĂRĂ­BUŞ : Teatrul „C. Tănase", sala din calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30; SICILIANA : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; NOCTURN IV: Teatrul „Țăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 21,30; CIRCUL MA­RE DIN MOSCOVA: Circul „Glo­bus" (11 01 20), ora 19,30; LEGEN­DA ȘI DOR: Ansamblul Rapso­dia Română (13 13 00), ora 19,30. PRINTRE COLINELE VERZI : Patria III 86 25), orele 10 — 13 — 16 - 18,45 - 21.15 ZESTREA DOMNIȚEI RALU: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 10 - 18,30 — 20,45; Mod€;rn (23 71 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20.30 HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30; Feroviar .*16 22 73), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; CERUL N-Are GRATII (spectacol cedat), ora 20,30; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI ŞI ZESTREA DOMNIŢEI RALU , Favorit (31 OR 15) orele 9 — 12.30 — 16 19.30, Sala Palatului ora 18. TRIMIS EXTRAORDINAR : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 — 18.30 — 20.45 DOMICILIUL CONJUGAL: Ca­pitol (16 29 17) orele 9,30 - 11,45 — 14 — 16.30 - 18.45 — 21 MIHAI VITEAZUL : Lumina (16 23 35), orele 9.45 — 15 — 19 , E MENTO ***««*»♦ Pagina a 2-a—22 aprilie 1971 Artiştii manifestă un cald ataşament faţă de marile idealuri ale societăţii noastre socialiste (Urmare din pag. I) neficieze de o preponderenţă a artelor plastice, care să consti­tuie, în acelaşi timp, un semnal al lumii noastre socialiste, de o amploare arhitectonică şi artis­tică care se îngemănează feri­cit. Am dori, bineînţeles, ca fir­mele, magazinele, strada în general să arate, prin con­tribuţia tuturor factorilor de­terminanţi , mai puţin hao­tic decit arată acum." Fă­ră îndoială că stăm astăzi mult mai bine decit acum zece ani, dar cite nu mai sunt de făcut ?.." Pentru toate acestea cred că este necesară o artă angajată dar şi o solicitare angajată. — Care vi se pare a fi relaţia artă-eveniment is­toric ? — Relaţia în care atit arta cît şi evenimentul istoric cresc împreună ca valoare în timp. — Apropiatul eveniment al sărbătoririi Semicentena­rului partidului a constituit şi pentru artişti, prilejul u­­nei încordate munci in ve­derea expoziţiei omagiale de artă plastică ce se des­chide cu această ocazie. Pu­teţi să ne oferiţi cîteva de­talii ? — Cele 26 de expoziţii din centrele din ţară, dintre care o parte s-au şi deschis la această oră, ne vor duce în final la ma­rea manifestare de la Bucureşti închinată acestui eveniment şi care sperăm să se deschidă în primele zile ale­­ lunii mai cu o reuşită deplină. Am asistat în parte la lucrările comisiei de selecţie şi mă bucur să pot a­­firma că expoziţia care va a­vea loc va fi pentru noi toţi una dintre cele mai plăcute sur­prize. Cred că vom putea do­vedi cu acest prilej că nu am mai avut de mult o manifesta­re la un asemenea nivel­­ ar­tistic, spiritual şi tematic. Şi îmi permit să cred că nu exa­gerez de loc. In ceea ce mă priveşte am lucrat şi eu la mai multe pînze, dintre care am prezentat un moment din ilega­litate privind „ultimul drum al luptătorului“ şi două portrete de tineri. Altă compoziţie — care era intitulată „Zi de săr­bătoare“ — n-a mai ajuns să-şi afle sfîrşitul. Cred că şi dato­rită timpului de care dispun (sau nu dispun)... Sper, însă, să am prilejul s-o prezint la altă expoziţie- Repet, am convinge­rea că expoziţia de pictură, sculptură, arte decorative şi grafică de la Bucureşti, va con­stitui o manifestare de presti­giu. înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15 — 19; Drumul Sării (31 28 13) orele 15 — 19; Floreas­­ca (33 29 71), orele 15,30 — 19,30 BUTCH CASSIDY ŞI SUN­DANCE KID: Bucureşti (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Melodia (12 06 88), O­­rele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45. SUNETUL MUZICII: Festival (15 63 84), orele 9 — 12,30 — 16,30 — 20,15; MEXIC MO:­I Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,15 — 11,15 — 13,15 — 15,15 - 17,15 LEM­N DOCUMENTE, FAPTE, AMINTIRI. IN ÎMPREJURIMILE FICHTE­­BERGULUI: Timpuri Noi. orele 19.15 — 20,45 CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Excelsior (18 10 88), o­­rele 9 — 11 15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20 45; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 15,45 — 18 — 20,15; Tomis (21 49 46), o­­rele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 SECRETUL DIN SANTA VIT­­TORIA: Grivița (17 08 58) orele 9 — 11 45 — 15 - 17,45 - 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11.45 — 14,30 - 17.15 - 20 DOAR UN TELEFON : Buzeşti (15 62 79) orele 15.30 ~ 18 - 20.30 ELIBERAREA: Dacia (16 26 10), orele 8.45 — 39 30 în continuare PREŢUL PUTERII- Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,15 — 20,30; Lira (31 71 71), orele 15.30 — 18 — 20 15­ Giulești (17 55 48) orele 15.30 — 18 - 20.30 VAGABONDUL: Unirea (17 10 21) orele 10 - 16 — 19.30 CLANUL SICILIENILOR: Fe­rentari (23 17 50). orele 15,15 — 17,45 — 20.15; Munca (21 50 97). orele 15 30 18 - 20.15 TRANDAFIRII ROȘII PENTRU ANGELICA■ Pacea (31 32 52). o­­rele 15 45 — 18 — 20 TRIPLA VERIFICARE: Crîn­gaşi (17 33 81), orele 15,30 — 18 — 20.15 ADIO, GRANADA 1: Volga (11 91 26), orele 9.30 - 11,30 — 13.30 - 16 — 18,15 — 20.30 POIENILE ROSII: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20. O DUMINICA IN FAMILIE : Moşilor (12 52 93), orele 16 — 18 — 20 CINCI PENTRU INFERN: Cos­mos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 RENEGATA: Flacăra (21 35 40), orele 15 — 17,30 — 20 LOS TARANTOS: Arta (21 31 86) orele 9.30 — 11,30 — 15.30 - 18 - 20,15; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 _ 20,15. TREC ZILELE: Progresul (23 94 101 orele 16 — 18 — 20 ÎNCEPUTUL: Laromet (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15,30 — 17,30 - 19,30. Cinemateca sala Union (13 49 04). LUMEA COMICA A LUI HAROLD LOYD, ora 9, VIATA SPORTIVA, orele 10,30 — 12,30 — 14,30. SAM­­BATA SEARA. DUMINICA DI­MINEATA, ora 16,30. mora. Am uitat să spun că mai la o parte, tot Apostu a lăsat in faţa pămintului şi un fel de tron alb pe care se aşează fiinţele venite de de­parte, la popas ca să priveas­că Caraimanul şi vîrfurile munţilor, şterse de ceaţă. Piatra e rece şi vara iarba nebună acoperă tronul în care bănuesc că stau noaptea pe la cîntători ielele sau zî­­nele ciobăneşti ce vor fi tre­­cind in marea lor migraţie prin aceste desfătate locuri... In urmă cu ani, careva m-a dus intr-o fostă circiumă în care lucra un fel de băiat de la ţară, cu o figură sănătoa­să şi ochi cinstiţi. M-a izbit, sînt foarte mulţi ani de a­­tunci, linia brincuşiană a dăl­ţii scormonind in piatră , re­­cunoscind in trăsăturile lui ferme geniul de mai tirziu şi tare m-am bucurat că, in fur­tuna atitor imitaţii, cineva se gindise să imite pe cel mai mare sculptor al lumii şi să încerce să-l întreacă. De a­­tunci am văzut multe opere de Apostu, ştiu desenele sale nemaipomenite in cărbune şi tuş înviind trupuri uriaşe michelangeleşti, am fost în atelierul său modest, năpădit de idei şi forme. I-am văzut fusele acelea de lemn care au uimit Scandinavia şi Eu­ropa toată, visele sale în lemn, frumoasele chipuri şi nobilele fiinţe ce ar împodobi nemaipomenit marile clădiri ale ţării. Lui Apostu i-aş co­manda toate finuirile B­ucu­­reştiului la care eu visez de ani de zile, pentru că nimeni ca el nu ştie să nască dintr-o amorfă materie atita gratie şi dulce stil. Văd in faţa nou­lui Naţional căruia sper să i se aştearnă pe obraz frescele unui mare artist român , pic­torul Bălaşa, o imensă cupă de piatră in care să svoneas­­că apele reci şi argintii ale oraşului. Ar fi o minune dă­ruită nouă integral. Apostu ar merita omagiul şi curajul edilitar...­­ Scriu rindurile acestea la citirea ştirii frumoase că ma­rele sculptor a fost răsplătit, cum­ era şi firesc, cu Marele Premiu al Artiştilor plastici. Dar să ne înţelegem. Cunu­­intele şi banii, mulţi, puţini, citi vor fi, nu ajung. Să înles­nim acestui om să-şi desă­­virşească opera. Şi asta, nu se face decit punîndu-l la treabă ! In mijlocul nostru trăieşte un ales. Aş dori să-i aud dimineaţa dalta ciocă­nind în piatră şi să fiu neli­niştit cind o lasă din mină... ­­ihail Da­vi­dog­­u despre ochii dragi ai " — Din nou Reşiţa metalur­gică in centrul preocupărilor dv. şi al noii piese 7 — Cu Reşiţa am vechi legă­turi şi o prietenie îndelungată. De altfel, mai în toate lucrările mele de la „Omul din Ceatal“ pînă la cea mai recentă piesă „Străbunul“, eroii mei au fost cu predilecţie oamenii muncii fiindcă eu consider că munca dă omului o intensitate de trăire ce formează caractere puternice. — Aţi revenit la eroii din „Cetatea de foc“ ? — Teatrul din Reşiţa m-a che­mat în toamnă ca să aduc „Ce­tatea de foc“ la un fel de con­temporaneitate. Cum însă ea in­trase în istoria de acum două decenii iar viaţa, bineînţeles, nu rămîne pe loc, am socotit că este imposibil să adaptez fap­tele şi viaţa. Insă întîmplările din toamna lui ’70, eroii acestei familii pe care am cunoscut-o • POST,4 «EDACT! El • O ştire apărută in urmă cu cîtva timp in ziarul nostru informa cititorii despre un nou tip de maşină de gătit e­­lectrică, concepută de un co­lectiv al uzinelor „1 Septembrie“ din Satu-Mare. Amator să-şi cumpere o asemenea maşină, ci­titorul D. MURZEA din comuna Vînători, judeţul Mureş, ne-a solicitat într-o scrisoare detalii , privind caracteristicile ei tehni­ce, modul de funcţionare şi mo­dalitatea de procurare a noului produs. Pe baza datelor ce ne-au fost furnizate de Ministerul Industri­ei Uşoare, sîntem în măsură să dăm răspuns tovarăşului Mur­­zea. Noua maşină de gătit este prevăzută cu trei ochiuri de gă­tit de diferite puteri, un cuptor electric cu regulator termic şi o grilă electrică pentru prăjit prin radiaţii. Ea are o putere totală instalată de 5,6 kw. Prin intermediul unei conducte elec­trice special montate (de elec­tricieni autorizaţi, fireşte), ea va putea fi racordată şi la re­ţeaua de 220 volţi. Cine se va putea procura ? După cum ne informează ministerul, începind din trimestrul IV al anului, va intra în producţie de Serie. Numeroase scrisori adresate în ultima vreme ziarului tran­smit păreri, propuneri şi su­gestii celor ce definitivează in aceste zile noul mers al tre­nurilor. Cititorului C. IONESCU din Galaţi, suntem­ în măsură să-i comunicăm că propunerea sa, vizînd introducerea unor trenuri de legătură mai directă a Galaţiului cu oraşele Ploieşti şi Buzău şi a unui automotor Galaţi-Constanţa pentru sezonul de var­ă, au avut un ecou pozi­tiv. începind de la 23 mai a.c., trenurile accelerate 724 şi 725 vor circula pe ruta Galaţi—Bu­­zău-Ploieşti-Bucureşti, avînd şi o grupă de vagoane pentru relaţia Galaţi-Braşov şi invers. De la aceeaşi dată, gălăţenii vor avea la dispoziţie şi un tren ac­celerat pentru distanţa Galaţi- Constanţa. Transportul în comun al Capi­talei — cum se desfăşoară ? Cum ar trebui să fie ? Ce măsuri se impun intr-un cartier sau altul ? etc. — constituie o preocupare de prim ordin pentru numeroşi bucureşteni. Ceea ce ne-a atras atenţia în poşta din ultimele zile, sînt reacţiile critice­ pe care le-au stîrnit răspunsurile date de ing. şef al I.T.B., tovară­şul Malcoci, la cîteva întrebări adresate de ziarul nostru în nu­mele cititorilor. „Tovarăşul ing. Malcoci — ne scrie cititorul C. DRAGOMIRES­­CU din Bucureşti — vă răspun­de cu justificări, planuri şi sta­tistici, pentru a ocoli — după părerea mea realitatea. De ce nu se iau măsuri pentru a se da circulaţiei zeci şi zeci de vehicu­le care zac în depourile Berceni, Panduri, Dudeşti etc., pentru ca să nu mai călătorim pe scări, pe tampoane, în condiţii cu in­dulgenţă spus necorespunzătoa­re. Ritmicitatea circulaţiei nu se prea respectă. V-aş invita să surprindeţi aspecte matinale în cartierul Balta Albă, să vedeţi cum se călătoreşte cu tramvaiele 26 sau 27, 18, 19“. La fel de cri­tică e şi scrisoarea semnată de inginerul ION ARDELEANU, N. CROITORU şi dr. GH. ILIESCU din Bd. Ion Şulea : „Referindu­­ne la cele scrise în ziar, dorim să vă informăm asupra adevă­ratei situaţii a transportului oamenilor muncii din acest car­tier spre locurile de muncă. La orice oră, dar mai ales în orele de vîrf — 5,30—7 — tramvaiele 18 şi 19 şi autobuzul 42, înţesate pînă la refuz, cu călători cior­chine pe scări, circulă cu uşile deschise. Toate mijloacele de transport, de pe această rută, şi aşa insuficiente, nu-şi respecte de fel orariul. Transmitem şi pe această cale I.T.B. doleanţa noastră îndreptăţită de a se pre­lungi traseul autobuzului 42 şi al tramvaiului 30 pînă la Gara de Nord. Materializarea acestei propuneri ar reduce afluenţa mare de călători de la celelalte linii, ne-ar economisi apreciabil timpul şi eforturile, ne-ar scuti de enervări zadarnice“. Informăm pe această cale con­ducerea I.T.B. asupra tuturor a­­acestor neplăceri“ Pensionarul I. MICULESCU din Bucureşti doreşte să-i eluci­dăm o nedumerire de ordin me­dical. „Pentru oamenii în vîrstă — ne scrie tov. Miculescu — se pare că laptele nu este prea indicat ca aliment din cauza calciului pe care-l conţine. A­­cesta nefiind asimilat, s-ar de­pune — zice-se — pe artere, fa­vorizând ateroscleroza. Aş vrea să ştiu care-i realitatea în a­­ceastă problemă şi dacă prover­bul „Laptele bătrînilor este vi­nul !“ exprimă vreun adevăr“. Ţinînd seamă de rugămintea cititorului nostru, îi dăm răspun­sul pe baza consultării unor specialişti din cadrul Ministeru­lui Sănătăţii. Laptele este un aliment in­dicat nu numai pentru copii, ci şi pentru orice adult, indiferent de vîrstă, consumul său zilnic recomandat fiind de jumătate de litru. Contrar părerii exprim­­ate de cititorul nostru, laptele şi produsele lactate, alături de le­gume şi fructe, se înscriu în re­gimul dietetic al bolnavilor de ateroscleroza. Vinul nu poate în­locui in nici un caz acest ali­ment complet, cu calităţi nutri­tive deosebite şi dietetic. IUMiltífífí 1 JOI 22 APRILIE PROGRAMUL I 13 : Emisiune în limba maghiară ; 18.30 : La volan — emi­siune pentru conducătorii auto ; 18.50 : Mult e dulce și frumoa­să. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 : 50 de ani în 50 de evocări ; 20.20 : România In lume ; 20.50 : Jocul salbelor. Cîntece şi jocuri populare din zona de şes a Banatului în interpretarea artiştilor amatori din comuna Drăgoieşti ; 21.05 :Planeta se grăbeşte. Scenariul şi re­gia Paul Angliei şi Sergiu Verona; 21.45 : Emisiune literară ; 22.05 : Teledivertisment. Selecţiuni din musical-urile „Romeo şi Julieta" de Aurel Giroveanu, „Al­or şi Mona" de Camelia Dăscălescu şi „Poveste din cartierul de Vest" de Leonard Bernstein. Textul prezentării Aurel Felea. In distribuţie : Valy Niculescu, Stela Popescu, Ina Don, Nina Zărnescu, Cristina Stamate, Valentin Teodorian, Silviu Stănculescu, Iurie Darie, Florian Pitiş, Dem. Savu, Dumitru Rucăreanu, Aurel Giuru­­mia şi alţii. Prezintă Ion Besoiu . 22:50: Telejurnalul. PROGRAMUL II 20 : Concert simfonic al Orchestrei de studio a Radiotelevi­­ziunii. Dirijor Carol Litvin. Solist Igor Bezrodnîi. In program : Toccata simfonică de Alexandru Paşcanu. Concert pentru vi­oară şi orchestră nr. 2 (prima audiţie) de Dimitri Şostakovici ; 21 : Univers XX. O minune a secolului ; Laserul ; 21.20 : Bu­letin de ştiri. Sport ; 21.30 : Istoria filmului. Omagiu pionierilor filmului românesc. ..................... „România libera ** Colecţionarul şi-a donat colecţia Tehnicianul miner Con­stantin Cruiescu, de la Ocna de Fier, Bocşa, deprinsese o mare pasiune pentru rocile estetice supranumite de mi­neri „florile pămintului“. Scormonind măruntaiele pămintului, ori căţărin­­du-se pe stîncile abrupte, el a căutat cu ochi de ar­tist mai ales în abataje, di­verse eşantioane de granit, cuarţ, ametist etc., de fapt „pietre scumpe", în cele mai interesante forme şi culori. Georgescu Rebedea Li­­viu, născut în Bucureşti, la 25 aprilie 1925, cu ultimul loc de muncă cunoscut la Şantierul 615 Timişoara, lotul Recaş, în calitate de constructor, şef de lot, a fost obligat, prin sentinţa civilă a Tribunalului popu­lar al raionului Piteşti nr. 2906/13 din octombrie 1964, să plătească 250 de lei lu­nar, pensie de întreţinere, pentru minora Georgescu Ruxandra Luminiţa- A plătit pînă in septem­brie 1967, dată de la care a... „uitat" să-și îndepli­Timp de două decenii a­­dunind in rucsacul său diferite mostre, s-a trezit într-o bună zi cu o colec­ție de mare valoare de ordinul sutelor de exem­plare dintre cele mai reprezentative din această parte a Banatului și din alte centre miniere din ţa­ră. Recent colecţionarul a donat colecţia Universi­tăţii din Timişoara pen­tru a fi la îndemîna­ cerce­tătorilor şi studenţilor. (I. MEDOIA — coresp. R.l.)­nească îndatoririle, schim­­bindu-şi locul de muncă pînă i s-a pierdut urma. Georgescu Ruxandra Lu­miniţa îl roagă, pe această cale, să-şi aducă aminte de ea. Locuieşte in Bucureşti, str. Aleia Nisei Bl. A­l, et. III, ap. 16, sectorul 5. Rugăm instituţia sau în­treprinderea care îl are angajat pe cel în cauză sau pe oricine are cunoştinţă de el să comunice, la adre­sa de mai sus, locul unde poate fi găsit „uitucul" nostru. Amnezie la... pensie alimentară Un indicator şi o precizare S-au împlinit 6 luni de când echipamentul modern destinat punerii la punct a sistemului de dirijare a cir­culaţiei rutiere din cuprin­sul municipiului Iaşi a so­sit la destinaţie. Dar, tot de atita vreme acest echi­pament, care a costat sute de mii de lei, continuă să zacă undeva prin depozitele întreprinderii de gospodărie locală acoperite — de mai marți de aici — cu diverse justificări care variază de la o săptămină la alta: nu avem cablu, ne împiedică timpul nefavorabil, ducem lipsă de oameni etc. In schimb nu numai că multe din semnalizatoarele întîl­­nite in diferite zone ale oraşului au devenit ne­corespunzătoare, dar chiar pe unele artere de circula­ţie importante ele lipsesc complet dezorientind pie­tonii şi conducătorii auto. Celor în cauză ar fi mai bine să li se trimită un in­dicator cu precizarea: „Aici domneşte delăsa­rea !“. (M. BERAM, coresp. R.l.). „Zilele dramaturgiei originale“ Al. Voitin despre Oameni care tr — Aţi revăzut sau recitit de curind piesa dumnea­voastră „Oameni care tac“, scrisă cu mulţi ani in urmă ? Dacă da, ce impresie v-a făcut ? — Intr-un spectacol văzut de curind (nu însă cel al Teatrului German din Timişoara care se prezintă cu ea în „Zilele dra­maturgiei originale“), mi s-a re­împrospătat textul şi mă bucur foarte mult că găseşte încă ecou la public, că interesează. — Aceasta se datorează, aş spune, nn deosebi, viabilităţii eroilor... — Pe eroii mei îi reintîlnesc cu emoţie şi imi dau seama că, în pofida trecerii timpului, li s-au păstrat dimensiunile din momentul realizării. Şi îmi ex­plic aceasta prin faptul că re­prezintă o deplină experienţă umană, au trecut prin viaţă şi sînt extraşi din viaţă. Evident, sînt încîntat că, după atîţia ani, teatrele s-au reinteresat de a­­cest text şi s-au străduit să-i dea o haină nouă, să-i redesco­pere implicaţiile, să-i revitali­­zeze eroii. mai bine, oameni cu dîrzenie şi cu demnitate, trăind in noile condiţii, mi-au dat prilejul să scriu o nouă piesă. M-am reîn­­tîlnit cu Petru Arjoca şi cu fiul său Pavel la alt stadiu de viaţă şi gîndire şi aş putea spune că piesa s-a scris singură. S-au a­­şezat faţă în faţă, eroii de altă dată şi romantismul sobru şi de adîncă densitate al generaţiei de astăzi. — Doriţi să mai reluaţi momente şi conflicte din viaţa lor ? — Ce-i mai ciudat este că ur­marea la „Cetatea de foc“ mi-a generat o a treia piesă — „Stră­bunul“ —, ale cărei întîmplări se petrec acum 200 de ani, cind au luat naştere primele furnale ale Reşiţei, fapt la care un cu­­vînt de seamă îl are şi cel dinţii Arjoca. „Străbunul“ l-am scris şi va fi jucat în toamnă la bi­centenarul teatrului din Reşiţa. Astfel am realizat o trilogie a neamului Arjoca pe traiectul a 200 de ani şi în care firul con­ducător­ nu este numai pasiunea pentru muncă şi metal, ci şi o sete de adevăr şi libertate, o demnitate şi un curaj cărora in­tr-un cuvînt, le-aş spune, o no­bleţe populară. — Cîteva impresii despre spectacolul reşiţean cu piesa dv, spectacol ce se va pre­zenta In cadrul „Zilelor dra­maturgiei originale". — Spectacolul l-am văzut şi pot spune că teatrul din Reşiţa a făcut tot ce se poate pentru ca textul să fie bine primit. Şi pentru mine a fost mai mult de­cit emoţionant modul în care publicul reşiţean a primit piesa mea. O echipă de oameni tineri s-a dedicat acestui text. Lor li s-a adăugat Tom­a Dimitriu în Petru Arjoca, actor ce a fost nu numai un maestru ci şi un sti­mulent pentru întreaga echipă, prin pasiunea şi dăruirea sa, prin stilul de interpretare. FLORICA ICHIM K-1

Next