România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)

1971-05-01 / nr. 8248

MaL Am crescut fi ne-am format In cultul simbolurilor sale. Forţa lor etică, pe care o evocă atit de viu aceste imagini adunate, una lingă alta, pe retină şi în conştiinţă, într-o jumătate de veac de istorie, s-a instăpinit printre valorile durabile aie spiritualităţii noastre. Fotografii... Fărime de culoare din culori­le epocii, crîmpeie dintr-un destin de ati­­tea ori dramatic, totdeauna eroic. Fieca­re secvenţă cheamă la o confruntare cu timpul. 1 Mai 1921... Cit de emoţionante sînt mărturiile despre acest întîi de mai pe care memoria ni-l va restitui întotdeauna 1926. Publicînd acest desen, deasupra că­ruia scria : „In ziua de 1 Mai muncitorimea opreşte roata muncii“, ziarul „Viaţa Mun­citoare“ chema implicit la denunţarea ex­ploatării capitaliste, înveşmintat in aura de care se învăluie iz­voarele originare. S-a ţinut un miting la Ploieşti. Au avut loc întruniri la Galaţi, la Craiova, la Turnu Severin, intr-un crochiu de articol, înserat pe o pagină adumbrită de vreme, se reconstituie atmosfera din în­chisoarea de la Jilava. „Tovarăşii noştri de la Jilava au sărbătorit şi ei pe 1 Mai. Au făcut un steag roşu. Pe o parte a flamurei era scris: „Socialiştii arestaţi la Jilava, iar pe cealaltă un dioram alegoric (căpiţe de grîu, iar printre spice ciocanul şi sece­ra)“. Sîntem în ajunul unui eveniment isto­ric. După numai o sâptămînâ, la 8 mai, se va proclama solemn constituirea Partidu­lui Comunist Român. Apariţia lui constituia prin ea însăşi cea mai inalta expre­sie de conştiinţă a clasei muncitoare. Şi iată, nu chiar cel dintii program al parti­dului acest gînd de mari adîncimi morale, de fapt unul dintre punctele cardinale ale întregii sale orientări — „desfiinţarea ex­ploatării muncii sub orice formă“. Refăcînd ierarhia valorilor, aşezindu-le in scara lor normală, comuniştii considerînd — cum şi e de fapt — munca unica sursă de bunuri materiale şi spirituale, îi confereau încă din primii ani ai luptei lor, calitatea de singur criteriu al condiţiei sociale a omu­lui. Este impresionant să urmărim cum ac­tivitatea desfăşurată, indiferent de forme­le sub care se înfăţişează, gravitează con­stant în jurul acestui principiu-pivot deoare­ce munca se leagă inseparabil de om iar omul, satisfacerea cerinţelor sale, edificarea unui cadru social propice afirmării perso­nalităţii lui, au fost şi rămîn jaloane funda­mentale, de permanenţă in politica parti­dului. Ce univers sugerează aceste documente care ne-au rămas din epoca aspră a ile­galităţii... Un muncitor refăcînd prometeic gestul sfărimârii lanţurilor care încătuşau planeta. Un altul angajat într-un efort titanic de eliberare a propriilor mîini. Afişe chemînd la solidaritate de clasă. Manifeste denunţînd o oligarhie cupidă şi lipsită de scrupule. Numere ale „Scinteii" tipărite cu cine ştie cite riscuri şi dogorind de incan­descenţa mesajului transmis. Sunt semnele, sub care pătrundea în cetate odinioară, 1 Mai. Frinturi, de fapt, ale unui mare şi neîntrerupt dialog. Ştafete anticipind timpul. De atitea ori s-a încercat să li se bareze drumul... Sărbătorirea lui 1 Mai roşu a fost ani de-a rîndul un act de cu­tezanţă. Pe cei ce răspundeau lumi­nile lui îi aşteptau, cum spune poetul, „nopţi între santinele, nori de plumbi şi tuci“ sub care „zornăiau oţele“. Dar comu­niştii au avut întotdeauna de partea lor logica iar timpul — timpul istoric — care n-a încetat niciodată, în pofida simptome­­lor contrare, să fie logic, Ie-a validat inte­gral opţiunile. Am contemplat îndelung puţinele foto­grafii păstrate de-atunci, printre ele, pe cele de la Aninoasa şi Oradea. Orice consi­derente despre condiţia muncii pălesc in faţa realităţii care se dezvăluie brutal, a­ m tm t>f i sut? wtfltítTOiswA wwe$ii Ä ^ ^ ş® vwtnávjn stxztou m eo^isr 53« ü»«# ^ tfef-tS inUm»ti»8.#î4 • «o«,«ti«o-1 »ule lui«u­ t­f»mnUtf«Li„t . 1934. Acest afiş multipli­cat în ziua de 1 Mai re­aducea în prim plan atmosfera şi eveni­mentele ce confruntase­ră muncitorimea româ­nească in anul prece­dent — anul luptelor de la Griviţa şi de pe Valea Prahovei. 1935. Manifeste de 1 Mai. Manifeste împotriva răz­boiului, manifeste în sprijinul revendicărilor economice şi politice. Ştafete trimise In întîm­­pinarea timpului. DE CINCIZECI DE ORI ...... . , ' ■ afuitififti mai ei mm mi a m taiui âtâ&A®, » te «testet i Hfst U feste,. «**»**, tVtewas. Mi 1 Mat M&i SA1KV.—*** sw @ .VflV ... V . - A !..VCA Sa» yw. ly. XnwX vmyw WwT­W * JWo‚ н 4&***« * *K* *·*ě ”-ě■ -sv * «ă «te» *#**†■‚*, ■&•*&!*· §~sBi Mfe te e'iAA ♦ ’ 'i'r^.'-nrw rr—-» *** ■w.wi**-'’! ; x »V* *•> ■< <*< «■ <• *> > x'.‘ v.yv. * ... •••«• •■ >».•»< v v - > ■xw C .V>A ***** SW »AW,-V 0»V ^ 6 A- A i -y» * ■■***•■■. ’*#'*> *V* <• > <*y». ■"■■■;. , .***>• » r»: - "'L -o> < <■> - ' < ■<’/ * - •> >x : :ow*cy.. V w .X * ««• »->v •> y'iM> ; '> y. Xt ■; ««M-x^osttoy '*vyy ■: >:í: <• •• <a< • CyA-< X V» • ■ ■ ■■kxr. <>•)>>. »: -x» >■ : te. x -v-ey« :*■*»«<£ v« *•»•**»>. •> .»> -v * <••>»»» v X- • >. AX AW -«*,-.-.w*v ......MH TÜ#M|I-$^MWN : ••-•A Í.VA -V. - *■ 'x. M-, • 'acltcccinV «o« ?<***% < 4» **#*'<***■ , % w .. *>* 9 .... .^ , ., Ä» . W Ai 1 Mai 1921. După o săptămină avea să se proclame solemn constituirea Partidului Comunist Român. l&zarJsgs­­i,r:^ .......................... .................................................... 1922... Flamurile lui Mai asociate cu tinereţea, cu viitorul. Ca explicaţie a desenului simbolic erau reproduse cuvintele lui Marx : „In lupta lor, muncitorii n-au de pierdut decit lantu­rile; ei au o lume de cistigat!“ .^ *}­***: \ A­St'M» tMT ^ 0?SS« i.:; Uk!«í?V íöM&ík Ml’-S&Stí űkt H muncitori! serbeéil pe 1 Mai! ¥/mtm mumii ■Äi'Wvvvtfe: AsMxx-jox 9««*-a- ;.>x‘•xa> : > ••••.x-v.-ix.: £»*■*<* ÍM*:x, fi t.: • ss,v ............ ■.•. .'Xaá.v.-'-' .>*X-a* ' '•f1 «11‘ ' ii I IWĂişiţ DfíföPSiíiiíítoi 1931. Această imagine a fost luată la Aninoasa. Un grup de mineri și familiile lor își îngăduie de 1 Mai citeva clipe de răgaz după istovitoarea muncă pe care o prestau în adîncuri. ’PWFÎ"".... ye. \ 1 -HA «te' »»««*)poses 1932. Din adîncă ilegalitate, „Scinteia“, organul Comitetului Central al Partidului Comunist, din România reamintește obiectivele sub semn­ul cărora se sărbătorea în acel an 1 Mai : lupta împotriva scăderii salariilor, stăvilirea ascensiunii fascismului, lupta pentru libertăţi demo­cratice. 1925. Creşte avintul de luptă al oamenilor mun­­cii, solidaritatea lor in­­ternaţionalistă. ' i t\ DE LUPTĂ ' .............W * ** ^ '%£-% iSL B ’ . ^.-2 sLUr-i,*-u»-,up*,Jn i s.l •Ax” ' :• «y i ii:,:, IJ JlVfll •■SlfnT I ^ »tat IU»»« i nNM. jpHH .. r:« * » « * * « 5 ‡ #tte i#ftt «8 i”y'w«j, «.* I ; l ;-AAO'«' «­* te »«««»,­­! »* »-A «» tSs ■ . 1930. Muncitorii sînt chemaţi să demonstreze de 1 Mai pentru drepturile lor atit de brutal încălcate de patroni. 1936. Străzile Bucureştiu­­lui, pline de muncitori purtînd steaguri roşii. Spiritul revoluţionar a cărui flacără o întreţine partidul e mereu mai viu in conştiinţa oamenilor muncii. Deasupra co­loanei de demonstranţi, o pancartă cu chemări scrise în limba română şi maghiară, 1937. Fotografia a fost făcută la Oradea. Orice comentariu asupra condiţiei ce se rezerva muncii în această epocă păleşte în faţa realităţii. O realitate dură, ne­fastă pentru om, pentru personalitatea lui. 1945. Neştearsă rămîne in memoria noastră acea­stă zi de 1 Mai. Primul 1 Mai liber. Ţara, a vinit în frunte eroicul nostru Partid Comunist, intrase într-o eră nouă, eră de ■ din ei și înnoitoare pre­faceri. 1944. O fotocopie evo­­clnd manifestul Frontu­lui Unic Muncitoresc. Publicat chiar în ziua de 1 Mai şi răspîndit in în­treaga ţară — în marile uzine, la sate, pe front. In rîndul soldaţilor — a­­cest document avea o profundă semnificaţie fiind menit să înm­ureas­­că, prin consecinţele lui, Întreaga desfăşurare a evenimentelor, în acest an de răscruce al istori­ei noastre contemporane — ,anul 1944. Consem­­nînd voinţa de unitate şi de acţiune a clasei noastre muncitoare, ho­­tărîrea ei de a determi­na încetarea războiului antisovietic, alăturarea României la coaliţia an­­tihitleristă, crearea unui climat favorabil do­­bîndirii libertăţilor de­mocratice, înfăptuirea unui vast program vi­­zînd emanciparea econo­mică şi socială a ţării, manifestul Frontului U­­nic Muncitoresc se în­scrie printre actele de căpăti, care au r­ezăşuit victoria insurecţiei din august 1944 şi începerea revoluţiei populare ce avea să schimbe fața României. M rcIflHE ir""“...BhA.. € â f #rep JL?%itL » o M .1 % f ............................................................MM» w­­' îr, ĂstrĂST' ^ I ,ț, ••»x -«'M m■ fet»* «&­««« jMoî« »^âT’ ^ ; "*w*' •» AiS *’''***'* tteliMte»« jtectei Afei«« 4, ,“';-;-s»aS3SS ''Kassa.jAiaj w*s»«SSîfa« - ~ -mm, mi

Next