România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)
1971-05-01 / nr. 8248
MaL Am crescut fi ne-am format In cultul simbolurilor sale. Forţa lor etică, pe care o evocă atit de viu aceste imagini adunate, una lingă alta, pe retină şi în conştiinţă, într-o jumătate de veac de istorie, s-a instăpinit printre valorile durabile aie spiritualităţii noastre. Fotografii... Fărime de culoare din culorile epocii, crîmpeie dintr-un destin de atitea ori dramatic, totdeauna eroic. Fiecare secvenţă cheamă la o confruntare cu timpul. 1 Mai 1921... Cit de emoţionante sînt mărturiile despre acest întîi de mai pe care memoria ni-l va restitui întotdeauna 1926. Publicînd acest desen, deasupra căruia scria : „In ziua de 1 Mai muncitorimea opreşte roata muncii“, ziarul „Viaţa Muncitoare“ chema implicit la denunţarea exploatării capitaliste, înveşmintat in aura de care se învăluie izvoarele originare. S-a ţinut un miting la Ploieşti. Au avut loc întruniri la Galaţi, la Craiova, la Turnu Severin, intr-un crochiu de articol, înserat pe o pagină adumbrită de vreme, se reconstituie atmosfera din închisoarea de la Jilava. „Tovarăşii noştri de la Jilava au sărbătorit şi ei pe 1 Mai. Au făcut un steag roşu. Pe o parte a flamurei era scris: „Socialiştii arestaţi la Jilava, iar pe cealaltă un dioram alegoric (căpiţe de grîu, iar printre spice ciocanul şi secera)“. Sîntem în ajunul unui eveniment istoric. După numai o sâptămînâ, la 8 mai, se va proclama solemn constituirea Partidului Comunist Român. Apariţia lui constituia prin ea însăşi cea mai inalta expresie de conştiinţă a clasei muncitoare. Şi iată, nu chiar cel dintii program al partidului acest gînd de mari adîncimi morale, de fapt unul dintre punctele cardinale ale întregii sale orientări — „desfiinţarea exploatării muncii sub orice formă“. Refăcînd ierarhia valorilor, aşezindu-le in scara lor normală, comuniştii considerînd — cum şi e de fapt — munca unica sursă de bunuri materiale şi spirituale, îi confereau încă din primii ani ai luptei lor, calitatea de singur criteriu al condiţiei sociale a omului. Este impresionant să urmărim cum activitatea desfăşurată, indiferent de formele sub care se înfăţişează, gravitează constant în jurul acestui principiu-pivot deoarece munca se leagă inseparabil de om iar omul, satisfacerea cerinţelor sale, edificarea unui cadru social propice afirmării personalităţii lui, au fost şi rămîn jaloane fundamentale, de permanenţă in politica partidului. Ce univers sugerează aceste documente care ne-au rămas din epoca aspră a ilegalităţii... Un muncitor refăcînd prometeic gestul sfărimârii lanţurilor care încătuşau planeta. Un altul angajat într-un efort titanic de eliberare a propriilor mîini. Afişe chemînd la solidaritate de clasă. Manifeste denunţînd o oligarhie cupidă şi lipsită de scrupule. Numere ale „Scinteii" tipărite cu cine ştie cite riscuri şi dogorind de incandescenţa mesajului transmis. Sunt semnele, sub care pătrundea în cetate odinioară, 1 Mai. Frinturi, de fapt, ale unui mare şi neîntrerupt dialog. Ştafete anticipind timpul. De atitea ori s-a încercat să li se bareze drumul... Sărbătorirea lui 1 Mai roşu a fost ani de-a rîndul un act de cutezanţă. Pe cei ce răspundeau luminile lui îi aşteptau, cum spune poetul, „nopţi între santinele, nori de plumbi şi tuci“ sub care „zornăiau oţele“. Dar comuniştii au avut întotdeauna de partea lor logica iar timpul — timpul istoric — care n-a încetat niciodată, în pofida simptomelor contrare, să fie logic, Ie-a validat integral opţiunile. Am contemplat îndelung puţinele fotografii păstrate de-atunci, printre ele, pe cele de la Aninoasa şi Oradea. Orice considerente despre condiţia muncii pălesc in faţa realităţii care se dezvăluie brutal, a m tm t>f i sut? wtfltítTOiswA wwe$ii Ä ^ ^ ş® vwtnávjn stxztou m eo^isr 53« ü»«# ^ tfef-tS inUm»ti»8.#î4 • «o«,«ti«o-1 »ule lui«u tf»mnUtf«Li„t . 1934. Acest afiş multiplicat în ziua de 1 Mai readucea în prim plan atmosfera şi evenimentele ce confruntaseră muncitorimea românească in anul precedent — anul luptelor de la Griviţa şi de pe Valea Prahovei. 1935. Manifeste de 1 Mai. Manifeste împotriva războiului, manifeste în sprijinul revendicărilor economice şi politice. Ştafete trimise In întîmpinarea timpului. DE CINCIZECI DE ORI ...... . , ' ■ afuitififti mai ei mm mi a m taiui âtâ&A®, » te «testet i Hfst U feste,. «**»**, tVtewas. Mi 1 Mat M&i SA1KV.—*** sw @ .VflV ... V . - A !..VCA Sa» yw. ly. XnwX vmyw WwTW * JWo‚ н 4&***« * *K* *·*ě ”-ě■ -sv * «ă «te» *#**†■‚*, ■&•*&!*· §~sBi Mfe te e'iAA ♦ ’ 'i'r^.'-nrw rr—-» *** ■w.wi**-'’! ; x »V* *•> ■< <*< «■ <• *> > x'.‘ v.yv. * ... •••«• •■ >».•»< v v - > ■xw C .V>A ***** SW »AW,-V 0»V ^ 6 A- A i -y» * ■■***•■■. ’*#'*> *V* <• > <*y». ■"■■■;. , .***>• » r»: - "'L -o> < <■> - ' < ■<’/ * - •> >x : :ow*cy.. V w .X * ««• »->v •> y'iM> ; '> y. Xt ■; ««M-x^osttoy '*vyy ■: >:í: <• •• <a< • CyA-< X V» • ■ ■ ■■kxr. <>•)>>. »: -x» >■ : te. x -v-ey« :*■*»«<£ v« *•»•**»>. •> .»> -v * <••>»»» v X- • >. AX AW -«*,-.-.w*v ......MH TÜ#M|I-$^MWN : ••-•A Í.VA -V. - *■ 'x. M-, • 'acltcccinV «o« ?<***% < 4» **#*'<***■ , % w .. *>* 9 .... .^ , ., Ä» . W Ai 1 Mai 1921. După o săptămină avea să se proclame solemn constituirea Partidului Comunist Român. l&zarJsgsi,r:^ .......................... .................................................... 1922... Flamurile lui Mai asociate cu tinereţea, cu viitorul. Ca explicaţie a desenului simbolic erau reproduse cuvintele lui Marx : „In lupta lor, muncitorii n-au de pierdut decit lanturile; ei au o lume de cistigat!“ .^ *}***: \ ASt'M» tMT ^ 0?SS« i.:; Uk!«í?V íöM&ík Ml’-S&Stí űkt H muncitori! serbeéil pe 1 Mai! ¥/mtm mumii ■Äi'Wvvvtfe: AsMxx-jox 9««*-a- ;.>x‘•xa> : > ••••.x-v.-ix.: £»*■*<* ÍM*:x, fi t.: • ss,v ............ ■.•. .'Xaá.v.-'-' .>*X-a* ' '•f1 «11‘ ' ii I IWĂişiţ DfíföPSiíiiíítoi 1931. Această imagine a fost luată la Aninoasa. Un grup de mineri și familiile lor își îngăduie de 1 Mai citeva clipe de răgaz după istovitoarea muncă pe care o prestau în adîncuri. ’PWFÎ"".... ye. \ 1 -HA «te' »»««*)poses 1932. Din adîncă ilegalitate, „Scinteia“, organul Comitetului Central al Partidului Comunist, din România reamintește obiectivele sub semnul cărora se sărbătorea în acel an 1 Mai : lupta împotriva scăderii salariilor, stăvilirea ascensiunii fascismului, lupta pentru libertăţi democratice. 1925. Creşte avintul de luptă al oamenilor muncii, solidaritatea lor internaţionalistă. ' i t\ DE LUPTĂ ' .............W * ** ^ '%£-% iSL B ’ . ^.-2 sLUr-i,*-u»-,up*,Jn i s.l •Ax” ' :• «y i ii:,:, IJ JlVfll •■SlfnT I ^ »tat IU»»« i nNM. jpHH .. r:« * » « * * « 5 ‡ #tte i#ftt «8 i”y'w«j, «.* I ; l ;-AAO'«' «* te »«««»,! »* »-A «» tSs ■ . 1930. Muncitorii sînt chemaţi să demonstreze de 1 Mai pentru drepturile lor atit de brutal încălcate de patroni. 1936. Străzile Bucureştiului, pline de muncitori purtînd steaguri roşii. Spiritul revoluţionar a cărui flacără o întreţine partidul e mereu mai viu in conştiinţa oamenilor muncii. Deasupra coloanei de demonstranţi, o pancartă cu chemări scrise în limba română şi maghiară, 1937. Fotografia a fost făcută la Oradea. Orice comentariu asupra condiţiei ce se rezerva muncii în această epocă păleşte în faţa realităţii. O realitate dură, nefastă pentru om, pentru personalitatea lui. 1945. Neştearsă rămîne in memoria noastră această zi de 1 Mai. Primul 1 Mai liber. Ţara, a vinit în frunte eroicul nostru Partid Comunist, intrase într-o eră nouă, eră de ■ din ei și înnoitoare prefaceri. 1944. O fotocopie evoclnd manifestul Frontului Unic Muncitoresc. Publicat chiar în ziua de 1 Mai şi răspîndit in întreaga ţară — în marile uzine, la sate, pe front. In rîndul soldaţilor — acest document avea o profundă semnificaţie fiind menit să înmurească, prin consecinţele lui, Întreaga desfăşurare a evenimentelor, în acest an de răscruce al istoriei noastre contemporane — ,anul 1944. Consemnînd voinţa de unitate şi de acţiune a clasei noastre muncitoare, hotărîrea ei de a determina încetarea războiului antisovietic, alăturarea României la coaliţia antihitleristă, crearea unui climat favorabil dobîndirii libertăţilor democratice, înfăptuirea unui vast program vizînd emanciparea economică şi socială a ţării, manifestul Frontului Unic Muncitoresc se înscrie printre actele de căpăti, care au rezăşuit victoria insurecţiei din august 1944 şi începerea revoluţiei populare ce avea să schimbe fața României. M rcIflHE ir""“...BhA.. € â f #rep JL?%itL » o M .1 % f ............................................................MM» w' îr, ĂstrĂST' ^ I ,ț, ••»x -«'M m■ fet»* «&««« jMoî« »^âT’ ^ ; "*w*' •» AiS *’''***'* tteliMte»« jtectei Afei«« 4, ,“';-;-s»aS3SS ''Kassa.jAiaj w*s»«SSîfa« - ~ -mm, mi