România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)
1971-05-16 / nr. 8261
Pagina a 20—76 mai 1971 Scriitor fecund, Hana Lovinescu nu este, totuşi, scriitor de performanţă, şi nu-mi amintesc să-l mai fi pomenit vreodată cu două opere noi, pe afişul aceleiaşi stagiuni : nu cred că asta nu i s-a întîmplat niciodată, într-o carieră de dramaturg care începe să fie — vai — foarte îndelungată, tot atît de îndelungată — vai — ca şi a mea, de cronicar. Să tot fi fost trecut vreo trei luni de cind cunoscuserăm — cu un interes şi cu o satisfacţie cărora prea puţini au ezitat să le dea glas răspicat şi tare — Şi eu am fost in Arcadia..., cind am fost chemaţi, din nou, să vedem Omul care..., operă, nu numai inedită, şi premieră nu numai absolută, ci prezentate ambele în cadrul Concursului Naţional de creaţie şi interpretare teatrală, la concurenţă şi înfruntare directă, deci, cu alte vreo şaisprezece opere dramatice originale, şi alte vreo treizeci de spectacole, ale unui mare număr de teatre din ţară. Dacă prezenţa teatrului „C. Nottara“ în concurs era aproape o obligaţie, intrarea lui Lovinescu în arenă nu era de loc, căci, scriitor consacrat, aceasta îi dădea posibilitatea de a figura hors-concurs, ca vedetele de muzică uşoară la concursurile respective, deci de a se lăsa admirat, sau eventual, înjurat, fără riscurile unei înfrîngeri, pecetluită de un juriu, cu note, stamnilă şi comunicat. E o soluţie adoptată de mulţi consacraţi, care manifestă faţă de concursuri şi jurii o rezervă şi o prudenţă, nu totdeauna, şi nu total lipsite de îndreptăţire temeinică. Dar nouă ne-a plăcut mult spiritul bărbătesc şi, aş zice, sportiv, în care Horia Lovinescu a primit întreaga „regulă a jocului“, cu toate riscurile ei, refuzînd celălalt „joc“, al participării de la distanţă, al jumătăţilor de prezenţă şi al jumătăţilor de absenţă. De altfel — şi aceasta este spre o şi mai mare plăcere a noastră — Horia Lovinescu nu a fost singurul manifestant al acestui spirit, ci a făcut parte dintr-un grup în care au figurat Mihnea Gheorghiu, Paul Everac, Paul Anghel şi Mihai Davidoglu. Bravo lor ! După cum s-a putut destul afla pînă astăzi. Omul care... este o piesă din categoria poliţistă, din specia spionaj şi contra-spionaj, secţia economicomilitară. Eroii săi sînt ofiţeri şi agenţi ai Securităţii române — eroi pozitivi desigur — cărora le este, de altfel, dedicată piesa, şi care o merită cu prisosinţă, şi agenţi ai unor nenumite, dar lesne identificabile puteri străine, — eroii negativi, desigur, care o merită şi ei, în felul lor. E vorba de o tenebroasă afacere de spionaj, plină de primejdii, de loc lipsită de violenţă, şi încoronată, pină la urmă, cu moartea, cu moartea eroului însuşi, după ce a ieşit învingător. Prin aceasta, opera lui Lovinescu sare departe din categoria obişnuită a poliţistului, intrînd în aceea a dramei poliţiste, şi chiar a tragediei poliţiste, specie foarte rară, de o elevaţie care nu e cuprinsă în substanţele uzuale ale genului. Misterul, violenţa, moartea, sunt hrana literaturii poliţiste şi a cititorului său, dar nu moartea detectivului, a omului care descoperă crima şi pedepseşte pe criminal, a acestui semizeu care a adunat, la picioarele sale, cel mai mare număr de admiratori cu care se poate mîndri vreun erou al literaturii moderne : moartea nu-i şade bine eroului detectiv, care pare a se împărtăşi din privilegiul nemuririi, şi depăşeşte, prin aceasta, chiar condiţia de semi-zeu. Nu, în legea obişnuită a genului, moartea nu-i şade bine detectivului, şi nici, poate în mai mare măsură, anonimatul. Detectiv şi anonim, iată situaţii care se anulează reciproc, făcind imposibilă naşterea eroului, şi secînd sursele înseşi ale literaturii poliţiste. Dar, eroul lui Lovinescu este şi anonim şi muritor. Anonimatul lui Matei Albu nu este de deghizament — cum poate fi al oricărui detectiv, pină la demascarea bandei —, el este nu numai sursa unei extraordinare lovituri de teatru, după toate regulile genului, ci este o voinţă, o alegere şi un destin. Nimeni nu va şti niciodată că Matei Albu este „Matei Albu“, adică un tip extraordinar, şi un erou, ci numai că este un inginer bun, simpatic şi frumuşel, cum se găsesc cu miile printre anonimi. Toate aventurile lui, oricîte ar putea urma, şi oricît ar fi de fantastice şi de primejdioase, nu-i vor aduce nici o recunoaştere, nici o admiraţie, şi nici o admiratoare, şi nici măcar o decoraţie, care i se propune de altfel în ultimul tablou, şi pe care el o refuză. Căci, pe Albu, tocmai anonimatul îl face să fie erou, şi îl izolează în mod cumplit printre colegii săi : el este, cum s-ar spune, un erou necunoscut“. Iar moartea ? Nimic, din punct de vedere dramatic, nu cerea moartea lui Matei Albu, o moarte după triumf, care contrazice prăpăstios toate regulile genului. Happy-end-ul este gata, și Matei Albu învingător al bandei de spioni, e gata să pornească spre o binemeritată odihnă, însoţit de o prea frumoasă femeie, conform tipicului, chiar dacă femeia este soţie legitimă. Dar un glonţ întirziat al învinsei bande ii doboară pe erou, în ultima clipă, a dramei, nu a aventurii. De ce ? Natura însăşi a lui Lovinescu, gravă, dramatică, nu se împacă desigur cu soluţiile trandafirii, şi prea uzate. Dar e, cu siguranţă, ceva mai mult, şi care depăşeşte legile unei naturi. în fond, anonimatul, ca o condiţie a continuării primejdioasei sale lupte detectivistice, pe care Albu îl alege deliberat, poate fi considerat un act de trufie morală şi un pariu împotriva morţii, prin sensul lor adine aducător de moarte , de aci, poate să izvorască tragicul. Ultimul strat, insă, al acestei analize, este că trufia nu e decit modestie şi dăruire, care acţionează în numele unei filozofii şi a unui ideal, cu totul trans-personale : filozofia altruismului social şi cetăţenesc, idealul patriotismului. Tragicul izvorăşte, aşadar, nu din spiritul trufiei, ci din spiritul sacrificiului acceptat, şi e bine şi e frumos să fie aşa, pentru că patria poate cere sacrificii. Vedetism, aplauze, flori şi fetiţe, produce sportul, nu lupta, iar patriotismul e un sentiment luptător, nu sportiv. Piesă bună, chiar dincoace de această proiecţie şi lărgire majoră a orizontului poliţist obişnuit, adică în înseşi datele genului, care nu sunt de loc uşor de inventat, de articulat, şi de dezvoltat . Omul care... are nu numai un erou, ci are eroi, adică, oameni vii şi autentici, are situaţii, are dialog, are să zicem, tot ceea ce trebuie , şi dacă pe alocuri firul acţiunii nu se mai deşiră parcă in ritmul necesar, dacă există o topire a faptei in dialog, şi o împiedicare a oamenilor în taclale. — aceasta nu-i modifică de loc buna calitate generală. Pe drept cuvînt. Omul care... a primit o încununare majoră din partea juriului concursului, şi ne bucură că după ce a „jucat“ curajos şi cu viziera ridicată, Horia Lovinescu poate reîncerca bucuria, de mult uitată, a unui premiu intîi cu cunună : mulţi ani trăiască ! mulţi ani trăiască ! ...După cum, pe cea mai bună dreptate, spectacolul regizat de George Rafael nu a putut primi o distincţie din partea aceluiaşi juriu, fiind un spectacol banal, lent, fără nici măcar o urmă de ritm cu adevărat poliţist, şi de inventivitate aventuroasă. Noroc că actorii au ridicat, ei, nivelul, peste nivelul regizoral, ei, cu talentul, cu farmecul, cu inteligenţa lor. Aşa că, iarăşi pe bună dreptate, Ion Dichiseanu, interpretul lui Matei Albu, a primit un premiu al concursului, pentru talentul, naturaleţea, sensibilitatea şi originalitatea cu care ne-a convins, nu numai de calităţile de suprafaţă ale eroului, ci de acelen de polimime, care sunt şi ale dramei. O excelentă interpretare a dat Mircea Anghelescu agentului străin, dulceag şi brutal, iar cuplul Constantin Brezeanu — Dorin Varga ne-au provocat un autentic fior de „série noire“, intr-o unică scenă. Foarte buni, nuanţaţi în rolurile unor funcţionari care nu înţeleg nimic, au fost Mihai Heroveanu şi Ion Punea, ca şi Val Săndulescu în ro-3.F Iul unui savant-director, cu calităţile respective în permanentă contradicţie. Exercitată pe gama spectacolului de aventuri şi poliţism, de la stadiul epocii haiduceşti pînă la al spionajului modern, Marga Barbu a jucat cu limpezime şi distincţie rolul inevitabil al frumoasei spioane frumoase. Iar Anda Caropol, cu căldură, dar cu prea mult „botişor“ dramatizat, pe al soţiei, frumoasă, cuminte, iubită şi nefericită. Mai sînt mulţi actori in această enormă distribuţie, a unei piese CU ţări, cu medii şi cu situaţii atît de diferite, dintre care nu putem uita, evident, apariţiile puternice şi lăsătoare de amintiri, deşi de cite o singură scenă, ale unui Sandu Sticlaru şi George Constantin. TEATRUL „C. NOTTARA“ / /OMUL ARE..." de Horia Lovinescu Radu Popescu ECATERINA TEODOROIU, ora 11 şi TURANDOT, ora 19,30, Opera Română (16 48 20); REGELE LEAR : ora 10, FANNY, ora 20 Teatrul Naţional „I.L. Caragiale" — sala Comedia (14 71 71) iar la sala Studio (15 15 53) : SA NU-ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA , ora 10, TRAVESTI: ora 20, SOARELE LONDREI ora 10,30. LOGODNICUL DIN LUNA, ora 15.30 şi SINGE VIENEZ, ora 19.30 : Teatrul de Operetă (14 80 11) ; NEPOTUL LUI RAMEAU, ora 10.30 ; PLAY STRINDBERG, ora 20 : Teatrul .Lucia Sturdza Bulandis" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) şi ACEŞTI NEBUNI FĂŢARNICI, ora 10 30, POVESTIRI DIN PĂDUREA VIENEZA, ora 20 ; sala Studio (12 44 16) ; ALCOR ŞI MONA, ora 10.30 şi FATA MORGANA, ora 20 ; Teatrul tie Comedie (15 64 60) ; ADIO CHARLIE , ora 10 si BĂRBAŢI FARA NEVESTE, ora 19.30 ; Teatrul „G. I. Nottara" (15 93 02) iar la sala Studio ; CIND LUNA E ALBASTRA, ora 16 si O LUNA LA TARA, ora 20; TIMP SI ADEVAR, ora 20: Teatrul Mic (16 65 88); FREDDY, ora 10 şi COMEDIE CU OLTENI ora 19,30 : Teatrul Giuleşti (18 00 35) ; MATEIAS GISCARU, ora 10 şi CINCI SAPTAMANI IN BALCON, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă” (12 85 56) ; OAMENI CAFETAC, ora 11 şi MAZEL-TOV, ora 19,30 : Teatrul Evreiesc de Stat (21 36 71) ; MICUL INFERN : Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78) ora 19.30 şi LA GRADINA CĂRĂBUŞ — sala Victoria (15 04 18) ora 19.30; REVISTA LA VOLAN : Teatrul ,Ion Vasilescu" (12 27 45), orele 10 şi 19.30 ; NOCTURN III : Teatrul Tândăriei — sala din Calea Victoriei (15 23 77) ora 21 30 si TIGRISORUL PETRE , sala din str. Academiei (16 14 92), ora 11: CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMANEASCA : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00) ora 19,30: ARENA PRIMĂVERII: Circul „Globus” (11 01 20), orele 16 si 19,30; Premieră: EDITH PIAFF — NU, NU REGRET NIMIC, cu Corina Constantinescu la Ateneul Român — sala Studio ora 20; SERATA Patria (11 86 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30; O FLOARE SI DOI GRADINARI: București (15 61 54), orele 9 — 12 30 — 16,30 — 20; Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 30 — 16 — 19,30; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 12,30 — 16 — 19,30; Doina-grădină, ora 20; SI CAII SE ÎMPUȘCA, NU-I ASA 7: Capitol (16 29 17), orele 8 30 — 11 — 13,30 — 16— 18 30 — 21 ; Grădina Capitol, ora 19 30 ; DOMICILIUL CONJUGAL: Festival (15 63 84), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18 30 — 20,45; Modern (23 71 01) orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18 15 — 20,30 ; Modern-grădină, ora 20 ; EU FRANCISK SKORINA: Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; EVOCĂRI: Timpuri Noi (15 6110), orele 9—20,45 în continuare; PAN WOLODYJOWSKI: Lumina (16 28 35) orele 16,30 — 20; GOOLI: Lumina (16 23 85) «rele 9—15 tn continuare; SUNETUL MUZICII: Feroviar (16 22 73), orele 9 — 12,30 — 16 — 19 30; Melodia (12 06 88) orele 9 — 12,30 — 15 — 19,30; BUTCH CASSIDY ŞI SUNDANCE KID : Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 — 18 15_ 20 30; Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; PE COMETA : Grivița (17 08 58), orele 9,30 — 11,30 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30; MOARTEA FILATELISTULUI: înfrăţirea între popoare (17 31 64) orele 15,30 - 17,45 — 20; POIENILE ROŞII: Buzeşti (15 62 79), orele 18; KING KONG EVADEAZA: Buzeşti, ora 15.30; Grădină ora 20.30; CINCI PENTRU INFERN: Dacia (16 26 10), orele 8,45—20 în continuare; HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : Bucegi (17 05 47), orele 16 — 18 15 — 20.30: Grădină, ora 19,30; ZESTREA DOMNIŢEI RALV: Aurora (35 04 66), orele 9 — 1115 — 13 30 — 15,45 — 18: Grădină, ora 20,15 HAIDUCII LUI ŞAPTECAI: ZESTREA DOMNIŢEI RALV. Flamura (23 07 40), orele 10 — 14,30 — 19; DOAR UN TELEFON: Pacea (31 32 52) orele 16 — 18 — 20; PRINTRE COLINELE VERZI : Miorita (14 27 14), orele 10 — 12,30 — 15 17,30 — 20 ; Central (14 12 24), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 —20,15 ; MIHAI VITEAZUL: Munca (21 50 97), orele 15 — 19; ULTIMA RELICVA: Ferentari (23 17 50) orele 16 — 18 — 20; LOS TARANTOS ! Unirea (17 10 21), orele 13,30 — 18; Volga (11 91 26) orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20 30; Unirea-grădină, ora 20,15; SECRETUL DIN SANTA VITTORIA: Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,30; Giulești (17 55 46), orele 14 30 — 17,15 — 20. CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20; Progresul (23 94 10) orele 15,30 — 18 — 20; BĂIEȚI BUNI, BĂIEŢI RAI: Crîngaşi (17 38 81), orele 16 — 18 — 20. O DUMINICA IN FAMILIE : Viitorul ai 48 03) orele 16 — 18 — 20; ADIO, GRANADA: Gloria (22 44 01) orele 9 — 1115 — 13,30 — 16 — 18,16 — 20,30; Arta (21 31 86) orele 15 30 — 18; Grădină, ora 19,45; TRANDAFIRI ROŞII PENTRU ANGELICA: Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,15; CLANUL SICILIENILOR : Moşilor (12 52 93) orele 15 — 17,30 — 20; PREŢUL PUTERII: Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 2015; Flacăra (21 35 40), orele 15 — 17,30 — 20; Laromet (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15 30 — 17,30 — 19,30; CINTECELE MARII: Vitan (21 39 82) orele 15,30 — 18 — 20,15; GENOVEVA DE BRABANT: Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 - 20,15; Cinemateca sala Union (13 49 04). FEMEIA DIABOLICA orele 14,15 — 16,30 — 18,45; JERTFA SUPREMA, ora 21. MlM E NT O ------------3 — ■ Teatrul Mic — PISICA SĂLBATICA de Ştefan Bercin ; regia Sorana Coroamă ; distribuţia : Constantin Codrescu, Dinu Ianculescu, Constantin Dinescu, Jeana Gorea, Maria Potra, Monica Ghiuţă. ■ Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani — PASSACAGLIA de Titus Popovici ; regia artistică : Eugen Traian Borduşanu ; scenografia : Elena Buzdugan ; distribuţia : Vasile Haşiganu, Nae Floca-Adleni, Despina Prisăcaru, Sorin George-Zavurovici, Sică Stănescu, Alexandru Anghelescu, Iuliu Popescu, Ştefan Pană. ■ Teatru Naţional Craiova — CAMERA DE ALĂTURI de Paul Everac ; regia : Georgeta Tomescu ; decoruri și costume : V. Ienişoară-Stegaru ; distribuția : Vasile Cosma, Constantin Sassu, Marina Başta, Elena Gheorghiu, Maria Goanţă, Valeriu Dogaru, Smaragda Olteanu, Ilie Gheorghe. ■ .... ....... Teatrul de stat Oradea - TOTUL IN GRADINA de Edward Albee ; regia : Marietta Sadova ; scenografia : Eliza Popescu-Zisiade ; distribuţia : Ion Mitnea, Elisabeta Jar, Jean Săndulescu, Geo Nune, Maud Mary, Ben Dumitrescu, Marcel Segărceanu, Octavian Uleu, Doina Urlăţeanu, Simona Constantinescu, Olimpia Mitnea. M „FACEREA LUMII” — “ producţie a studioului „Bucureşti“ ; scenariul Eugen Barbu ; regia : Gheorghe Vitanidis ; imaginea Ovidiu Gologan ; decoruri : Liviu Ciulei ; costume : Florina Tomescu ; distribuţia : Colea Răutu, Irina Petrescu, Liviu Ciulei, Virgil Ogăşanu, Matei Alexandru, Clody Bertola, Toma Caragiu, Dan Ionescu, Ilarion Ciobanu, Marga Barbu, Vera Proca-Ciortea, Mihai Mereuţă, Paul Sava, Eugenia Bosinceanu, Mitzura Arghezi. Un film după romanul omonim al scriitorului Eugen Barbu situat în Bucureştii anului 1948, citeva zile după înfăptuirea naţionalizării. BATAI JA DE PE NFWIETVA" — producţie iugoslavă , color , scenariul : Ugo Pirro, Ratio Durovic, Veliko Bulajic ; imaginea Tomislav Pinter ; regia : Velîco Bulajic ; distribuţia : Serghei Bondarciuk, Antony Dawson, Milene Dravie, Boris Dvornic, Curd Jurgens, Silva Koscina, Hardy Kruger, Charles Millet, Franco Nero, Ralph Persson, Renato Rossini, Lojze Rozman, Ljubisă Samardzic, Oleg Vidov, Pavle Vujisic, Orson Welles, Bata Zivojinovic. Filmul reconstituie importantul episod al bătăliei de Pe Neretva cu mijloace ample şi o distribuţie internaţională de prim rang. „CHEMAREA FRONTUrI LUI” — producţie a studioului din Hanoi ecran normal, alb-negru ; scenariul : Ky Nam şi Tran Quan Anh ; regia Ky Nam ; distribuţia : Thanh Tu, The Anh, Tran Phuong, Tuan Tu. Episod din viaţa poporului vietnamez ce îşi împarte eforturile între munca pașnică și lupta împotriva agresorilor. În Editura politică a apărut: RAIMONDO LURAGHI : Europenii caută Eldorado DUMINICĂ 16 MAI PROGRAMUL I 8.30: Sport şi sănătate; 9: Matineu duminical pentru copii: „Şoson, caută !”. Interpretează un colectiv al Teatrului de păpuşi din Galaţi. Scenariul şi regia: Ştefan Lenkiş. Film serial: Fiul mării — episodul Atacul robotului; 10: Viaţa satului; 11.15: Albumul compozitorilor români: Wilhelm Berger; 12: De strajă patriei; 12,30: Cadranele din turnuri vechi. Program susţinut de formaţia , Roşu şi negru"; 13: Emisiune în limba maghiară; 14,30: Postmeridian. Magazin duminical. Din sumar: „Definiţia umorului în cinci minute"... dată de Aurel Baranga. Bietul Charly _ Glumă muzical distractivă. Film prezentat la Festivalul de la Montreux de televiziunea elveţiană. In rolul principal: Philippe Avron şi cu Jeanne Bennett, Marc Fayolle Louis Messie. Hullabaloo. Un program muzical pentru tineret realizat în studiourile A.B.C. din Londra de Ben Churchill. Caricatura săptămînii semnată de Adrian Andronic. Teatru scurt: „Horoscopul" de Guy Abecassis. Caleidoscop. 17 50: Fotbal — Campionatul european Cehoslovacia — România — transmisiune directă de la Bratislava. 19:50 : 1001 de seri ; 20 : Telejurnalul ; 20,30 : Film artistic : Operaţiunea Cicero. Cu James Mason, Danielle Darieux. Regia I.L. Mankiewicz ; 22,10 : Telejurnalul ; 22,25 : Recital : Lola Iovanovici. PROGRAMUL II 20,30 : Reîntîlnire cu personajele îndrăgite de copil : Buratino ; 21,00 : Carnet bucureştean ; 21,15 : Teatru liric TV. Pagini din opera Don Pasquale de Donizetti. 22,15 : Reluarea serialului de sîmbătă seara. LUNI 17 MAI In jurul orei 11,30 : Transmisiune directă de la Aeroportul Internaţional Otopeni. Sosirea în Capitală a preşedintelui Republicii Federale a Germaniei Gustav Heinemann şi a doamnei Heinemann care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, 18.00 . Scena. Emisiune de informaţii şi critică teatrală ; 18,30 : Muzică populară cu Irina Loghin, Benone Sinulescu, ştefania Rareş, Ana Piuaru, Nicolae Florian ; 18,45 : Stop-Cadru ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul- Sport ; 20,10 : Film serial : Cavalerul Furtună (VII) ; 21,00 : Idei contemporane. Locul artei în spiritualitatea modernă ; 21,40 : Aventuri în epoca de piatră — film de desen animat ; 22 05 : Pentru iubitorii muzicii de operă : tabloul II din actul I al operei Faust de Gounod ; 22,35 : O zi la Oslo. Reportaj filmat ; 22,55 : Telejurnalul . .............. CI SE ACŢIONEAZĂ PENTRU APLICAREA PREVEDERILOR ill LEGI PRIVIND CANTINELE-RESTAURANT ? Cititorii au aflat recent din presă că Marea Adunare Naţională a adoptat noua lege privind cantinele-restaurant pentru salariaţi, al cărei proiect a fost supus anterior dezbaterii publice. In dorinţa de a afla o serie deamănunte asupra modului cum se acţionează la traducerea în fapt a prevederilor acestei legi, ne-am adresat tovarăşului ION OLTEANU, adjunct al ministrului comerţului interior. „ Ce măsuri practice se întreprind în prezent pentru reorganizarea activităţii cantinelor pe baza principiilor noii legi ? — Ţinînd seama de importanţa legii privind cantinele-restaurant pentru salariaţi, de avantajele conferite de aceasta diferitelor categorii de cetăţeni — salariaţi, pensionari, membri de familie ai acestora şi alte persoane — Ministerul Comerţului Interior, în colaborare cu Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum (care şi-a însuşit recomandarea făcută prin lege de a organiza cantine-restaurant în localităţile în care aprovizionarea populaţiei cade în sarcina unităţilor cooperatiste) şi cu sprijinul Uniunii Generale a Sindicatelor, a trecut de îndată la aplicarea prevederilor legii. In mod firesc, primele preocupări sunt îndreptate in direcţia reorganizării activităţii cantinelor existente pe principiul cantinelor-restaurant, fără a se stinjeni în nici un fel continuitatea servirii abonaţilor. Principala condiţie pentru organizarea cantinelor-restaurant o constituie asigurarea unui local adecvat, amplasat în afara incintei întreprinderilor sau instituţiilor. In acest scop, conducerile întreprinderilor iau în prezent măsuri pentru a separa cantinele de incinta unităţilor şi a asigura accesul direct din afară în localurile acestora, atît pentru consumatori, cit şi pentru mijloacele de transport destinate aprovizionării. Concomitent se desfăşoară în ţară operaţiunile de predare-preluare a cantinelor. Dintr-o primă situaţie estimativă, rezultă ei — în afara a peste 2 600 cantine pentru învăţământ, creşe etc. — pentru salariaţi funcţionează peste 1 400 de cantine, din care în cadrul prevederilor noii legi ne revine să reorganizăm activitatea a circa 800 de cantine , restul de cantine funcţionează în sectorul agricol, forestier şi în alte sectoare, care se organizează — potrivit legii — sub îndrumarea organelor tutelare respective. Cantinele sunt preluate in subordinea organizaţiilor comerciale locale care au activitate de alimentaţie publică şi care aparţin comerţului de stat şi cooperatist ; în cazuri speciale, in funcţie de importanţa şi profilul întreprinderilor şi instituţiilor pe lingă care funcţionează cantinele-restaurant, acestea pot fi subordonate direct direcţiilor comerciale judeţene, sau direcţiei generale comerciale a municipiului Bucureşti. La întrebările adresate de redactorul nostru MIRCEA SCRIPCA ne răspunde tovarăşul Ion Olteanu adjunct al ministrului comerţului interior In această perioadă se vor constitui , sub îndrumarea organelor sindicale — comitetele de conducere ale cantinelor-restaurant. Se va trece apoi la elaborarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a cantinelor-restaurant, care vor fi supuse aprobării adunărilor generale ale salariaţilor din unităţile respective. — In ce mod va fi îmbunătăţită funcţionarea cantinelor-restaurant şi servirea consumatorilor ? — Ţinînd seama de cerinţele sporite pentru SERVIREA UNUI NUMĂR MAI MARE DE CONSUMATORI şi PE ÎNTREG PARCURSUL ZILEI, ca şi de necesitatea FOLOSIRII EFICIENTE A BAZEI MATERIALE A CANTINELOR, măsurile preconizate sunt complexe. Cantinele-restaurant vor asigura servirea — in afara mesei de prinz — şi a micului dejun şi a cinei. Această prevedere vine îndeosebi in sprijinul salariaţilor nefamilişti, al tinerilor, care vor avea asigurate trei mese pe zi. Pe aceeaşi linie se înscrie şi asigurarea obligatorie de meniuri dietetice. De altfel, organizaţiilor comerciale le revin răspunderi precise pe linia diversificării meniurilor şi a îmbunătăţirii calităţii acestora. Ca urmare a avantajelor create prin noua lege , acordarea rabatului comercial, folosirea beneficiilor pentru îmbunătăţirea mesei, pentru reducerea preţurilor şi pentru dezvoltarea activităţii economice — sunt asigurate condiţii ca preţurile meniurilor fixe servite pe bază de abonament prin cantina-restaurant SA NU CREASCĂ, CI CHIAR SA SE REDUCĂ. Concomitent, cantinele-restaurant, vor organiza bufete şi unităţi mobile în incinta întreprinderilor în raza cărora funcţionează, pentru servirea salariaţilor in timpul pauzei de masă. In vederea satisfacerii cit mai depline a cerinţelor consumatorilor, se vor folosi şi alte forme de servire ca : prepararea mai multor feluri de meniuri la preţuri diferenţiate, servirea gustărilor porţionate şi preambalate, desfacerea de semipreparate „Gospodina“ etc. In funcţie de cererea consumatorilor, cantinele-restaurant se vor organiza ca restaurant după orele de program şi în zilele de sărbători. — Ce sprijin concret vor mai primi cantinele-restaurant pentru desfăşurarea în mai bune condiţiuni a activităţii lor ? — Cantinelor restaurant le va fi înlesnită aprovizionarea prin repartizarea de produse agroalimentare direct din depozitele comerţului cu ridicata, beneficiind de rabatul comercial la nivelul cotelor stabilite pentru comerţul cu amănuntul. Aprovizionarea se va face cu prioritate faţă de celelalte unităţi de alimentaţie publică. Pentru anul 1972, fondul de marfă destinat aprovizionării cantinelor-restaurant va fi stabilit din timp de organizaţiile comerciale locale de care aparţin, odată cu întocmirea necesarului, în scopul completării fondului de marfă, cantinele-restaurant au posibilitatea organizării de gospodăriianexe, îndeosebi crescătorii de animale şi păsări. Un număr de cititori ne sugerează lipsa din zona centrală a Capitalei a cantinelor (pentru circa 7 000 de salariaţi din sectoarele de poştă şi telefoane, pentru salariaţii Consiliului popular al municipiului Bucureşti şi unităţilor sale aferente, ca şi pentru alte instituţii şi întreprinderi. Ce se prevede pentru satisfacerea acestor cerinţe, ţinînd seama şi de faptul că o serie de localuri ale fostelor cantine sunt destinate în prezent altor scopuri ? — Principala noastră preocupare din etapa actuală o constituie folosirea eficientă a cantinelor existente. Fireşte că — aşa cum s-a procedat şi cu fostele vaduri comerciale — suntem interesaţi şi de redarea in folosinţă a localurilor fostelor cantine, utilizate in prezent în alte scopuri decit cele comerciale. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, ca şi comitetul executiv al consiliului popular al municipiului Bucureşti, vor trece la identificarea acestor spaţii şi la amenajarea lor de către întreprinderile şi instituţiile interesate ca salariaţii lor să ia masa la cantină. In ce priveşte construirea de noi localuri, acestea se vor realiza — potrivit legii — de către unităţile interesate, titulare de plan de investiţii, avind grijă să fie amplasate In afara incintei unităţilor. Noua structură a anului şcolar la invătămintul seral Invăţămîntul seral se va desfăşura începînd din noul an şcolar în trei trimestre. Structura anului la şcolile generale din mediul urban este aceeaşi ca la cursurile de zi. în mediul rural, trimestrul I începe la 1 noiembrie şi durează pînă la 21 decembrie, trimestrul al II-lea, între 10 ianuarie — 5 aprilie, iar trimestrul al III-lea între 20 aprilie — 31 mai. Pentru elevii anului I de la liceul de cultură generală, care începînd din viitorul an şcolar va avea durata de şcolarizare de 5 ani, structura este aceeaşi ca la cursurile de zi. Pentru elevii din anii II, III şi IV, ce termină studiile după planul de învăţămînt cu durata de 4 ani, trimestrul I începe la 1 septembrie şi se încheie la 21 decembrie, trimestrul al II-lea de la 3 ianurie la 5 aprilie şi trimestrul al III-lea de la 20 aprilie la 20 iunie, afară de anul IV care-și încheie cursurile în ziua de 25 mai. Románia libera " UN GRUP DE CADRE DIDACTICE de la o şcoală profesională din Bucureşti ne scria, cu puţin timp în urmă, că Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, de care depinde şcoala respectivă, le cere şi acum dări de seamă trimestriale, cu toate că, încă de anul trecut, s-a hotărit ca acestea să se întocmească anual. La această sesizare, ministerul ne răspunde că e vorba de o confuzie. Intr-adevăr, Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea şcolilor profesionale prevede că „la sfîrşitul fiecărui trimestru se analizează în consiliul profesoral, modul în care s-au îndeplinit sarcinile prevăzute în plan şi se stabilesc măsurile adecvate pentru îmbunătăţirea muncii, măsuri de care se va ţine seama la întocmirea planului de muncă al etapei următoare“. Această analiză, consiliul profesoral o face pe baza rapoartelor întocmite de diriginţii claselor, rapoarte care conţin situaţia la Învăţămînt, frecvenţa, notele la purtare etc. Multe conduceri de şcoli, din obişnuinţă, trimiteau o copie a ,,analizei" trimestriale şi ministerului. Au primit însă indicaţia să nu trimită decit „dareade seamă anuală". AUREL CHIREA din Piteşti vrea să ştie dacă subinginerii, la repartizare, au dreptul la primă de instalare. În această privinţă, legea prevede : „Absolvenţii cu examen de diplomă repartizaţi in comune, care au avut domiciliul în alte localităţi, vor primi, la prezentarea la post, o indemnizaţie de instalare egală cu un salariu lunar fixat pentru primul an de activitate la funcţia îndeplinită. Absolvenţii cu examen de diplomă, care nu beneficiază de indemnizaţii de instalare, vor primi de la organizaţia socialistă la care au fost repartizaţi, la cerere, la prezentarea la post, o jumătate din salariu ca avans, cu obligaţia restituirii acestuia în şase rate lunare... Indemnizaţia de instalare sau avansul din salariu se acordă cu condiţia ca absolvenţii să se stabilească în localităţile în care se află organizaţiile socialiste la care au fost repartizaţi“. TUDOR N. VOICU din Bucureşti, posesor al unui apartament construit prin O.C.L.P.P., ne roagă să-i răspundem la următoarea întrebare : „Dacă fata cu care urmează să mă căsătoresc dispune şi ea de un apartament proprietate personală, sîntem obligaţi să vindem unul din apartamente ?“. Da ! Sînteţi obligaţi să-l vindeţi, în termen die un an, deoarece legea--precizează că proprietatea personală este limitată la o singură locuinţă. Or, in cazul dv., prin căsătorie, familia devine proprietara a două apartamente. Pregătirea învăţătoarelor - maistre Pe lingă liceele pedagogice din Arad, Cîmpulung Muscel, Bacău, Cluj, Craiova, Galaţi, Odorheiul Secuiesc (cu limba de predare maghiară), Iaşi, Bucureşi şi Satu Mare vor lua fiinţă , începînd cu anul viitor secţii de pregătire a învăţătoarelor-maistre. Studiile durează cinci ani ; secţiile pregătesc cadre pentru clasele I—X. Concursul de admitere are loc între 22 iunie — 3 iulie, cerîndu-se aceleaşi probe ca la liceele pedagogice de învăţători. Acest concurs se va da la liceul pedagogic din judeţul în care domiciliază candidatul. E ŞI Cilian FI REALIZATE IILE GRĂDINIŢEI CREŞE După cum se ştie, în actualul cincinal urmează să sporească substanţial numărul creşelor şi grădiniţelor. Unde şi cum vor fi realizate acestea ? La această întrebare adresată de redactorul nostru Cornelia Preda, ne răspunde tovarăşul SEBASTIAN BERARU, director al Direcţiei sinteză-plan din Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală . — In perioada 1971—1975 vor fi asigurate circa 125 000 de locuri noi in creşe şi grădiniţe cu cămin. Se vor adăuga şi acelea care vor fi realizate la sate de către cooperativele agricole de producţie şi cooperativele de consum, precum şi, la oraşe, de către cooperativele meşteşugăreşti. Numărul locurilor in creşe şi grădiniţe va creşte pînă la sfîrşitul actualului cincinal de peste două ori, faţă de prezent. Măsurile prevăzute vizează atit extinderea reţelei, o mai judicioasă repartizare a unităţilor precum şi elaborarea unor proiecte de execuţie mai eficiente. Repartizarea pe teritoriu a numărului de locuri în creşe şi grădiniţe va fi definitivată pe judeţe prin planurile anuale, in raport cu obiectivele dezvoltării, prevăzute de acestea. Analiza multilaterală a factorilor economici şi sociali determinanţi a făcut posibilă stabilirea unor criterii ştiinţifice de organizare a acestor unităţi pe teritoriu , în corelaţie cu dezvoltarea economică şi gradul de urbanizare, cu numărul de femei salariate previzibil, pină in 1975, cu tendinţele natalităţii etc. După cum se ştie in unele judeţe, cum sunt Sălaj, Tulcea, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Suceava, Vaslui, in Capitală chiar, reţeaua de creşe s-a situat sub nivelul necesar. Investiţiile care vor fi fătule vizează eliminarea unui asemenea neajuns. Pentru judeţele Sălaj şi Tulcea, de pildă, sunt prevăzute cite 900 de locuri în creşe, care vor fi date in folosinţă pînă în anul 1975. Iar in Capitală numărul locurilor in creşe va spori de aproape patru ori. Vă pot oferi și un alt exemplu. Ţinîndu-se seama de gradul de ocupare a salariatelor în industrie, judeţul Botoşani, care dispune de o industrie uşoară puternică, unde lucrează în majoritate femei, judeţ care înregistrează şi o natalitate ridicată, va beneficia de un număr mai mare de locuri noi decit judeţul Hunedoara.. In judeţul Ialomiţa, unde se prevede, de asemenea, o creştere a ponderii salariatelor, numărul locurilor în grădiniţe şi cămine va spori de aproximativ patru ori. Tot astfel, pretutindeni unde acest lucru este posibil, creşa va fi cuplată, cu grădiniţa, ceea ce avantajează mamele cu mai mulţi copii de virste diferite, ele puţind rezolva cu un singur drum problema lăsării lor in grija personalului specializat. Totodată, o asemenea soluţie permite o mai bună dotare a unităţilor, constituite intr-un cuplu eficient, care va fi realizat după un proiect tip, diversificat. In mod curent o unitate-cuplu va dispune de circa 100 de locuri pentru creşă şi 240 pentru grădiniţă. întreaga structură a clădirii şi a spaţiilor înconjurătoare va corespunde principiului desfăşurării activităţii pe grupe, care permit o supraveghere şi o îngrijire corespunzătoare a copiilor. Un „filtru“, unde aceştia vor fi consultaţi zilnic, la venire şi la plecare, va permite depistarea şi izolarea din vreme a cazurilor de îmbolnăviri. Cât priveşte arhitectura şi ambianţa noilor unități, acestea sunt concepute anume pentru a răspunde specificului lor.