România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)
1971-05-04 / nr. 8250
Anul XXIX Nr. 8250 6 pagini 30 de bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă? COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE FORJA DE MUNCĂ. MUTAŢII, OPŢIUNI, PERSPECTIVE Cu două decenii sau chiar cu zece ani în urma aveam ambiţia profesională să pot afirma că nici una din marile noastre unităţi economice nu îmi este necunoscută, că am vizitat măcar o dată importantele şantiere ale ţării. Astăzi acest lucru a devenit imposibil. Chiar cel mai activ, mai asiduu gazetar nu ar putea, cuprinde, în timp şi în spaţiu, tot ce s-a înfăptuit în patria noastră de-a lungul anilor construcţiei socialiste. Nu există judeţ in care să nu se fi creat, în ultimii ani, noi construcţii industriale, unde să nu se ridice necontenit schelele unor noi şantiere. Iar fiecare dintre aceste unităţi noi, fie ele fabrică sau mină, uzină sau exploatare petrolieră, înseamnă sute şi mii de oameni care au dobîndit aici posibilitatea şi priceperea de a munci pentru ţară şi pentru ei înşişi. Detaşamente întregi de oameni, zeci şi sute de mii, au venit să sporească in fiecare an rîndurile clasei muncitoare, ale intelectualităţii, aducindu-şi contribuţia calificată la marile înfăptuiri economice şi social-culturale pe care am avut ocazia să le vedem şi să le consemnam cu toţii. Iar însăşi această profundă mutaţie in structura forţei de muncă constituie una dintre importantele realizări ale politicii partidului, rezultat, şi în acelaşi timp element determinant al progreselor obţinute in toate sectoarele vieţii noastre. Creator şi valorificator al tuturor bunurilor materiale ale ţării, omul este privit in societatea noastră socialistă ca principală avuţie a patriei. Din bogăţia de date, care de care mai spectaculoase, care au concretizat strălucitul bilanţ al cincinalului încheiat poate că o cifră a reţinut mai puţin atenţia : în 1910 circa 50 la suta din populaţia ţării era ocupată in ramuri neagricole. Dacă ne gindim că, doar cu două decenii in urmă în 1950 doar 25,9 la sută din populaţia ţării lucra în afara agriculturii, masa ţărănimii alcătuind circa trei sferturi din numărul total al locuitorilor, ne putem face o imagine mai clară a marilor transformări petrecute şi in acest important domeniu. Căci afluxul de la sat spre oraş, devenit posibil şi necesar, pe de o parte prin marile progrese obţinute în mecanizarea agriculturii, iar pe de altă parte prin avintul industrializării (procentul persoanelor ocupate in industrie a crescut de la 12 la sută în 1950 la 21,8 la sută în 1970), are profunde implicaţii economice şi sociale. O importantă consecinţă a acestor mutaţii de structură profesională este şi procesul tot mai accentuat de urbanizare a ţării, specific oricărui stat cu o dinamică dezvoltare economică şi socială. Cercetînd mai departe evoluţia forţei de muncă in ultimele două decenii ajungem la o constatare in aparenţă negativă : creşterea procentuală a numărului oamenilor ocupaţi in sfera neproductivă, de la 7,40/0 in 1951 la KMW/o in 1986 şi 11,8% în 1970. In fapt insă, sporirea numărului de salariaţi din domeniul invăţămintului şi culturii, al prestărilor de servicii şi al gospodăririi comunale, al sănătăţii şi asistenţei sociale reprezintă un factor pozitiv, specific unei societăţi in plin progres, atîta timp cit însoţeşte creşterea şi mai accentuată a numărului populaţiei ocupate in sfera producţiei materiale. După cum am mai amintit, mutaţiile au avut loc in special pe seanţa schimbării raportului dintre populaţia agricolă şi cea ocupată în celelalte ramuri ale activităţii economice şi socialculturale. Se poate naşte întrebarea : oare acest proces nu e prea rapid ? Oare dezvoltarea agriculturii noastre nu va fi înmurită in mod negativ de afluxul forţei de muncă de la sat spre oraş ? Răspunsul la o asemenea întrebare este categoric negativ. In comparaţie chiar cu unele ţări în care agricultura ocupă o pondere importantă in totalul economiei naţionale, numărul populaţiei ocupate la noi in agricultură continuă să fie excesiv. Dimpotrivă dat fiind că procesul de mecanizare in agricultură este în continuă dezvoltare, se poate spune că în mediul rural din ţara noastră există încă importante rezerve de forţă de muncă insuficient valorificate. Aşa cum prognostica, într-un număr recent, o revistă economică, în 1980 nu va lucra în agricultură mai mult de 30—35 la sută din populaţia ocupată a ţării noastre iar în 1990 nu mai mult de 20—25 la sută. Concomitent, se prevede ca populaţia ocupată in industrie să ajungă in 1980 la circa 30 la sută, iar în 1990 la 35—38 la sută din totalul populaţiei active. Lisind însă la o parte previziunile care, de altfel, se bazează pe un proces obiectiv al dezvoltării noastre social-economice, să consemnăm un alt important element ce rezultă din analiza structurii forţei de muncă actuale : creşterea impetuoasă a numărului de salariaţi şi, în mod deosebit, al celor din sectoarele-cheie ale economiei noastre naţionale. în 1970 România număra 5,1 milioane salariaţi, cu 800 000 mai mulţi decit in 1965, sporul cel mai substanţial inregistrîndu-se, fireşte, in sfera productivă. Un uriaş detaşament de noi creatori de bunuri materiale şi spirituale care reprezintă, în fapt, cel mai important spor al avuţiei noastre naţionale. Nu doar numărul absolut al oamenilor proaspăt încadraţi intr-o unitate sau alta dă, de altfel, valoarea reală a plusului de forţă productivă, creatoare, adus vieţii noastre economice, ci calitatea profesiilor şi a muncii lor. Intr-adevăr, este vizibilă scăderea ponderii muncitorilor necalificaţi şi a celor ce depun un efort fizic deosebit, in timp ce numărul specialiştilor cu pregătire medie şi superioară, al muncitorilor de înaltă calificare, creşte necontenit. In perioada 1966—1970, ca să recurgem din nou la cifre, ponderea muncitorilor calificaţi a crescut de la 77 la sută la 82 la sută, iar economia naţională a primit peste 148 000 de cadre cu pregătire medie de specialitate şi 116 000 de cadre cu pregătire superioară. De remarcat, totodată, că cea mai substanţială creştere a numărului de salariaţi a avut loc în ramurile de baza ale industriei. 140 000 de noi constructori de maşini, 44 000 de noi chimişti, 18 000 noi metalurgişti s-au adăugat în ultimii cinci ani celor existenţi. In timp ce unele profesii legate de o tehnică învechită, cea de intuitor bunăoară, au dispărut, tot mai numeroşi sunt oamenii ce lucrează în meserii noi de o deosebită tehnicitate : electronică, cibernetică, mecanică fină etc., etc. Deplasarea forţei de muncă spre ramurile cele mai eficiente ale PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 5-a) DEMNITATE ŞI FERICIRE Nagy Pal , întotdeauna şi în toate limbile pămîntului, despre primăvară şi despre luna mai s-au scris poeme şi niciodată din aceste poeme n-au lipsit cuvintele deşteptare, înflorire, libertate, revoluţie. Primăvara cu corolarul ei, a cincea lună a anului a fost mereu şi pe toate meleagurile, întruchiparea speranţelor omenirii, simbolul sărbătoresc al visurilor împlinite. Dar fiecare primăvară are o atmosferă proprie, aş spune o personalitate proprie, nu numai in viaţa unei ţări, sau a unui popor dar şi din punctul de vedere al destinelor individuale. Din îngemănarea căror forţe s-a format personalitatea de neconfundat a primăverii noastre din acest an ? In ce fel s-a putut realiza — prin întilnirea cu o precizie aproape matematică a factorilor politici şi economici, tot ceea ce această primăvară, aceasta lună mai ne aduc ? N-aş vrea să fac cronologia unor evenimente, ele sunt cunoscute. Zi de zi s-a intimplat ceva de seamă, ceva care a intervenit determinant in viaţa fiecăruia dintre noi. Am păşit in noul an sub sensul prevederilor unui nou plan cincinal. Am făcut bilanţul realizărilor strălucite ale celor cinci ani care au trecut, succeselor pe care le-am repurtat sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român. Dinamismul creator, iniţiativa, pasiunea se conjugă cu sentimentul responsabilităţii cetăţeneşti in toate domeniile activităţii noastre, a tuturor celor ce trăim pe aceste meleaguri din moşi strămoşi, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, vizind atingerea înaltelor, umanelor noastre idealuri socialiste. Pasiunea înnoitoare umple toate zilele vieţii noastre, ne dictează ritmurile de viaţă. Cine priveşte în viitor nu ■poate uita trecutul. Luptele înaintaşilor noştri ne încurajează, ne servesc drept exemplu de slujire a cauzei. Sărbătorim în aceste zile a 50-a aniversare a partidului Pentru noi, oameni ai muncii ai acestei ţari, aniversarea partidului este precedată de un uriaş avânt al activităţii creatoare. Spiritul ştiinţific a săpat vad adine unei activităţi de creaţie ce tinde spre mai mult, spre mai înalt, trăsături definitorii pentru exigenţa promovată de partidul nostru. Dînd un strălucit exemplu personal, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, a mobilizat uriaşe energii punindu-le în slujba unor idealuri menite să ridice ţara noastră pe înaltele culmi ale civilizaţiei şi progresului. Aştern cu vîrful peniţei aceste cuvinte scumpe fiecăruia dintre noi. Ne gindim la ele în fiecare primăvară, cină în jurul nostru natura îşi schimbă vestmintul. Dar primăvara acestui an 1971, se încrustează în mintea şi inimile noastre cu o forţă neobişnuită, pe măsura unicului, istoricului eveniment căruia ii suntem martori şi făurari : cincizeci de ani de înflăcărată chemare spre înaltele culmi ale demnităţii. Şi fericirii... În cuprinsul ziarului: • Oglinda propriilor aspiraţii creatoare Apropiata deschidere a expoziţiei de arta plastică dedicată aniversării partidului (In pag. a 2-a) • Drumul oţelului (In pag. a 3-a) • Manifestări în cinstea semicentenarului P. C. R. (In pag. a 5-a) In Capitală a fost terminată construcţia unei noiautogări de călători, amplasată in vecinătatea Gării Obor. In cadrul galei filmului românesc, ieri seară la cinematograful „Patria“ din Capitală a avut loc premiera noii producţii a studioului Bucureşti intitulată „Serata". Pe malul lacului de acumulare de la barajul hidrotehnic Secu, la poalele Semenicului, a fost terminată construcţia unei frumoase baze de agrement turistic, denumită „Şura ortacului“. Medicul Emil Selişcan, şeful cabinetului de protecţia muncii de la Uzinele ,,Tehnofrig“ din Cluj, a realizat un aparat original care semnalizează automat schimbările brusce intervenite în pre siunea atmosferei, prin avertizoare sonore şi luminoase. Avertizorul barometric are o largă aplicabilitate în industrie şi transporturi. SATU MARE (coresp. K.I. — K. Piciul. In zona Ţării Oaşului sunt în curs de execuţie ample lucrări de corecta- i re a cursului riu- j lui Tur, în vederea j amplasării celui j mai mare lac de acumulare pentru i- j rigaţii din jude- j ţul Satu Mare. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea regentului Greciei, general GHEORGHIOS ZOITAKIS, vii mulţumiri pentru felicitările transmise cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a Zilei naţionale a Greciei. ★ste Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. ION GHEORGHE MAURER, a primit mulţumiri din partea primului ministru al Greciei, GHEORGHIOS PAPADOPOULOS, pentru felicitările transmise cu prilejul Zilei naţionale. Poeţii neliniştiţi ai tehnicii Poate din modestie exagerată, despre prezenţa României la cea de-a 311-a ediţie a Tîrgului Internaţional al Inventatorilor desfăşurată la Viena în această primăvară, am putut citi doar într-o ştire la conică. Şi asta ,în timp ce partenerii străini ai reprezentanţilor noştri la competiţie, specialişti şi firme cu renume din diverse ţări, aveau motive să elogieze performanţele inteligenţei româneşti. E drept, nu se întimplă prima dată cînd toate invenţiile prezentate de noi se întorceau medaliate, unanim apreciate de juriul internaţional. Şi totuşi... Am obţinut distincţii strălucitoare în faţa a 94 invenţii, aspirante la titluri inalte, din ţări europene ca Elveţia, R.F. a Germaniei, Austria, Norvegia, Cehoslovacia, Olanda, Ungaria, Belgia, Iugoslavia. Mă ispiteau aceste reflecţii căutîndu-l, zilele trecute, la Combinatul de faianţă şi sticlă din Sighişoara pe un inventator despre care puţini ştim cite ceva. Tocmai se întorsese de la Viena cu a doua medalie de aur într-un interval de nici un an. Numele său, despre care vom mai auzi, l-am notat cu majuscule : NICOLAE DRAGOMIR, maistru. NEVOIA DE METAFORE — Vedeţi ciocârlia aceea ? schimbă el vorba, arătîndu-mi pe cer un punct cîntător. Pe-aici circulă legenda că-i ruptă din sufletul nostru. ...Din sufletul nostru! Zborul sfredelind cerul, de ce n-am crede legenda ? — este aşadar însăşi cutezanţa noastră. Sub semnul acestor asocieri de idei, mi-am însuşit la fel de firesc o expresie auzită pe tărîmul aparent arid al industriei. Mă interesam, cum mai spuneam, de înnoiri şi înnoiri la Combinatul sighişorean de faianţă şi sticlă. Vorbele interlocutorilor consultaţi, voit alese pentru a exprima tot respectul lor faţă de inovatori şi inventatori, îmbrăcau ideea cu imaginaţie, cu efort de plasticizare, aşa cum fac oame- nii combinatului şi-n actul creator din producţia zilnică. Căci, trebuie precizat, din cele 30 de milioane de produse de faianță STEFAN NEAGU (Continuare in pag. a 2-a) Ședeam o dată la taclale cu ■unul din oamenii cîmpurilor într-un loc din vatra Mureșului. i MtK22 v rv® £2. ' v*2 * * d2 _T.$£V£ßUH châ/ova L ififlw 1 rf' j Harta fenomenelor meteorologice posibile Amănunte in pag. a 5*e PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU AMBASADORUL U. R. S. S. ZIARISTUL NORVEGIAN J.O. JAHANSEN Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann primit, luni, 3 mai a.c., pe V. I. Drozdenko, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească. Otto Johansen, şeful secţiei ex- J In timpul primirii, preşedinteTM a Televiziunii norvegien tele Consiliului de Stat a acoesdat ziaristului norvegian un ne. 1 interviu filmat. Unul din cele mai importante obiective ale Combinatului siderurgic Galaţi este cocseria, formată din patru baterii cu o producţie de cocs de 3.0 (MH) tone anual fiecare. Din cite ne-a relatat inginerul Aurel Manolache, șeful coordonator al șantierului meserie, rezultă că lucrările la prima baterie sunt intr-o fază avansată, iar la cea de a doua, al cărei schelet de rezistentă vi-l prezentăm, in clişeu, urmează a se începe betonarea radierului. Foto : NICU VASILE SUB SEMNUL GLORIOASEI ANIVERSĂRI A PARTIDULUI ANGAJAMENTELE NOASTRE DEVIN FAPTELE NOASTRE Numărul noilor produse introduse in fabricaţie, in cinstea semicentenarului partidului, de către industria bucureşteana se cifrează la peste 400. Printre acestea se află tipuri INDUSTRIA CAPITALEI A REALIZAT PESTE 400 DE PRODUSE NOI perfecţionate de maşini şi utilaje, dispozitive, agregate industriale, chimicale, obiecte de larg consum, produse alimentare şi de îmbrăcăminte etc. Astfel, Uzina mecanică de material rulant „Bucureşti-Triaj“ a înscris un nomenclatorul sortimentelor sale, vagoanele de cale ferată pentru transport containerizat, care asigură vehicularea mărfurilor în condiţii economice şi rapide ; întreprinderea de ventilatoare a asimilat noile tipuri de mare capacitate „V. 515“ şi „V. 524“ . MILIOANELE CHIMIŞTILOR mic-Borzeşti au realizat pînă la 1 Mai peste angajamentul asumat o producţie globală de 7,3 milioane lei şi au livrat în plus la export mărfuri în valoare de 1,2 milioane lei valută. Pînă la aceeaşi dată Grupul industrial petrochimic- Piteşti şi-a depăşit angajamentul la producţia globală cu 18 milioane lei, realizând suplimentar aproape 250 tone polietilenă şi 120 tone propilene. La rândul lor, rafinorii din Centrala industrială a prelucrării ţiţeiului au realizat peste angajament 780 tone benzină, 2 000 tone uleiuri, aproape 1700 tone motorină. La beneficii angajamentul a fost întrecut cu 5,7 milioane lei. Chimiștii din întreprinderile Grupului industrial petrochi- ACOLO UNDE FOCURILE ARD FĂRĂ ÎNTRERUPERE HUNEDOARA (coresp. R.l. I. Cojocaru). In primele două zile ale lunii mai la Uzina ,,Victoria“ — Călan s-au realizat peste plan mai mult de 320 tone cocs şi semicocs şi 24,2 tone fontă. Continuînd întrecerea închinată aniversării semicentenarului partidului, siderurgiştii din Hunedoara au obţinut remarcabile succese. In aceste două zile toate secţiile combinatului hurt£dorean au depăşit planul. Ca urmare s-au realizat suplimentar 143 tone aglomerat, 200 tone fontă, aproape 100 tone oţel şi importante cantităţi de laminate. CU DOUĂ LUNI ÎNAINTE DE TERMEN Pe noua platformă industrială a oraşului Caransebeş, au fost terminate cu 2 luni înainte de termen, construcţia şi montajul utilajelor tehnologice la prima hală de producţie a noii uzine de construcţii metalice — una din cele mai mari întreprinderi de acest fel din ţară. Noua uzină, care în etapa finală va produce anual peste 66 000 tone de construcţii metalice şi ansamble sudate, va dispune de imense hale industriale, cu deschideri pină la 24 m şi lungimi de 300 m, de depozite de materiale şi premise finite, centrală termică, fabrică de oxigen, pavilion social-administrativ și alte construcții anexe. VIE ŞI LEGITIMĂ SATISFACŢIE PENTRU MĂSURILE HOTĂRÎTE DE COMITETUL EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ill VUM PRECUPEŢI NICI UI EFORT PENTRU A DISPUIE CU CINSTE GRIJII PARTIDULUI FATA DE TARAAIMEA COOPERATISTĂ Telegrame adresate C. C. al P. C. R.f tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Recenta Hotârîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, a fost primită cu vie şi îndreptăţită satisfacţie. In cadrul adunărilor generale, care au loc în aceste zile, ţăranii cooperatori adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimînd cele mai călduroase mulţumiri pentru grija permanentă pe care partidul şi statul o acordă neîncetat dezvoltării agriculturii noastre socialiste, îmbunătăţirii continue a vieţii oamenilor muncii de la sate. Cu profundă recunoştinţă, devotament şi deosebit interes, membrii cooperatori din C.A.P. Caianu, judeţul Cluj, întruniţi in adunarea trimestrială, îşi exprimă ataşamentul faţă de politica înţeleaptă a partidului şi hotărîrea de a munci cu mai mult elan pentru înfăptuirea sarcinilor planificate pentru acest an. Dînd grai sentimentelor de profundă dragoste faţă de partid, de mulţumirea pentru grija părintească ce ne-o poartă, vă asigurăm iubite tovarăşe secretar general — se spune în telegramă — că nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne îndeplini fiecare cu cinste sarcinile la locul de muncă, in scopul întăririi şi dezvoltării continue a cooperativei noastre, a creşterii bunăstării fiecăruia dintre noi, pentru a vedea România înălţindu-se zi de zi pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. In telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Tanacu, judeţul Vaslui, se arată printre altele . Suntem conştienţi că noile măsuri adoptate vor duce şi mai mult la ridicarea nivelului de trai al tuturor ţăranilor cooperatori şi ele trebuie susţinute prin rezultatele tot mai bune ale muncii noastre, în toate sectoarele de producţie. Răspunzînd acestei griji asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu şi mai multă rîvnă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în planul de producţie. Ne angajăm să livrăm la fondul de stat, peste sarcinile de plan, 56 tone cereale, 50 tone struguri şi 5 tone carne. (Qontinuan in pag, a 5-a)