România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)

1971-05-04 / nr. 8250

Anul XXIX Nr. 8250­ ­ 6 pagini 30 de bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă? COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE FORJA DE MUNCĂ. MUTAŢII, OPŢIUNI, PERSPECTIVE Cu două decenii sau chiar cu zece ani în urma aveam am­biţia profesională să pot afir­ma că nici una din marile noas­tre unităţi economice nu îmi este necunoscută, că am vizitat măcar o dată importantele şan­tiere ale ţării. Astăzi acest lu­cru a devenit imposibil. Chiar cel mai activ, mai asiduu gaze­tar nu ar putea, cuprinde, în timp şi în spaţiu, tot ce s-a în­făptuit în patria noastră de-a lungul anilor construcţiei socia­liste. Nu există judeţ in care să nu se fi creat, în ultimii ani, noi construcţii industriale, unde să nu se ridice necontenit sche­lele unor noi şantiere. Iar fie­care dintre aceste unităţi noi, fie ele fabrică sau mină, uzină sau exploatare petrolieră, în­seamnă sute şi mii de oameni care au dobîndit aici posibilita­tea şi priceperea de a munci pentru ţară şi pentru ei înşişi. Detaşamente întregi de oameni, zeci şi sute de mii, au venit să sporească in fiecare an rîndu­­rile clasei muncitoare, ale in­telectualităţii, aducindu-şi con­tribuţia calificată la marile în­făptuiri economice şi social-cul­­turale pe care am avut ocazia să le vedem şi să le consemnam cu toţii. Iar însăşi această pro­fundă mutaţie in structura for­ţei de muncă constituie una din­tre importantele realizări ale politicii partidului, rezultat, şi în acelaşi timp element determi­nant al progreselor obţinute in toate sectoarele vieţii noastre. Creator şi valorificator al tutu­ror bunurilor materiale ale ţă­rii, omul este privit in societa­tea noastră socialistă ca princi­pală avuţie a patriei. Din bogăţia de date, care de care mai spectaculoase, care au concretizat strălucitul bilanţ al cincinalului încheiat poate că o cifră a reţinut mai puţin aten­ţia : în 1910 circa 50 la suta din populaţia ţării era ocupată in ramuri neagricole. Dacă ne gin­­dim că, doar cu două decenii in urmă în 1950 doar 25,9 la sută din populaţia ţării lucra în afa­ra agriculturii, masa ţărănimii alcătuind circa trei sferturi din numărul total al locuitorilor, ne putem face o imagine mai clară a marilor transformări petrecute şi in acest important domeniu. Căci afluxul de la sat spre oraş, devenit posibil şi necesar, pe de o parte prin marile progrese ob­ţinute în mecanizarea agricul­turii, iar pe de altă parte prin avintul industrializării (procen­tul persoanelor ocupate in in­dustrie a crescut de la 12 la sută în 1950 la 21,8 la sută în 1970), are profunde implicaţii e­­conomice şi sociale. O impor­tantă consecinţă a acestor mu­taţii de structură profesională este şi procesul tot mai accen­tuat de urbanizare a ţării, speci­fic oricărui stat cu o dinamică dezvoltare economică şi socială. Cercetînd mai departe evolu­ţia forţei de muncă in ultimele două decenii ajungem la o cons­tatare in aparenţă negativă : creşterea procentuală a numă­rului oamenilor ocupaţi in sfera neproductivă, de la 7,40/0 in 1951 la KMW/o in 1986 şi 11,8% în 1970. In fapt insă, sporirea nu­mărului de salariaţi din dome­niul invăţămintului şi culturii, al prestărilor de servicii şi al gospodăririi comunale, al sănă­tăţii şi asistenţei sociale repre­zintă un factor pozitiv, specific unei societăţi in plin progres, a­­tîta timp cit însoţeşte creşterea şi mai accentuată a numărului populaţiei ocupate in sfera pro­ducţiei materiale. După cum am mai amintit, mutaţiile au avut loc in special pe seanţa schimbării raportului dintre populaţia agricolă şi cea ocupată în celelalte ramuri ale activităţii economice şi social­­culturale. Se poate naşte între­barea : oare acest proces nu e prea rapid ? Oare dezvoltarea agriculturii noastre nu va fi în­­m­urită in mod negativ de a­­fluxul forţei de muncă de la sat spre oraş ? Răspunsul la o asemenea întrebare este catego­ric negativ. In comparaţie chiar cu unele ţări în care agricultura ocupă o pondere importantă in totalul economiei naţionale, nu­mărul populaţiei ocupate la noi in agricultură continuă să fie excesiv. Dimpotrivă dat fiind că procesul de mecanizare in a­­gricultură este în continuă dez­voltare, se poate spune că în mediul rural din ţara noastră există încă importante rezerve de forţă de muncă insuficient valorificate. Aşa cum prognos­­tica, într-un număr recent, o revistă economică, în 1980 nu va lucra în agricultură mai mult de 30—35 la sută din populaţia ocupată a ţării noastre iar în 1990 nu mai mult de 20—25 la sută. Concomitent, se prevede ca populaţia ocupată in indus­trie să ajungă in 1980 la circa 30 la sută, iar în 1990 la 35—38 la sută din totalul populaţiei active. Lisind însă la o parte previ­ziunile care, de altfel, se ba­zează pe un proces obiectiv al dezvoltării noastre social-econo­­mice, să consemnăm un alt important element ce rezultă din analiza structurii forţei de muncă actuale : creşterea im­petuoasă a numărului de sala­riaţi şi, în mod deosebit, al celor din sectoarele-cheie ale economiei noastre naţionale. în 1970 România număra 5,1 mi­lioane salariaţi, cu 800 000 mai mulţi decit in 1965, sporul cel mai substanţial inregistrîndu-se, fireşte, in sfera productivă. Un uriaş detaşament de noi creatori de bunuri materiale şi spiritua­le care reprezintă, în fapt, cel mai important spor al avuţiei noastre naţionale. Nu doar nu­mărul absolut al oamenilor proaspăt încadraţi intr-o unita­te sau alta dă, de altfel, valoa­rea reală a plusului de forţă productivă, creatoare, adus vie­ţii noastre economice, ci calita­tea profesiilor şi a muncii lor. Intr-adevăr, este vizibilă scă­derea ponderii muncitorilor ne­­calificaţi şi a celor ce depun un efort fizic deosebit, in timp ce numărul specialiştilor cu pre­gătire medie şi superioară, al muncitorilor de înaltă calificare, creşte necontenit. In perioada 1966—1970, ca să recurgem din nou la cifre, ponderea muncito­rilor calificaţi a crescut de la 77 la sută la 82 la sută, iar eco­nomia naţională a primit peste 148 000 de cadre cu pregătire me­die de specialitate şi 116 000 de cadre cu pregătire superioară. De remarcat, totodată, că cea mai substanţială creştere a nu­mărului de salariaţi a avut loc în ramurile de baza ale indus­triei. 140 000 de noi construc­tori de maşini, 44 000 de noi chimişti, 18 000 noi metalurgişti s-au adăugat în ultimii cinci ani celor existenţi. In timp ce unele profesii legate de o teh­nică învechită, cea de intuitor bunăoară, au dispărut, tot mai numeroşi sunt oamenii ce lucrea­ză în meserii noi de o deosebită tehnicitate : electronică, ciber­netică, mecanică fină etc., etc. Deplasarea forţei de muncă spre ramurile cele mai eficiente ale PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 5-a) DEMNITATE ŞI FERICIRE Nagy Pal , întotdeauna şi în toate­­ limbile pămîntului, des­pre primăvară şi despre luna mai s-au scris poeme şi niciodată din aceste poeme n-au lipsit cuvintele deştep­tare, înflorire, libertate, re­voluţie. Primăvara cu corola­rul ei, a cincea lună a anu­lui a fost mereu şi pe toate meleagurile, întruchiparea speranţelor omenirii, simbo­lul sărbătoresc al visurilor împlinite. Dar fiecare primăvară are o atmosferă proprie, aş spune o personalitate proprie, nu numai in viaţa unei ţări, sau a unui popor dar şi din punctul de vedere al destine­lor individuale. Din îngemănarea căror forţe s-a format personalita­tea de neconfundat a primă­verii noastre din acest an ? In ce fel s-a putut realiza — prin întilnirea cu o precizie a­­proape matematică a factori­lor politici şi economici, tot ceea ce această primăvară, a­­ceasta lună mai ne aduc ? N-aş vrea să fac cronologia unor evenimente, ele sunt cunoscute. Zi de zi s-a intim­­plat ceva de seamă, ceva ca­re a intervenit determinant in viaţa fiecăruia dintre noi. Am păşit in noul an sub sen­­sul prevederilor unui nou plan cincinal. Am făcut bi­lanţul realizărilor strălucite ale celor cinci ani care au trecut, succeselor pe care le-am repurtat sub conduce­rea înţeleaptă a Partidului Comunist Român. Dinamis­mul creator, iniţiativa, pasiu­nea se conjugă cu sentimen­tul responsabilităţii cetăţe­neşti in toate domeniile acti­vităţii noastre, a tuturor celor ce trăim pe aceste meleaguri d­in moşi strămoşi, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi,­­ vizind atin­gerea înaltelor, umanelor noastre idealuri socialiste. Pasiunea înnoitoare umple toate zilele vieţii noastre, ne dictează ritmurile de viaţă. Cine priveşte în viitor nu ■poate uita trecutul. Luptele înaintaşilor noştri ne încu­rajează, ne servesc drept e­­xemplu de slujire a cauzei. Sărbătorim în aceste zile a 50-a aniversare a partidului Pentru noi, oameni ai muncii ai acestei ţari, aniversarea partidului este precedată de un uriaş avânt al activităţii creatoare. Spiritul ştiinţific a săpat vad adine unei activităţi de creaţie ce tinde spre m­ai mult, spre mai înalt, trăsături definitorii pentru exigenţa promovată de partidul nos­tru. Dînd un strălucit exem­plu personal, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului nos­tru, a mobilizat uriaşe ener­gii punindu-le în slujba u­­nor idealuri menite să ridice ţara noastră pe înaltele culmi ale civilizaţiei şi progresului. Aştern cu vîrful peniţei a­­ceste cuvinte scumpe fiecăru­ia dintre noi. Ne gindim la ele în fiecare primăvară, cină în jurul nostru natura îşi schimbă vestmintul. Dar pri­măvara acestui an 1971, se încrustează în mintea şi ini­mile noastre cu o forţă ne­obişnuită, pe măsura unicu­lui, istoricului eveniment că­ruia ii suntem­ martori şi fău­rari : cincizeci de ani de în­flăcărată chemare spre înal­tele culmi ale demnităţii. Şi fericirii... În cuprinsul ziarului: • Oglinda propriilor aspiraţii creatoare Apropiata deschidere a expoziţiei de arta plastică dedicată aniversării partidului (In pag. a 2-a) • Drumul oţelului (In pag. a 3-a) • Manifestări în cinstea semicentenarului P. C. R. (In pag. a 5-a) In Capitală a fost terminată con­strucţia unei noi­­autogări de călă­tori, amplasată in vecinătatea Gării Obor. In cadrul galei filmului româ­nesc, ieri seară la cinematograful „Patria“ din Ca­pitală a avut loc premiera noii pro­ducţii a studioului Bucureşti intitu­lată „Serata". Pe malul lacului de acumulare de la barajul hidro­tehnic Secu, la poalele Semenicu­­lui, a fost termina­tă construcţia unei frumoase baze de agrement turistic, denumită „Şura ortacului“. Medicul Emil Selişcan, şeful ca­binetului de pro­tecţia muncii de la Uzinele ,,Tehno­­frig“ din Cluj, a realizat un aparat original care sem­nalizează automat schimbările brusce intervenite în pre­­ si­unea atmosferei, prin avertizoare sonore şi luminoa­se. Avertizorul ba­rometric are o lar­gă aplicabilitate în industrie şi trans­porturi. SATU MARE (co­resp. K.I. — K. Pi­ciul. In zona Ţării Oaşului sunt în curs­­ de execuţie ample­­ lucrări de corecta- i re a cursului riu- j lui Tur, în vederea j amplasării celui j mai mare lac de a­­cumulare pentru i- j rigaţii din jude- j ţul Satu Mare. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea regentului Gre­ciei, general GHEORGHIOS ZOITAKIS, vii mulţumiri pentru felicită­rile transmise cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a Zilei naţio­nale a Greciei. ★­ste Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia. ION GHEORGHE MAURER, a primit mulţumiri din par­tea primului ministru al Greciei, GHEORGHIOS PAPADOPOULOS, pentru felicitările transmise cu prilejul Zilei naţionale. Poeţii neliniştiţi ai tehnicii P­oate din modestie exagera­tă, despre prezenţa Ro­mâniei la cea de-a 311-a ediţie a Tîrgului Internaţional al Inventatorilor desfăşurată la Viena în această primăvară, am putut citi doar într-o ştire la­­­ conică. Şi asta ,în timp ce par­tenerii străini ai reprezentan­ţilor noştri la competiţie, spe­cialişti şi firme cu renume din diverse ţări, aveau motive să elogieze performanţele inteli­genţei româneşti. E drept, nu se­­ întimplă prima dată cînd toate invenţiile prezentate de noi se întorceau medaliate, unanim a­­preciate de juriul internaţional. Şi totuşi... Am obţinut distinc­ţii strălucitoare în faţa a 94 in­venţii, aspirante la titluri inalte, din ţări europene ca Elveţia, R.F. a Germaniei, Austria, Norvegia, Cehoslovacia, Olanda, Ungaria, Belgia, Iugoslavia. Mă ispiteau aceste reflecţii căutîndu-l, zilele trecute, la Combinatul de faianţă şi sticlă din Sighişoara pe un inventator despre care puţini ştim cite ceva. Tocmai se întorsese de la Viena cu a doua medalie de aur într-un interval de nici un an. Numele său, despre care vom mai auzi, l-am notat cu majus­cule : NICOLAE DRAGOMIR, maistru. NEVOIA DE METAFORE — Vedeţi ciocârlia aceea ? schimbă el vorba, arătîndu-mi pe cer un punct cîntător. Pe-aici circulă legenda că-i ruptă din sufletul nostru. ...Din sufletul nostru! Zborul sfredelind cerul, de ce n-am crede legenda ? — este aşadar însăşi cutezanţa noastră. Sub semnul acestor asocieri de idei, mi-am însuşit la fel de firesc o expresie auzită pe tărîmul apa­rent arid al industriei. Mă in­teresam, cum mai spuneam, de înnoiri şi înnoiri la Combinatul sighişorean de faianţă şi sticlă. Vorbele interlocutorilor consul­taţi, voit alese pentru a expri­ma tot respectul lor faţă de ino­vatori şi inventatori, îmbrăcau ideea cu imaginaţie, cu efort de­­ plasticizare, aşa cum fac oame-­­ nii combinatului şi-n actul crea­tor din producţia zilnică. Căci, trebuie precizat, din cele 30 de milioane de produse de faianță STEFAN NEAGU (Continuare in pag. a 2-a) Ședeam o dată la taclale cu ■unul din oamenii cîmpurilor în­tr-un loc din vatra Mureșului. i MtK­­22 v rv® £2. ' v*2 * * d2­ _T.$£V£ßUH châ/ova L ififlw 1 rf' j Harta fenomenelor meteorologice posibile Amănunte in pag. a 5*e PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU AMBASADORUL U. R. S. S. ZIARISTUL NORVEGIAN J.O. JAHANSEN Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, a Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann primit, luni, 3 mai a.c., pe V. I. Drozdenko, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească.­ Otto Johansen, şeful secţiei ex- J In timpul primirii, preşedin­teTM a Televiziunii norvegien­­ tele Consiliului de Stat a acoe­s­­­dat ziaristului norvegian un ne. 1 interviu filmat. Unul din cele mai importante obiective ale Combinatului side­rurgic Galaţi este c­ocseria, formată din patru baterii cu o produc­ţie de­ cocs de 3.0 (MH) tone anual fiecare. Din cite ne-a relatat in­ginerul Aurel Manolache, șeful coordonator al șantierului meserie, rezultă că lucrările la prima baterie sunt intr-o fază avansată, iar la cea de a doua, al cărei schelet de rezistentă vi-l prezentăm, in clişeu, urmează a se începe betonarea radierului. Foto : NICU VASILE SUB SEMNUL GLORIOASEI ANIVERSĂRI A PARTIDULUI ANGAJAMENTELE NOASTRE DEVIN FAPTELE NOASTRE Numărul noilor produse introduse in fabricaţie, in cins­tea semicentenarului partidului, de către industria bucureştea­­na se cifrează la pes­te 400. Printre aces­tea se află tipuri INDUSTRIA CAPITALEI A REALIZAT PESTE 400 DE PRODUSE NOI perfecţionate de ma­şini şi utilaje, dispo­zitive, agregate in­dustriale, chimicale, obiecte de larg con­sum, produse alimen­­tare şi de îmbrăcă­minte etc. Astfel, U­zina mecanică de material rulant „Bu­­cureşti-Triaj“ a în­scris un nomenclato­rul sortimentelor sa­le, vagoanele de cale ferată pentru trans­port containerizat, care asigură vehicu­larea mărfurilor în condiţii economice şi rapide ; întreprinde­rea de ventilatoare a asimilat noile tipuri de mare capacitate „V. 515“ şi „V. 524“ . MILIOANELE CHIMIŞTILOR mic-Borzeşti au realizat pînă la 1 Mai peste angajamentul asumat o producţie globală de 7,3 milioane lei şi au livrat în plus la export mărfuri în va­loare de 1,2 milioane lei va­lută. Pînă la aceeaşi­­ dată Grupul industrial petrochimic- Piteşti şi-a depăşit angaja­mentul la producţia globală cu 18 milioane lei, realizând su­plimentar aproape 250 tone polietilenă şi 120 tone propi­lene. La rândul lor, rafinorii din Centrala industrială a prelu­crării ţiţeiului au realizat pes­te angajament 780 tone ben­zină, 2 000 tone uleiuri, aproa­pe 1700 tone motorină. La be­neficii angajamentul a fost în­trecut cu 5,7 milioane lei. Chimiștii din întreprinderile Grupului industrial petrochi- ACOLO UNDE FOCURILE ARD FĂ­RĂ ÎNTRERUPERE HUNEDOARA (coresp. R.l. I. Cojocaru­). In primele do­uă zile ale lunii mai la U­­zina ,,Victoria“ — Călan s-au realizat peste plan mai mult de 320 tone cocs şi semicocs şi 24,2 tone fontă. Continu­­înd întrecerea închinată a­­niversării semicentenarului partidului, siderurgiştii din Hunedoara au obţinut re­marcabile succese. In aceste două zile toate secţiile com­binatului hurt£dorean au de­păşit planul. Ca urmare s-au realizat suplimentar 143 tone aglomerat, 200 ton­e fon­tă, aproape 100 tone oţel şi importante cantităţi de la­minate. CU DOUĂ LUNI ÎNAINTE DE TERMEN Pe noua platformă industrială a oraşului Caransebeş, au fost terminate cu 2 luni înainte de termen, construcţia şi montajul utilajelor tehnologice la prima hală de producţie a noii uzine de construcţii metalice — una din cele mai mari întreprinderi de acest fel din ţară. Noua uzină, care în etapa finală va produce anual peste 66 000 tone de construcţii metalice şi ansamble su­date, va dispune de imense hale industriale, cu deschideri pină la­ 24 m şi lungimi de 300 m, de depozite de materiale şi premise fi­nite, centrală termică, fabrică de oxigen, pavilion social-adminis­trativ și alte construcții anexe. VIE ŞI LEGITIMĂ SATISFACŢIE PENTRU MĂSURILE HOTĂRÎTE DE COMITETUL EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ill VUM PRECUPEŢI NICI UI EFORT PENTRU A DISPUIE CU CINSTE GRIJII PARTIDULUI FATA DE TARAAI­MEA COOPERATISTĂ Telegrame adresate C. C. al P. C. R.f tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Recenta Hotârîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, a fost primită cu vie şi îndreptăţită satisfacţie. In cadrul adunărilor generale, care au loc în aceste zile, ţăranii cooperatori adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovară­şului Nicolae Ceauşescu, exprimînd cele mai călduroase mul­ţumiri pentru grija permanentă pe care partidul şi statul o acordă neîncetat dezvoltării agriculturii noastre socialiste, îmbunătăţirii continue a vieţii oamenilor muncii de la sate. Cu profundă recunoştinţă, de­votament şi deosebit interes, membrii cooperatori din C.A.P. Caianu, judeţul Cluj, întruniţi in adunarea trimestrială, îşi ex­primă ataşamentul faţă de po­litica înţeleaptă a partidului şi hotărîrea de a munci cu mai mult elan pentru înfăptuirea sarcinilor planificate pentru a­­cest an. Dînd grai sentimentelor de profundă dragoste faţă de par­tid, de mulţumirea pentru gri­ja părintească ce ne-o poartă, vă asigurăm iubite tovarăşe se­cretar general — se spune în telegramă — că nu vom precu­peţi nici un efort pentru a ne îndeplini fiecare cu cinste sar­cinile la locul de muncă, in scopul întăririi şi dezvoltării continue a cooperativei noastre, a creşterii bunăstării fiecăruia dintre noi, pentru a vedea Ro­mânia înălţindu-se zi de zi pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. In telegrama ţăranilor coope­ratori din comuna Tanacu, ju­deţul Vaslui, se arată printre al­tele . Suntem­ conştienţi că noi­le măsuri adoptate vor duce şi mai mult la ridicarea nivelului de trai al tuturor ţăranilor co­operatori şi ele trebuie susţinu­te prin rezultatele tot mai bune ale muncii noastre, în toate sec­toarele de producţie. Răspunzînd acestei griji asi­gurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu şi mai multă rîvnă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzu­te în planul de producţie. Ne angajăm să livrăm la fondul de stat, peste sarcinile de plan, 56 tone cereale, 50 tone struguri şi 5 tone carne. (Qontinuan in pag, a 5-a)

Next