România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)
1971-06-01 / nr. 8274
Pagina a 2-a-1 iunie 7977 Cu unsprezece drame reprezentate şi cu două volume publicate, intr-o perioadă de vreo zece ani, Ştefan Berciu dovedeşte că nu a pornit orbeşte şi cu traista goală pe drumul greu al literaturii şi pe cel, atît de spinos, al teatrului. Dacă numele său nu beneficiază de o publicitate mai largă, aceasta se datoreşte desigur „genului“ operei sale — drama poliţistă — care, mai mult încă decit romanul poliţist, e sortit să stîrnească un interes pe cit de acut, pe atit de efemer şi, pe deasupra, mărturisit numai cu jumătate de gură. Literatura poliţistă „Se citeşte noaptea“, şi nu prea se păstrează în bibliotecă , o prejudecată, hrănită de o ipocrizie cu care e foarte greu de luptat. Sigur este, in acelaşi timp, că genul însuşi, în care au avut, totuşi, curajul de a se afirma ciţiva scriitori foarte considerabili, nu dă produselor sale şanse excepţionale, şi nu le-o dă, în primul rind, pe aceea a duratei. Congenital limitat în dualismul crimă-represiune, infractor-poliţist, constrîns la un manicheism foarte rigid, în ciuda tuturor încercărilor de elasticizare , obligat la „acţiune“ frenetică, poliţistul nu poate avea resorturi pentru meditaţie, pentru profunzime, pentru analiză, pentru frescă, pentru poezie etc., găsindu-şi abia, citeodată, pentru portret, pentru pitoresc, şi, mai rar incă, pentru atmosferă. E de la sine înţeles, că, in aceste condiţii, de predestinare... Evident, nu Ştefan Berciu avea să infringe legile destinului, şi nici măcar să se revolte împotriva lor. Meritele sale trebuie căutate acolo unde s-au afirmat şi ale altora, de aiurea, căci, in dramaturgia noastră, el este un adevărat deschizător de drumuri şi cel mai consecvent şi mai productiv slujitor al genului. Privită in ansamblu, opera sa dramatică va frapa printr-o variată investigare de medii, rezultat al unei largi investigări a tuturor posibilităţilor reale ale genului — de la spionaj pină la delincvenţa minorilor. Tot de aci izvorăşte şi un mereu prezent element de pitoresc, cu bune utilizări ale argoului specific al pegrei, al lumii marginale în general Radu Popescu (chiar in Pisica sălbatică) avem dreptul la un eşantion de pitoresc şi argou în persoana unui ţigan vagabond, cam inutil, la drept vorbind, faţă de necesităţile intrigii, dar „bună pline“ pentru regizor, interpret şi public). De asemenea, dacă n-a spart corsetul dualist şi manicheist al poliţismului, el a ştiut să vadă că, într-o anumită perspectivă istoric-socială, termenii sunt răsturnaţi, inversaţi : omul „rău“ se găseşte în lumea poliţiei, iar omul „bun“ în lumea celor urmăriţi. Aceasta este imaginea societăţii burgheze şi a poliţismului de clasă, a poliţismului politic, in care lupta comuniştilor români a putut înscrie atîtea fapte de eroism şi 5—1------r— 1 aîsă jertfă. Poliţismul polic domină cu spiritul şi materialul său, toată producţia lui Berciu. In sfirşit Berciu mai are abilitatea unei noi răsturnări a termenilor, creatoare şi de „lovituri de teatru poliţist“ : omul rău, din lumea poliţiei burgheze, este, odată, omul bun, el fiind deghizat un comisar al siguranţei burgheze, dar, în realitate, un comunişt, care, în anii războiului hitlerist, apără şi ajută pe luptătorii antifascişti, vinaţi cu bestialitate de către cele două represiuni : antonesciană şi hitleristă. Acesta e cazul lui Vlad Tohcan, din Pisica sălbatică, obligat să poarte odioasa uniformă şi, mai ales, să simuleze (dar graniţa e elastică) ura şi brutalitatea caracteristice acelui tip de poliţist, pe care-l cunoaştem prea bine, dintr-o bogată istorie şi dintr-o enormă literatură. Ideea suferinţei morale izvorită dintr-o asemenea misiune — care-l obligă pe Tohcan să fie bestie chiar faţă de mama sa — este originală şi fecundă, şi va putea fi mai fecundă pe viitor, cind scriitorul o va adunei şi analiza mai minuţios. Iar ideea dramatică a acestei simulaţiuni, cu surpriza finală, dă întregii poveşti o tensiune, care-1 face pe spectator să uite a se întreba asupra verosimilităţii cazului, a acestui Vidoque comunist în fruntea unei siguranţe fasciste. In sfirşit, ea dă naştere şi unui portret aparte, pe care autorul, fără îndoială, l-a izbutit In rest, încurcătură multă, multe măşti şi multe atitudini simulate, ca în orice poliţism, pe care, insă, spectatorul le urmăreşte destul de greu, derutat de a descoperi foarte mulţi miloşi populari pe sub uniformele vechii poliţii şi siguranţe. Dar dacă ar fi foarte, foarte limpezi — chiar văzute de la coadă Spre început — poliţismele n-ar mai fi poliţisme. Spectacolul, regizat de Sorana Coroamă, este bine potrivit cu textul, şi nu mă indoiesc că, datorită şi acestei armonii, el va avea mai multă viaţă deci spectacolul precedent al regizoarei, a cărei operă era, totuşi, de Shakespeare. Evident că toate sugestiile de atmosferă şi mister ale regiei, sunt din familia marilor naivităţi teribile, dar dacă ele n-ar arunca şi un plus de nedumerire asupra acţiunii ce se desfăşoară pe scenă, ar trebui acceptate ca fiind în regula jocului. Spectacolul se bucură însă de contribuţia excelentă a doi actori, dintre care, pentru primul Constantin Codrescu, interpretul rolului principal, nu se pot avea destule cuvinte de laudă, iar autorul şi regizorul — destule cuvinte de mulţumire , iar pentru cel de al doilea, Vasile Niţulescu, interpretul inspectorului de siguranţă autentic, „de la mama lui“, de asemenea. Restul distribuţiei, nu rareori nu destul adaptat in pielea conspiraţiei, merită a fi amintit cu stimă, in persoana lui Constantul Dinescu. Vali Cios, Maria Potra, Jana Gorea, Dinu Ianculescu, Stamate Popescu, Ion Ciprian, Ion Kozma, Jean Lorin şi Monica Ghiuţă, care încearcă disperat să pară vară de al doilea, al treilea, cu Leopoldina Bălănuţă. TEATRUL MIC ŞJPISICA SĂLBATICĂ de Ştefan Bereu .( La Filarmonică „MASA TĂCERII" de Tiberiu Olah râncuşi iubea, ca toţi marii artişti, muzica. In Clipele sale de răgaz citita la vioară. Erik Satie, Marcel Mihalovici şi incă alţi compozitori erau amicii sculptorului. (Lui Marcel Mihalovici, poate cel mai apropiat din prietenii săi,a dăruit cele două viori ale sale. Muzicienii s-au inspirat deseori din operele poeţilor, pictorilor şi sculptorilor. Ciclul celor cinci piese inspirate lui Tiberiu Olah de sculptura lui Brâncuşi este foarte interesant. Pasionat pentru va-larea plasticii inovatoare a marelui artist, compozitorul a ralizat mai întîi Coloana infinită. Elementele sculpturale, simple, din Coloana infinită a ui Brâncuşi, cu rădăcini adinei , imagistica şi creaţia popu■ară, i-au sugerat compozitorului această lucrare în care a exploatat anumite zone elementare ale muzicii noastre — edificiul sonor, bazat pe cvarta bihoreana, evocînd prin linearismul şi verticalismul său, celebra coloană. Tot Tiberiu Olah a scris Sonata pentru clarinet solo, reprezentând o singură linie melodică dar reclamînd o virtuozitate desăvîrşită a execuţiei, sugerată compozitorului de cunoscuta sculptură Pasărea măiastră. A urmat apoi lucrarea Ritm şi spaţiu pentru trei grupe de percuţie. Pierind de la concepţia lui Brâncuşi asupra Oului, ca factor genetic, Tiberiu Olah a folosit ritmuri socotite ca elemente primare, pe care le-a dezvoltat atît în simultaneitate cit şi în succesiune pe trei orbite diferite. In penultima lucrare din ciclul Brâncuşi, intitulată Dialoguri pentru orchestră există o indiscutabilă analogie cu Poarta sărutului. Simetriei lucrării sculpturale îi aflăm o corespondenţă în împărţirea in două a orchestrei, unde percuţia reprezintă elementul mai viguros iar lemnele transparenţa sonoră. Aici, coloritul orchestral realizat cu iscusinţă constituie o îngemănare sonoră ce sugerează o adevărată îmbrăţişare. Ultima piesă Masa tăcerii, ascultată recent la Filarmonica ..George Enescu“, închide ciclul brâncuşian al lui Tiberiu Olah. Şi aici ca şi în piesele precedente trebuie să vedem anumite corespondenţe sonore sugerate de capodoperele sculptorului. Compozitorul a urmărit să realizeze în primul rînd o asimetrie faţă de Coloana infinită, în sensul că în vreme ce acolo se desluşeşte un dinamism ascendent precum şi o accelerare in timp, în Masa tăcerii dinamismul, reprezintă o tensiune concentrată, interioară. Nu este cazul să intrăm în structura atît de elaborată a orchestraţiei ; totuşi sunt de relevat unele elemente esenţiale. Mai întîi, împărţirea instrumentelor în 12 grupe — ceeace ne poate duce cu gîndul la duzina de scaune de la Masa tăcerii. Fluxul continuu al discursului muzical este diversificat enorm. In acest proces intervin, pe rind sau simultan, toate instrumentele. Se elimină unele sonorităţi, sunt introduse altele noi. Instrumentele de percuţie apar folosite ingenios, ca la Bartók sau Stockhausen, cu arătarea insă că Tiberiu Olah ajunge şi la unele efecte sonore originale, de o mare forţă sugestivă. Rezultanta sonoră este foarte bogată, saturată de culoare. Ea se schimbă necontenit. Subliniem faptul esenţial că audiţia lucrării generează un sentiment de mister şi ceea ne-a impresionat, este acea linişte, acea tăcere care se lasă până la urmă, în ciuda unor culminaţii de intensitate la răstimpuri, mari. Ii revine tînărului dirijor Ion Bariu meritul de a fi adincit cu temeinicie această lucrare de mare exigenţă şi de a o fi lucrat minuţios cu orchestra Filarmonicii „George Enescu“. A prezentat-o în chip explicit, luminîndu-i întreaga ei bogăţie lăuntrică. Melodiosul concert pentru violoncel şi orchestră, nu la minor de St. Saens, l-a avut ca solist pe Cătălin Ilea care dispune de o tehnică de virtuoz. Tonul său puternic şi de amploare, în acelaşi timp de o indiscutabilă justeţe, a răzbătut departe. Pasajele rapide au fost executate foarte curat şi fără umbră de efort, iar temele cu caracter liric păstrate în limitele unei austerităţi de cel mai bun gust. Cătălin Ilea se situează cu evidenţă printre valoroşii noştri interpreţi. Concertul s-a încheiat cu monumentala Simfonie în do major. a IX-a, de Schubert căreia dirijorul Ion Baciu i-a reliefat cu succes optimismul, robusteţea şi, cind a fost cazul, umorul sănătos. J.-V. PANDELESCU REGELE LEAR : Teatrul Naţional L. Caragiale", sala Comedia * 4 71 71), ora 20. SA NU-ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA ■ teatrul Naţional „I. L. Caragiale*" sala Studio *15 IS 53) ora 20 . O NOAPTE IN VENE-' TIA ; Teatrul muzical din Constanta în sala Teatrului de operetă, ora 19 30 ; PUHICELE IN URECHE: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 18), ora 20; FATA MORGANA : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; ACEŞTI ÎNGERI TRIȘTI: Teatrul Giu, Ierti (15 04 85), ora 19.30; MICUL INFERN: Teatrul ,,C. Tănase", sala Savoy (15 53 70), ora 19.30; FETELE DIDINEI: Teatrul Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; PETER PAN: Teatrul „Ţăndărică" sala Victoria (15 23 77), ora 17; DE CE A FURAT ZMEUL MINGEA: Teatrul „Ţăndărică", sala Academiei (16 14 92), ora 17; LA IZVOARE DE FRUMUSEȚE : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00) ora 18,30 ; ARENA PRIMĂVERII : Circul „Globus" (11 01 20), ora 10.30; HELLO, DOLLY: Patria (11 SG 25), orele 9,30 — 13 — 16,30 - 20 . ȘI CAII SE ÎMPUSCA, NU-I ASA ?: Capitol (16 29 17), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Grădina Capitol, ora 20; Favont (31 06 15) orele 9 — 1145 — 14,30 — 17,15 — 20; DAI înainte cowboy : București (15 61 54), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16.30 — 18 45 — 21 ; Sala Palatului, orele 17,15 — 20.15 ; ELEFANTUL SLOWLY: Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 13.30 — 16 — 18,30 — 21; Grădina Festival, ora 20; O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI: Luceafărul (15 87 67) orele 9 — 12.30 — 16 — 19,30; Excelsior (18 10 88), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30; Grivița (18 08 58), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30; Flamura (23 07 40), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30; Modern (23 71 01), orele 9 — 12,30 — 16 — 19 30; Stadionul Dinamo (11 03 72), ora 20; FACEREA LUMII: Central (14 12 24) orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9,30 — 12 — 15 — 17,45; Grădina Aurora, ora 20 15; Tomis (21 49 46) orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15; Grădina Tomis, ora 20,15; Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; Grădina Doina (15 87 67), ora 20; CAZUL C.L.: Victoria (16 28 79), orele 9 — 11 15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20 45; AVENTURILE LUI TOM SAWYER — MOARTEA LUI JOE INDIANUL : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,15 — 12,30 — 15,45; FILME DOCUMENTARE: orele 18,45 __ 20,45 în continuare; PREȚUL PUTERII: Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,15 __ 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; VULPILE ȘI ŞORICEII: Doina (16 35 38), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; BATALIA DE PE NERETVA : Feroviar (16 22 73) orele 9 — 12 30 — 16 — 19,30; Melodia (12 06 83), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 12,30 — 16 19,30; Grădina Modern, ora 20,15; MN ARŞIŢA NOPŢII : înfrăţirea între popoare (17 31 64) orele 15,30 — 17,45 — 20; SECRETUL DIN SANTA VITTORIA: Buzești (15 62 79), orele 14,30 — 17,15; Grădina Buzeşti, ora 20,30; EU, FRANCISC SKORINA : Dacia (16 26 10), orele 8 45 — 20 în continuare; SUNETUL MUZICII : Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16,30 — 20; Grădina Bucegi ora 20; Arta (21 31 86), ora 16 ; Grădina Arta, ora 20; MIHAI VITEAZUL: Unirea (17 10 21), orele 16,30 — 20,15; Grădina Unirea, ora 20,15; BUTCH CASSIDY ŞI SUNDANCE KID: Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18; Grădina Lira, ora 20,15; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,15; Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Grădina Vitan (21 39 82), ora 20,15; HAIDUCII LUI ŞAPTECAI şi ZESTREA DOMNITEI RALU : Drumul Sării (31 38 13), orele 15,30 — 19,15; Ferentari (23 17 50), orele 15 — 19; Moşilor (12 52 93), 15,30 — 19; SERATA: Volga (11 91 26) orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30; PRINTRE COLINELE VERZI: Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,15; PAN WOLODYJOWSKI: Progresul (23 94 10), orele 15 30 — 19; CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20; Cosmos (35 19 15), orele 18 — 20 15 ; DOAR UN TELEFON: Crîngași (17 38 81), orele 16 — 18 — 20; DOMICILIUL CONJUGAL: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20; CRONOMETRUL: Popular (35 15 17), ora 15,30; CLANUL SICILIENILOR: Popular, orele 18 — 20,15; CHEMAREA FRONTULUI:Cosmos ora 15,30 ; PE COMETA: Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20; ULTIMUL SAMURAI: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18; ADIO, GRANADA I. Laromet, bd. Bucureștii Noi 166, orele 15,30 — 17,30 — 19,30; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,15; Cinemateca sala Union (13 49 04), JUDEX, orele 9 — 10,30 — 12,30 — 14,30; MARTORUL ACUZĂRII, orele 16,30 — 18,45; DESERTUL ROȘU, ora 21, RT * SPORT • SPORT » SPORT ] SPORTIVI ROMÂNI ÎN ÎNTÎLNIRI INTERNATIONALE După disputarea a 13 runde, in turneul internaţional masculin de şahele la Baja (Ungaria) continuă să conducă maestrul ungur Forintos cu 9,5 puncte, urmat de Baghirov (U.R.S.S.) — 6,5 puncte, Ciocîltea (România), Lengyel (Ungaria) — 8 puncte. In runda a 13-a Victor Ciocîltea (cu piesele negre) a remizat cu Zinn (R. D. Germană). ★ Vislaşii români au obţinut victorii remarcabile şi în cea de-a doua zi a concursului internaţional de canotaj academic de la Mannheim. Echipajul de 4 fărăArmaci al României a ocupat locul intîi cu timpul de 5’50”52/100. In proba de schif 2 plus 1, echipajul Ceapura, Tudor plus Gheorghiu a repetat victoria din prima zi, de data aceasta cu un timp mai bun: 6’45”32/100. La dublu cu visle echipajul Steaua București s-a situat de asemenea pe primul loc: 6’11” 39'100. La 4 plus România a ecupat locul doi, în urma echipajului R.F. a Germaniei. ★ Tenismanul român Ilie Năstase a obţinut o nouă victorie în campionatele internaţionale „open“ ale Franţei care au loc la Paris. Luni, Năstase l-a învins cu 6—1, 6—1, 3—6, 7—5 pe polonezul Nowicky, calificîndu-se în sferturile de finală ale competiţiei. El urmează să-l intilnească pe învingătorul meciului Smith (S.U.A.) — Dominguez (Franţa). REZULTATE SCONTATE LA RUGBI Meciurile divizionare de rugbi s-au desfăşurat duminică pe terenuri transformate in veritabile patinoare. Rezultatele etapei au fost cele normale, scontate, favoriţii impunindu-se cu destulă uşurinţă in faţa partenerilor. Griviţa Roşie, de pildă, a depăşit clar pe Constructorul, echipă care a prezentat nu mai puţin de opt juniori socotind că oricum meciul nu poate fi cîştigat. Fără dificultate a cîştigat ? Dinamo, cu 11—0, meciul cu Rulmentul Birlad, desfăşurat pe un teren noroios plin cu bălţi, nemarcat chiar. O altă fruntaşă a rugbiului nostru, Steaua, a primit o replică viguroasă din partea Rapidului dar pină la urmă maturitatea şi valoarea militarilor şi-au spus cuvîntul. Scor final 9—3 pentru Steaua. In celelalte două meciuri ale etapei Politehnica Iaşi a învins cu 11—3 pe C.S.M. Sibiu iar Ştiinţa Petroşani cu 5—3 pe Farul Constanţa. Duminică au început şi meciurile de baraj pentru promovarea în divizia A. Minerul Gura Humorului a cîştigat cu 12—0 la Chimica Tirnăveni iar Gloria Bucureşti cu 6—0 la Sportul studenţesc Bucureşti. IN DUPĂ Duminică a fost o zi dificilă pentru fotbal. Pe terenurile de joc, bine îmbibate de apa din ajun, a plouat in continuare abundent, supunind echipele la eforturi suplimentare. Se părea că tocmai într-o asemenea zi înnourată va fiproiectată o rază de lumină asupra clasamentului, mai ales după terminarea meciului de la Cluj, meci în care Rapid a suferit un eşec neaşteptat. Dinamoviştii bucureşteni nu au fost însă capabili să tragă maximum de foloase de pe urma înfrîngerii suferite de contracandidaţii lor la titlu, pierzind şi ei un punct, pe propriul teren, in faţa Petrolului din Ploieşti. Probabil că dinamoviştii bucureşteni, aflînd rezultatul de la Cluj, au respirat uşuraţi, au socotit că s-au debarasat de adversarul lor direct, chiar înainte de a începe meciul şi, prin urmare, au tratat jocul cu Petrolul cu mai puţină seriozitate decit ar fi făcut-o dacă ambele meciuri începeau la aceeaşi oră. Este, de altfel, şi părerea internaţionalului Cornel Dinu care ne-a declarat că, pentru unii dintre colegii săi de echipă, cunoaşterea rezultatului de la Cluj a avut un efect nefavorabil asupra evoluţiei lor in partida cu Petrolul. Fireşte, nu se poate pune pe seama acestui fapt semi-eşecul formaţiei dinamoviste. El a fost posibil datorită unei suite de ratări şi de erori comise în apărare, în special de Cheran, datorită replicii viguroase şi neaşteptat de valoroase a formaţiei ploieştene. Socotim, totuşi, pentru a se exclude orice dubiu, că este bine să se procedeze în viitor la o programare judicioasă a meciurilor. Este de dorit ca absolut toate întîlnirile unei etape să se desfăşoare in aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, cum la fel de necesar este ca ele să fie încredinţate spre a fi conduse celor mai autoritari şi valoroşi arbitri. Revenind acum la etapa de EXISTĂ POSIBILUL ÎN FIECARE IMPOSIBIL? (Urmare din pag. 1) Dilea ţâri, de către atîţia specialişti ? — Presupun că interesul pe care ele l-au stirnit trebuie atribuit conţinutului lor, problemelor abordate. Cercetările efectuate de noi s-au axat pe o problematică actuală — prevenirea afecţiunilor neurogenetice umane. Am reuşit să perfectăm cîteva metode de mare exactitate care permit depistarea, încă în stadiul preclinic, înaintea apariţiei oricărei simptomologii evidente, a cazurilor de afecţiune eredo-degenerative în cadrul unei familii, puţind să dăm un sfat genetic pertinent. În preocuparea noastră cotidiană intră şi copiii care merg tîrziu sau nu merg de loc, ori care se dezvoltă un timp normal, iar ulterior prezintă deficienţe motorii. Cum cauzele unor astfel de îmbolnăviri pot fi extrem de multe, esenţial este diagnosticul precis. Aş mai spune că acolo unde consultul nostru genetici şi indicaţiile date au fost urmate cu stricteţe, asemenea copii cu tare genetice nu s-au născut şi au fost numeroase cazurile de familii care au depăşit tristeţea eşecului anterior şi s-au putut bucura de copii perfect sănătoşi. — Văd pe biroul dumneavoastră scrisori şi invitaţii expediate din diferite colţuri ale lumii... — Da, unele au un caracter ştiinţific, de schimb de experienţă, ori de simplă consultare într-o problemă de specialitate. Altele sunt ecoul unor reuniuni internaţionale la care am participat, cum ar fi congresele de specialitate de la Paris, Milano, Marsilia, Praga. Frecvenţa acestor întruniri ştiinţifice consacrate afecţiunilor ereditare ale sistemului nervos este justificată şi reflectă preocuparea omenirii faţă de viitorul ei. Mă ispiteşte încă o subliniere demnă de a se face auzită în toate amfiteatrele studenţeşti : tot ce îl afirmă pe acest om de nici 35 de ani şi pe tinerii săi colegi de muncă refuză categoric atributele provincialismului sau tratarea „de sus“. E o demnitate ce merită cultivată. Argumentaţi — mă adresez din nou interlocutorului — că nu numai în marile oraşe se pot face lucruri mari... — Plasamentul geografic, mai ales în condiţiile asigurate astăzi în ţara noastră, nu poate fi determinant cind vrei să te realizezi ca om dăruit omului, implicit prin cercetări şi rezultate ştiinţifice. — Cit vă ajută tehnica modernă în scopul pe care-l slujiţi? — Aud uneori că tehnica modernă ar dezumaniza medicina. Cum să agreez acest punct de vedere profund greşit, când ea, această tehnică, lărgeşte considerabil spaţiul prehensibil al medicului şi-i permite să evidenţieze fenomene pline de semnificaţii, pe care propriile simţuri i le-ar fi ascuns întotdeauna ! Nu mai trebuiau căutate exemple în sprijinul opiniei. Spuneam la început că l-am găsit lucrînd. Da, schimbase haina de medic cu cea de tehnician. Un rezultat: construirea unui sistem de integrare-computare electronic pentru analiza automată a electromiogramei. Alt rezultat : un poliana- Uzer şi un circuit de coincidenţă pentru studiul sincronizării biopotenţialelor. „OMUL VIITORULUI SE NAŞTE PE ARBORELE GENEALOGIC DE AZI ŞI DE IERI. CUM VA ARĂTA DEPINDE ŞI DE NOI !“ Aceste cuvinte rostite, în desfăşurarea dialogului de medicul Horia Radu, sunt obsedante prin responsabilitatea ce ne-o transmit, răsunînd ca un imperativ şi totodată ca o concluzie la cele discutate pină aici. Călăuzit de-o asemenea responsabilitate, colertivul aflat sub conducerea sa a iniţiat, în afara măsurilor cu caracter individual amintite mai înainte, o amplă acţiune, unică pină acum în ţara noastră prin proporţiile şi specificul ei. Este vorba de o anchetă asupra fondului genetic, desfăşurată cu concursul tuturor cadrelor medico-sanitare instruite în prealabil, ce cuprinde întreaga populaţie din judeţul Covasna. Sunt depistate toate cazurile de afecţiuni genetice eredo-degenerative, care trec printr-un complex examen de specialitate, diagnosticate atît pe probanţi (bolnavi) cit şi întreaga lor familie. Se stabileşte astfel, exact, modul de transmitere a afecţiunilor ce formează obiectul observaţiilor din anchetă, riscul genetic de viitor. O singură întrebare i-am mai adresat omului tînăr din faţa mea „dăruit omului“, care, animat de idealul sănătăţii publice , îşi sfinţeşte locul. Profesional vorbind, pentru cine nutreşte un respect deosebit, cui îi datorează ceva ? Răspunsul a venit prompt : — Faţă de profesorul de neurologie Alexandru Şoflete avut la Facultatea de medicină din Timişoara, de la care am deprins nu numai tainele specialităţii, dar şi acel imbold vital spre cercetarea universului necunoscut al omului, în numele respectului faţă de profesia aleasă. MARŢI 1 IUNIE ’0—11 : Teleşcoala. Literatura română . Originalitatea operei lui Ceangă. Chimie : Valenţa ; 18 : Revista literară T. V. ; 18,30 : De ziua voastră, copii ! ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul. Sport ; 20.10 : România ’75. Un milion de noi locuri de muncă ; 20,30 : Seară de teatru ; „Ultima întrebare" de Ştefan Berciu, cu Silvia Popovici, Telly Barbu, Tudorel Popa Septimiu Sever, Ştefan Iordache, Chirii Economu ; 21,45 : Breviar juridic ; 22 : In turneu la Bucureşti... Trio-ul Dave Brubeck. Invitatul formaţiei, saxofonistul Gerry Mulligan ; 22,20 : Opinia dv ; 22,50 : Telejurnalul. MIERCURI 2 IUNIE 18 : Ex-Terra ’71 ; 18,25 : Mult e dulce și frumoasă... Emisiune de prof. dr. Sorin Stati ; la,40 : Confruntări ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul. Sport ; 20,10 : Reflector ; 20,30 : Fotbal—Finala „Cupei campionilor europeni" ; Ajax Amsterdam — Panathinaikos Atena ; 22.15 : Aventuri în epoca de piatră. Film de desen animat ; 22.40 : Secvențe italiene ; 22 50 : Telejurnalul. România liberă •• DIVIZIA A DE FOTBAL CABINE, MINUTUL 90 in discuţie. EFICACITATEA duminică, care nu a adus lămuririle aşteptate nici in zona retrogradării, să ne oprim asupra unui aspect de o deosebită importanţă : eficacitatea. Privită din acest punct de vedere, etapa de duminică se situează printre cele cu bune rezultate, datorită poate şi condiţiilor grele de joc. In general, însă, campionatul nostru nu a fost prea abundent în goluri şi faptul că liderul golgeterilor, Moldoveanu, nu a marcat decit 12 goluri este edificator. Unele explicaţii ale acestei situaţii le-am aflat duminică, după meciuri, consultînd golgeteri ai echipelor divizionare. Iată opiniile lor : DUMITRACHE (Dinamo Bucureşti) : „Realizatorii principali ai echipelor sunt ţinta unui marcaj foarte sever. De cele mai multe ori, încercările lor de a pătrunde spre poartă sunt oprite neregulamentar, prin faulturi.. In deplasare, oameni de gol ai echipelor sunt izolaţi intre doi-trei apărători adverşi. Socotesc că, pentru a se spori eficacitatea, trebuie ca realizatorii principali să fie susţinuţi în acţiunile lor de cit mai mulţi coechipieri. Merg mai departe şi susţin că jocul ofensiv al echipelor trebuie axat exclusivpe aceşti realizatori, că eforturile celor din jur trebuie canalizate spre ei. Apoi, de o mare însemnătate este şi atitudinea arbitrilor faţă de intrările incorecte ale apărătorilor“. DINCUŢA (Petrolul Ploieşti) : „Situaţia noastră, a atacanţilor, a devenit foarte grea in ultima vreme datorită preocupărilor spre o apărare excesivă prezentă la mai toate echipele divizionare. In aceste condiţii, cred că trebuie reconsiderat şutul de la distantă, cred că echipele de club si echipa naţională trebuie să-şi formeze asemenea oameni, fără de care victoria este greu de atins. Combinaţiile de un-doi, pe care se mizează acum foarte mult, sunt cel mai adesea sortite eşecului iar uneori anulate de deciziile arbitrilor care, surprinşi de rapiditatea fazei, semnalizează poziţii imaginare de ofsaid“. ADAM (Universitatea Cluj) : „Primul motiv pentru care se marchează mai puţin ca în trecut este supraaglomerarea apărărilor. Nu mă refer la faptul că se joacă cu patru fundaşi ci la acela că, de regulă, încă trei jucători de mijloc participă la apărare direct, în timp ce atacul râmbne pe seama a doi—trei oameni. In al doilea rind, pentru că, în ultimii ani, ne lipsesc atacanţii centrali tineri, viguroşi, talentaţi, cu viteză. Ca probă, pot oferi propriul meu exemplu , la 31 de ani încă n-am concurent în echipă, continui să fiu golgeterul formaţiei mele“. FRAŢILA (F.C. Argeş) : „Azi principala preocupare a echipelor este întărirea apărărilor, ceea ce are ca primă implicaţie reducerea efectivului de jucători care participă la atac. In plus, arbitrii tolerează prea mult jocul dur in apărare“. NEAGU (Rapid) : „Explic scădera eficacităţii prin două aspecte : 1. apărările au învăţat bine lecţia supraaglomerării ; 2. cuplurile de atacanţi centrali se omogenizează greu. Observaţi desele încercări care se fac, la toate echipele, pentru găsirea unei perechii de tip“ DOMIDE (U.T.A.) : „Pentru a se mări eficacitatea e necesar să se şuteze mai frecvent de la distanţă. Este de preferat canalizarea jocului pe extreme, unde terenul este mai puţin aglomerat“. OBLEMENCO (Universitatea Craiova) : „înaintaşii se tem de apostrofările spectatorilor atunci când şutează imprecis, dar uită că dacă din zece şuturi unul singur se duce în poartă este foarte bine. Deci, decizie in trasul la poartă, din orice poziţie, dar mai ales de la distanţă şi prin surprindere“. TATARU (Steaua) : „în general se marchează puţin, deoarece campionatul nostru duce lipsă de jucători profilaţi pe gol, eficacitatea răminînd doar în sarcina unui atacant central sau a mijlocaşului ofensiv. Unde este contribuţia extremelor ? Moldoveanu şi Codreanu sunt singurii care fac excepţie de la regula generală“. PESCARU (Steagul roşu) : „Cind se joacă numai pentru rezultate firesc să se marcheze puţine goluri. Se apelează la aglomerări în apărare, la marcaje stricte împinse de cele mai multe ori până la iregularităţi. Atacul nostru marchează puţin deoarece este handicapat de gabarit“. ION CONSTANTIN (fiul) : „Atacanţii sunt insuficient susţinuţi în acţiunile lor ofensive. Se crede prea mult că apărarea este cheia succesului. Greşit, după părerea mea, şi avem la îndemînă suficiente exemple, unele oferite chiar de echipa naţională“. TUFAN (Farul Constanţa) : „Echipele care vin la Constanţa joacă foarte închis, se betonează în apărare, obstrucţionează, fac totul pentru a împiedica atacanţii, să pătrundă spre poartă. Iar chici noi‘ jucăm în deplasare rolurile se inversează. Deci, cam greu de marcat goluri“. Grupajul a fost realizat cu concursul colaboratorilor noştri RADU URHICEANU, EFTIMIE IONESCU, STELIAN TRANDAFIRESCU, GH. NERTEA, MIHAI IONESCU, PETRE ARCAN, și a redactorului nostru ION BOCIOACĂ. Miine pe „Wembley" Finala Cupei campionilor europeni la fotbal LONDRA 31 (Agerpres). Pentru a treia oară stadionul „Wembley“ din Londra va fi teatrul finalei „Cupei campionilor europeni“ la fotbal. Miine seară pe gazonul celebrei arene vor evolua echipele Ajax Amsterdam și Panathinaik°s Atena, intr-un meci care se anunţă deosebit de atractiv prin stilul diferit de joc al celor două formaţii şi mai ales prin prezenţa neaşteptată în finală a echipei ateniene. Meciul va începe la ora 20.30 (ora României) şi va fi transmis în întregime «le posturile noastre de televiziune. UNA PE ZI — Bine,... in clipa asta chiar iti voi servi argumentul meu cel mai solid !... de MATTY