România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)
1971-06-03 / nr. 8276
Proletari din toate ţările uniţi-va! CELSI3 COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE VIZITA IN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ____________________________________■ 13_________________________________________________________________________ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU CONVORBIRI OFICIALE Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză condusă de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au participat tovarăşii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Ven-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tzo, membru al Biroului Politic, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comitetului pentru relaţii economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerţului exterior, Cian Haifun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, precum şi Li Lien-cin, Liu Kamin şi Han Su. Convorbirile care au avut loc cu acest prilej s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. LA UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DINHUA DIN PEKIN Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P. C. Chinez, şeful marelui stat major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şeful secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. în faţa clădirii unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi membrii delegaţiei sînt întîmpinaţi de Sibion, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluţionar şi al conducerii universităţii, Sie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez şi membru al Comitetului Permanent al Comitetului de partid, vicepreşedinte al Comitetului Revoluţionar al Universităţii, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluţionar, Yi Sien-jun, membru al conducerii comitetului revoluţionar al universităţii, în timp ce urcă scările care duc spre sală de recepţie, oaspeţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cit mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut,să ofere flori, în sala de primire, Si Cion adresează, în numele conducerii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al comitetului revoluţionar şi al comitetului de partid un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activitatea universităţii, întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia in ultimii ani, avînd astăzi 11 facultăţi — printre care de electronică, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu pes-IContinuare in pag. a 3-a) Intr-unui din laboratoarele universităţii Cum controlează comisiile permanente ale Marii Adunări Nationale activitatea aparatului de stat — Ce preocupări se înscriu in momentul actual in programul de lucru al Comisiei permanente de deputaţi pe care o prezidaţi ? — Iată o întrebare prea cuprinzătoare ca să-i răspund printr-o singură frază. Bunăoară, in momentul actual, o parte din deputaţii comisiei noastre permanente conduc, în diferite puncte ale ţării, şase brigăzi care desfăşoară o amplă acţiune de analiză şi control asupra activităţii Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii. Ei verifică la minister, ca şi în unităţile subordonate, în ce fel îşi îndeplineşte conducerea acestei instituţii centrale, în baza decretului său de organizare, atribuţiile ce-i revin pentru înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru în domeniul asigurării materialelor necesare dezvoltării industriei noastre, precum şi satisfacerii cerinţelor populaţiei. Tot în momentul actual se înscrie şi încheierea dezbaterilor avute în comisia noastră permanentă pe marginea rapoartelor cu privire la analiza activităţii Ministerului Energiei Electrice şi a Departamentului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, în această perioadă comisia permanentă îşi spune cuvîntul şi în legătură cu reorganizarea unor instituţii centrale. De asemenea, lucrăm la perfecţionarea unor legi în fază de proiect. Să nu uităm că în perioada de aproximativ doi ani şi jumătate cît a trecut de la constituirea ei, comisia permanentă a contribuit la îmbunătăţirea fondului şi redactării a peste 30 de legi. Să ne oprim, atunci, la un singur aspect al activităţii comisiei permanente : la cele două rapoarte pe care le-aţi dezbătut, recent, in comisia permanentă. De ce, din cele zece ministere care in Convorbire cu tovarăşul Alexandru Sencovic, preşedintele Comisiei permanente, de deputaţi pentru industrie, construcţii şi transporturi a Marii Adunări Naţionale tră in profilul comisiei, deputaţii au analizat şi controlat Ministerul Energiei Electrice şi Departamentul Poştelor şi Telecomunicaţiilor . . Pentru că, în perioada respectivă, conducerea statului a considerat că activitatea celor două instituţii centrale trebuie cu precădere cunoscută şi, în consecinţă, îmbunătăţită, pentru a-şi aduce şi mai mult contribuţia la bunul mers al vieţii economice şi sociale a ţării. De altfel, acelaşi motiv a determinat analiza şi controlul Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii care după cum v-am spus, este în curs de desfăşurare. — Care credeţi că a fost cel mai însemnat aspect al îmbunătăţirii activităţii Ministerului Energiei Electrice, la care şi-au adus contribuţia deputaţii comisiei permanente pe care o prezidaţi ? — Ar fi multe de spus — discuţiile pe care le-am avut în comisia permanentă cu conducerea ministerului şi cu alţi specialişti din cadrul organelor centrale de sinteză sunt, în acest sens, o chezăşie a îndeplinirii măsurilor de îmbunătăţire a activităţii acestei instituţii centrale pe care le conţin rapoartele noastre. Dar, după părerea mea, cel mai însemnat aspect din toate a fost contribuţia noastră substanţială la îmbunătăţirea muncii pe şantierul hidroenergetic de la Lotru. încă de la începutul controlului nostru, am constatat că acolo existau însemnate dificultăţi mai cu seamă în ce priveşte asigurarea simultaneităţii dintre lucrările de construcţii a centralei şi cele ale galeriilor de aducţiunea apei ale barajului. Mult rămase in urmă faţă de construcţia centralei, aceste lucrări ar fi întîr■ ziat însăşi darea in folosinţă a I întregii construcţii. Am fost per- I sonal la faţa locului, constatind că decalajul se datorează atit lipsei unor utilaje şi piese de schimb cît şi unor lipsuri în asigurarea condiţiilor sociale pentru munca oamenilor. încă înainte de finalizarea raportului comisiei noastre permanente, am considerat că e de datoria mea să informez colegiul Ministerului Energiei Electrice şi, ulterior, conducerea statului asupra celor constatate la faţa locului. Constatările noastre au întregit analiza făcută de Comitetul judeţean al P.C.R. Argeş şi de Consiliul Economic. In urma acestor informări, Consiliul de Miniştri a luat măsuri pentru asigurarea utilajelor necesare construcţiei de la Lotru, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor. Evident, toate amănuntele legate de problema Lotrului, precum şi o serie de alte aspecte majore ale îmbunătăţirii activităţii ministerului despre care vă vorbesc, le-am discutat temeinic şi in comisia permanentă, împreună cu cadrele competente, cristalizind împreună un punct de vedere unitar asupra măsurilor ce urmează să fie luate de către organele în drept pentru îmbunătăţirea de ansamblu a activităţii Ministerului Energiei Electrice. — Din exemplul ce mi l-aţidat, rezultă că vă preocupă mult găsirea mijloacelor celor mai eficiente prin care comisia permanentă de deputaţi poate contribui operativ la perfecţionarea vieţii economice şi sociale a ţării... — Evident ! După părerea mea, nu este posibil ca un deputat, un ales al poporului, să rămînă pasiv faţă de unele deficienţe pe care le constată in viaţa economică şi socială a ţă- GRAZIELA VÂNTU (Continuare în pag. a 3-a) în pag. a 2-a Secerişul se apropie. Cum staţi cu pregătirile? • Pentru ca strîngerea recoltei de păioase să nu dureze mai mult de 10—12 zile, repararea utilajului agricol trebuie să se bucure de toată atenţia • Termenele limită privind încheierea reparaţiilor stabilite de Centrala IMA şi rezultatele obţinute pînă în prezent • Pe hârtie, combinele sunt gata, dar în realitate nu vor putea intra în lan • La unele baze de aprovizionare ale MAIASA, delegaţii unităţilor agricole sunt purtaţi cu vorba • întreprinderi industriale care mai au restanţe la livrarea pieselor de schimb din... aprilie. Cînd au de gînd să-şi onoreze obligaţiile contractuale ? HUNEDOARA (coresp. R.I. I. Cojocaru). La furnalul nr. 5 de la Combinatul siderurgic a început să se folosească experimental oxigen pentru intensificarea procesului de fabricare a fontei. După calculele preliminare prin folosirea oxigenului producţia furnalului nr. 5 va creşte cu 30 tone pe zi. BRĂILA (coresp. R.l. Viorel Chiurtu) Un colectiv de specialişti de la Serviciul de cercetări din cadrul Combinatului de celuloză şi hîrtie a pus la punct tehnologia de fabricare a celulozei din rumeguş-deşeu care pină acum nu avea nici o întrebuinţare. LUGOJ (coresp. R.l. — I. Medoia). In cadrul „Zilelor culturii lugojene“ la muzeul din localitate a fost deschisă ieri o nouă secţie de etnografie, care cuprinde peste 7 000 piese. BRAŞOV (coresp. R.l. — I. Piticu). La Uzina Hidromecanica a intrat in funcţiune o secţie nouă de tratament termic, dotată cu utilaje moderne de călire şi avînd o capacitate de prelucrare de 2.200 tone piese pe an. BISTRIŢA (coresp. R.I. — Al. Kiss) In preajma pădurii Codrişor din localitate au fost începute primele lucrări de amenajare a noului ştrand public. Proiectat la o capacitate de 2 000 locuri, ştrandul va fi dotat cu două bazine (pentru adulţi şi copii) cabine precum şi alte utilităţi. Termenul de dare în funcţiune este prevăzut pentru primele zile ale sezonului de ştrand 1972. SUCEAVA (coresp. R.I. — N. Senciuc) In localitate a avut loc o întîlnire a cititorilor cu ţăranul Toader Hrib, autorul lucrării „Cronica de la Arbore“, apărută recent în editura „Junimea“ de la Iaşi sub îngrijirea poetei Florenţa Albu. Cartea constituie o tulburătoare cronică a vechiului sat din Ţara de Sus, cu incursiuni în perioada primului război mondial şi a altor evenimente. I BAIA MARE (coresp. R.l. — I R. Piciu) La Valea Mare a fost I dat în folosinţă înainte de ter- I men complexul avicol iar la I Bradu a fost populat parţial I noul complex de creştere şi In- I grăsare a porcilor. ORADEA (coresp. R. I. —p. I Maliţa). La fabrica de prefa- Ibricate din beton au intrat în probe tehnologice primele linii de fabricaţie din secţia pentru producţia de chesoane, grinzi şi elemente de acoperire din beton destinate construcţiilor industriale. In final această secţie va avea o producţie de 60 000 m.e. de prefabricate din beton. ANTICARII Eugen Barbu , acest anotimp fabulos, al ploilor fără sfîrşit şi al unei verdeţi luxuriante, devenind totul in jur, am mers pe malul Dîmboviţei de citeva ori, locul ce-mi place cel mai mult in oraşul nostru, hinta săracă a apei, pline de petrol şi de reziduuri oglindeşte siluetele clădirilor de pe cele două maluri şi dă nu ştiu ce taină oraşului. Unii vor să îngroape sub beton sau asfalt firava nervură lichidă şi rău ar face. Alţii au tot vorbit de o lărgire a debitului şi a albiei. Desenatori curajoşi şi cu imaginaţie i-au şi instalat pe valurile absente niscai vaporaşe, ca să nu zic vapoare. Dîmboviţa, intr-un timp imaginar, ar deveni Sena noastră cea de toate zilele. N-ar fi rău de loc, dar pină atunci să profităm măcar de virtuţile pe care le are. Aşadar, pe vremuri, pe aici, pe malul grilei cum se spunea, erau citeva dughene, insalubre au zis unii, pitoreşti zic eu, cu lacăte, cu obloane şi cu multe şi cinstite cărţi. Se vindeau pe mai nimic, de la manuale şcolare vechi pină la romanele lui Zola şi ale lui Dickens. Multe pagini obţinute« în acest tirg de pe malul Dîmboviţei m-au hrănit prin liceu. Cred că nu am amintiri mai frumoase decit răsfoirea acelor cărţi îngălbenite şi ieftine nu după amieze de vară, la lumina amurgului. Eram mulţi, slabi şi cam hărtăniţi. Devenisem o familie : ne recunoşteam, ne salutam, ne dădeam sfaturi ţinut altuia; ce se mai ivise mai interesant, ce preţuri se cereau in faţa anumitor rafturi de taină, cine ştia să-ţi recomande o carte ca lumea şi cite şi mai cite... Unde mai sunt toamnele, la început de septembrie. (Continuare în pag. a 2-a)