România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)

1971-06-03 / nr. 8276

Proletari din toate ţările uniţi-va! ­CELSI3 COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE VIZITA IN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ____________________________________■ 1­3_________________________________________________________________________ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU CONVORBIRI OFICIALE Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentan­ţilor Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegaţia de par­tid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de par­tid şi guvernamentală chineză condusă de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premie­rul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Au­rel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au par­ticipat tovarăşii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful ma­relui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Elibera­re, Iao Ven-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tzo, membru al Biroului Politic, locţiitor al şe­fului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, minis­tru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comitetului pentru relaţii e­­conomice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerţului exterior, Cian Hai­fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, precum şi Li Lien-cin, Liu Kamin şi Han Su. Convorbirile care au avut loc cu acest prilej s-au desfă­şurat într-o atmosferă deose­bit de cordială. LA UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DINHUA DIN PEKIN Miercuri dimineaţa, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea poli­tehnică Cinhua din Pekin, im­portant centru de pregătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Jun-sen, membru al Bi­roului Politic al Comitetului Central al P. C. Chinez, şeful marelui stat major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şe­ful secţiei pentru relaţii exter­ne din cadrul Comitetului Cen­tral, Cian Hai-fun, ambasado­rul R. P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucu­rat de aceleaşi vibrante ma­nifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru poporul român. De la intrarea în incinta u­­niversităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei a­­lei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didac­tice, funcţionari ai institutului de învăţămînt superior salută cu deosebită căldură, cu înde­lungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. în faţa clădirii unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi membrii delegaţiei sînt întîm­­pinaţi de Si­bion, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Per­manent al Comitetului Revo­luţionar şi al conducerii uni­versităţii, Sie Tiu­i, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez şi membru al Comitetului Permanent al Co­mitetului de partid, vicepre­şedinte al Comitetului Revolu­ţionar al Universităţii, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluţionar, Yi Sien-jun, membru al condu­cerii comitetului revoluţionar al universităţii, în timp ce urcă scările care duc spre sală de recepţie, oas­peţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cit mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut,­­să ofere flori, în sala de primire, Si Cion adresează, în numele conduce­rii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al comitetului revoluţionar şi al comitetului de partid un cuvînt de bun so­sit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activi­tatea universităţii, întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia in ultimii ani, avînd astăzi 11 fa­cultăţi — printre care de elec­tronică, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu pes-IContinuare in pag. a 3-a) Intr-unui din laboratoarele universităţii Cum controlează comisiile permanente ale Marii Adunări Nationale activitatea aparatului de stat — Ce preocupări se înscriu in momentul actual in pro­gramul de lucru al Comisiei permanente de deputaţi pe care o prezidaţi ? — Iată o întrebare prea cu­prinzătoare ca să-i răspund printr-o singură frază. Bunăoară, in momentul actual, o parte din deputaţii comisiei noastre per­manente conduc, în diferite puncte ale ţării, şase brigăzi care desfăşoară o amplă acţiune de analiză şi control asupra ac­tivităţii Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii. Ei verifică la minister, ca şi în unităţile subordonate, în ce fel îşi îndeplineşte conducerea a­­cestei instituţii centrale, în baza decretului său de organizare, a­­tribuţiile ce-i revin pentru în­făptuirea politicii partidului şi statului nostru în domeniul asi­gurării materialelor necesare dezvoltării industriei noastre, precum şi satisfacerii cerinţelor populaţiei. Tot în momentul ac­tual se înscrie şi încheierea dez­baterilor avute în comisia noa­stră permanentă pe marginea rapoartelor cu privire la analiza activităţii Ministerului Energiei Electrice şi a Departamentului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, în această perioadă comisia per­manentă îşi spune cuvîntul şi în legătură cu reorganizarea unor instituţii centrale. De ase­menea, lucrăm la perfecţionarea unor legi în fază de proiect. Să nu uităm că în perioada de a­­proximativ doi ani şi jumătate cît a trecut de la constituirea ei, comisia permanentă a contribuit la îmbunătăţirea fondului şi re­dactării a peste 30 de legi.­­ Să ne oprim, atunci, la un singur aspect al activită­ţii comisiei permanente : la cele două rapoarte pe care le-aţi dezbătut, recent, in co­misia permanentă. De ce, din cele zece ministere care in­ Convorbire cu tovarăşul Alexandru Sencovic, preşedintele Comisiei permanente, de deputaţi pentru industrie, construcţii şi transporturi a Marii Adunări Naţionale tră in profilul comisiei, de­putaţii au analizat şi contro­lat Ministerul Energiei Elec­trice şi Departamentul Poş­telor şi Telecomunicaţiilor . . Pentru că, în perioada res­pectivă, conducerea statului a considerat că activitatea celor două instituţii centrale trebuie cu precădere cunoscută şi, în consecinţă, îmbunătăţită, pentru a-şi aduce şi mai mult contri­buţia la bunul mers al vieţii e­­conomice şi sociale a ţării. De altfel, acelaşi motiv a determi­nat analiza şi controlul Minis­terului Industriei Materialelor de Construcţii care după cum v-am spus, este în curs de desfăşurare. — Care credeţi că a fost cel mai însemnat aspect al îm­bunătăţirii activităţii Minis­terului Energiei Electrice, la care şi-au adus contribuţia deputaţii comisiei permanen­te pe care o prezidaţi ? — Ar fi multe de spus — discuţiile pe care le-am avut în comisia permanentă cu conduce­rea ministerului şi cu alţi speci­alişti din cadrul organelor cen­trale de sinteză sunt, în acest sens, o chezăşie­­ a îndeplinirii măsurilor de îmbunătăţire a ac­tivităţii acestei instituţii centrale pe care le conţin rapoartele noa­stre. Dar, după părerea mea, cel mai însemnat aspect din toate a fost contribuţia noastră sub­­stanţială la îmbunătăţirea mun­cii pe şantierul hidroenergetic de la Lotru. încă de la începu­tul controlului nostru, am con­statat că acolo existau însemna­te dificultăţi mai cu seamă în ce priveşte asigurarea simul­taneităţii dintre lucrările de construcţii a centralei şi ce­le ale galeriilor de aducţiunea apei ale barajului. Mult rămase in urmă faţă de construcţia cen­tralei, aceste lucrări ar fi întîr­­■ ziat însăşi darea in folosinţă a I întregii construcţii. Am fost per- I sonal la faţa locului, constatind­­ că decalajul se datorează atit lipsei unor utilaje şi piese de schimb cît şi unor lipsuri în asi­gurarea condiţiilor sociale pen­tru munca oamenilor. încă îna­inte de finalizarea raportului comisiei noastre permanente, am considerat că e de datoria mea să informez colegiul Mi­nisterului Energiei Electrice şi, ulterior, conducerea statului a­­supra celor constatate la faţa locului. Constatările noastre au întregit analiza făcută de Co­mitetul judeţean al P.C.R. Argeş şi de Consiliul Economic. In urma acestor informări, Consiliul de Miniştri a luat mă­suri pentru asigurarea utilajelor necesare construcţiei de la Lo­tru, precum şi pentru îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor. Evident, toate a­­mănuntele legate de problema Lotrului, precum şi o serie de alte aspecte majore ale îmbu­nătăţirii activităţii ministerului despre care vă vorbesc, le-am discutat temeinic şi in comisia permanentă, împreună cu cadre­le competente, cristalizind îm­preună un punct de vedere u­­nitar asupra măsurilor ce ur­mează să fie luate de către or­ganele în drept pentru îmbună­tăţirea de ansamblu a activităţii Ministerului Energiei Electrice. — Din exemplul ce mi l-aţi­­dat, rezultă că vă preocupă mult găsirea mijloacelor ce­lor mai eficiente prin care comisia permanentă de depu­taţi poate contribui operativ la perfecţionarea vieţii eco­nomice şi sociale a ţării... — Evident ! După părerea mea, nu este posibil ca un de­putat, un ales al poporului, să rămînă pasiv faţă de unele de­ficienţe pe care le constată in viaţa economică şi socială a ţă- GRAZIELA VÂNTU (Continuare în pag. a 3-a) în pag. a 2-a Secerişul se apropie. Cum staţi cu pregătirile? • Pentru ca strîngerea recoltei de păioase să nu dureze mai mult de 10—12 zile, repara­rea utilajului agricol trebuie să se bucure de toată atenţia • Termenele limită privind în­cheierea reparaţiilor stabilite de Centrala IMA şi rezultatele obţinute pînă în prezent • Pe hârtie, combinele sunt gata, dar în realitate nu vor putea intra în lan • La unele baze de aprovizionare ale MAIASA, delegaţii unităţi­lor agricole sunt purtaţi cu vorba • întreprin­deri industriale care mai au restanţe la livra­rea pieselor de schimb din... aprilie. Cînd au de gînd să-şi onoreze obligaţiile contractuale ? HUNEDOARA (coresp. R.I. I. Cojocaru). La furnalul nr. 5 de la Combinatul siderurgic a început să se folosească expe­rimental oxigen pentru inten­sificarea procesului de fabri­care a fontei. După calculele preliminare prin folosirea oxi­genului producţia furnalului nr. 5 va creşte cu 30 tone pe zi. BRĂILA (coresp. R.l. Viorel Chiurtu) Un colectiv de specia­lişti de la Serviciul de cerce­tări din cadrul Combinatului de celuloză şi hîrtie a pus la punct tehnologia de fabricare a celu­lozei din rumeguş-deşeu care pină acum nu avea nici o în­trebuinţare. LUGOJ (coresp. R.l. — I. Me­­doia). In cadrul „Zilelor culturii lugojene“ la muzeul din locali­tate a fost deschisă ieri o nouă secţie de etnografie, care cu­prinde peste 7 000 piese. BRAŞOV (coresp. R.l. — I. Piticu). La Uzina Hidromeca­nica a intrat in funcţiune o secţie nouă de tratament termic, dotată cu utilaje moderne de călire şi avînd o capacitate de prelucrare de 2.200 tone piese pe an. BISTRIŢA (coresp. R.I. — Al. Kiss) In preajma pădurii Codrişor din localitate au fost începute primele lucrări de a­menajare a noului ştrand pu­blic. Proiectat la o capacitate de 2 000 locuri, ştrandul va fi dotat cu două bazine (pentru adulţi şi copii) cabine precum şi alte uti­lităţi. Termenul de dare în func­ţiune este prevăzut pentru pri­mele zile ale sezonului de ştrand 1972. SUCEAVA (coresp. R.I. — N. Senciuc) In localitate a avut­­ loc o întîlnire a cititorilor cu ţăranul Toader Hrib, autorul lucrării „Cronica de la Arbore“, apărută recent în editura „Ju­nimea“ de la Iaşi sub îngrijirea poetei Florenţa Albu. Cartea constituie o tulburătoare croni­că a vechiului sat din Ţara de Sus, cu incursiuni în perioada primului război mondial şi a altor evenimente. I BAIA MARE (coresp. R.l. — I R. Piciu) La Valea Mare a fost I dat în folosinţă înainte de ter- I men complexul avicol iar la I Bradu a fost populat parţial I noul complex de creştere şi In- I grăsare a porcilor. ORADEA (coresp. R. I. —­p. I Maliţa). La fabrica de prefa- I­bricate din beton au intrat în­­ probe tehnologice primele linii de fabricaţie din secţia pentru producţia de chesoane, grinzi şi elemente de acoperire din be­ton destinate construcţiilor in­dustriale. In final această sec­ţie va avea o producţie de 60 000 m.e. de prefabricate din beton. ANTICARII Eugen Barbu , acest anotimp fabulos, al ploilor fără sfîrşit şi al unei verdeţi luxuri­ante, devenind totul in jur, am mers pe malul Dîmbovi­ţei de citeva ori, locul ce-mi place cel mai mult in oraşul nostru, hinta săracă a apei, pline de petrol şi de reziduuri oglindeşte siluetele clădirilor de pe cele două maluri şi dă nu ştiu ce taină oraşului. Unii vor să îngroape sub beton sau asfalt firava nervură li­chidă şi rău ar face. Alţii au tot vorbit de o lărgire a de­bitului şi a albiei. Desenato­ri curajoşi şi cu imaginaţie i-au şi instalat pe valurile absente niscai vaporaşe, ca să nu zic vapoare. Dîmbovi­ţa, intr-un timp imaginar, ar deveni Sena noastră cea de toate zilele. N-ar fi rău de loc, dar pină atunci să pro­fităm măcar de virtuţile pe care le are. Aşadar, pe vremuri, pe aici, pe malul grilei cum se spunea, erau citeva dughe­­ne, insalubre au zis unii, pitoreşti zic eu, cu lacăte, cu obloane şi cu multe şi cin­stite cărţi. Se vindeau pe mai nimic, de la manuale şcolare vechi pină la roma­nele lui Zola şi ale lui Dic­kens. Multe pagini obţinute« în acest tirg de pe malul Dîmboviţei m-au hrănit prin liceu. Cred că nu am amin­tiri mai frumoase decit răs­foirea acelor cărţi îngălbeni­te şi ieftine nu după amieze de vară, la lumina amurgu­lui. Eram mulţi, slabi şi cam hărtăniţi. Devenisem o fami­lie : ne recunoşteam, ne sa­lutam, ne dădeam sfaturi ţi­nut altuia; ce se mai ivise mai interesant, ce preţuri se cereau in faţa anumitor raf­turi de taină, cine ştia să-ţi recomande o carte ca lumea şi cite şi mai cite... Unde mai sunt toamnele, la început de septembrie. (Continuare în pag. a 2-a)

Next