România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)
1971-06-25 / nr. 8295
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALA ROMÂNA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, S-A ÎNAPOIAT IN CAPITALĂ Joi după-amiază, s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, a făcut vizite oficiale de prietenie in Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam şi Republica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primire. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau ,,P.C.R.—P.C.R.“, „Ceauşescu— P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul", exprimîndu-şi dragostea fierbinte şi stima faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli, au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) TfiMMM La sosire, pe aeroportul Bâneasa /V încheierea vizitei în R. P. Mongol. Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia română a fost condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetăţeni din capitala R.P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în R.P. Mongolă, precum şi personalul Ambasadei române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România şi Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole şi s-au tras 21 de salve de tun. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de tovarăşii Jamjaaghiin Tedenbal şi Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri au oferit membrilor delegaţiei române buchete de flori, în încheierea solemnităţii de plecare, tovarăşul Jamsaranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. In drum spre patrie, delega-ţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum şi ambasadorul Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi ambasadorul Guvernului Cambodgian de Unitate Naţională. In întîmpinarea delegaţiei au venit, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la şedinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum şi Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, şi membri ai ambasadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale române. (Agerpres) Delegaţia de partid şi guvernamentală română a făcut o escală la Moscova Placarea din Ulan Bator în pag. a 3-a COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL privind vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă Vineri 25 iunie 1971 STAREA VREMII CONSTMft Harta fenomenelor meteorologiei probabile. Amănunte in pag. ■ S-o Oamenii muncii răspund cu însufleţire Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a declanşat în colectivele de muncă ale unităţilor economice din întreaga ţară o puternică efervescenţă creatoare în vederea depistării posibilităţilor şi resurselor existente, pentru valorificarea lor superioară, astfel incit sarcinile actualului cincinal, ca şi propriile angajamente să nu fie numai îndeplinite dar şi depăşite substanţial. Sintetizate la nivelul judeţelor, rezultatele dezbaterilor care au avut loc în fiecare secţie, uzină, fabrică sau combinat s-au concretizat în noi angajamente suplimentare în valoare de zeci de milioane de lei producţie globală, beneficii peste plan şi produse pentru export. MUNICIPIUL BUCUREŞTI Potrivit datelor preliminare ale Direcţiei municipale de statistică, colectivele de muncă din industria bucureşteană au realizat, cu patru zile înainte de termen, principalii indicatori din planul semestrial. Avansul de timp cîştigat permite ca, pînă la sfîrşitul lunii iunie, să fie obţinută suplimentar, faţă de prevederile de plan, o producţie globală şi marfă în valoare de peste 700 milioane lei. Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a trezit un puternic ecou în rîndul colectivelor de muncă din industria Capitalei. Aplicîndu-se o serie de măsuri complexe tehnico-organizatorice, se vor realiza, peste prevederile iniţiale, o producţie marfă evaluată la 200 milioane lei, livrări de mărfuri la fondul pieţii însumînd 15 milioane lei, economii prin reducerea cheltuielilor de producţie estimată la 10 milioane lei, precum şi 60 milioane lei beneficii. JUDEŢUL SATU MARE 57,7 milioane lei, cu 12,4 milioane mai mult decît angajamentele iniţiale, reprezintă valoarea producţiei globale pe care s-au angajat să o dea în plus oamenii muncii sătmăreni. Pentru export se vor realiza produse suplimentare de peste 3,7 milioane lei valută, iar beneficiile vor fi depăşite cu şase milioane lei faţă de angajamentele de la începutul anului. La uzinele „Unio“ în urma propunerilor făcute în cadrul dezbaterilor s-a suplimentat angajamentul iniţial cu încă un milion de lei, stabilindu-se să se livreze peste plan cinci maşini de încărcat minereu, două locomotive de mină, 1 240 m transportoare de mină etc. Colectivul cunoscutei fabrici de maşini casnice „23 August“ a hotărît să-şi mărească angajamentul la producţia globală cu 900 000 lei iar în urma reproiectării unor repere şi folosirii mai judicioase a materiei prime să obţină economii de metal de 200 tone. JUDEŢUL ARAD Oamenii muncii din judeţul Arad — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au hotărit să dea peste sarcinile de plan o producţie de marfă suplimentară în valoare de 78 milioane lei, cu aproximativ 30 milioane lei mai mult decît iniţial şi să-şi majoreze angajamentul la export, volumul mărfurilor destinate pieţei externe fiind cu 11 milioane lei valută mai mare decît cel prevăzut în planul anual. Printre produsele importante prevăzute pentru export amintim 400 de strunguri şi 50 de vagoane marfă. Angajamente importante şi-au asumat Uzina de strunguri şi cea de vagoane care şi-au propus să realizeze în plus o producţie de cîte 10 milioane lei. Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului 9 milioane lei, Combinatul textil 8 milioane lei şi întreprinderile de industrie locală 15 milioane lei, fără investiţii suplimentare ci numai printr-o mai bună valorificare a rezervelor interne, prin gospodărirea cu chiliiContinuare in pag. a 3-a) I METEOROLOGIA $I RECOLTAREA GRIMELOR Institutul de Meteorologie şi Hidrologie ne-a comunicat, prin şefa laboratorului de prognoză de mijlocie şi lungă durată — LIVIA RAHAU — timpul probabil pînă la sfîrşitul acestei luni. Ca şi pînă acum înseminările şi înnorările vor alterna, mai ales în primele zile, cu deosebire în zona de munte, unde vor cădea ploi de scurtă durată, în continuare înnorările se vor generaliza, şi, ca urmare, se vor semnala ploi cu caracter local în cea mai mare parte a ţării. Din punct de vedere termic, în prima parte a acestui interval, se va remarca o deosebire pronunţată între regiunile din nordul ţării (unde vremea va fi relativ răcoroasă) şi cele din sud (unde temperaturile maxime vor fi cuprinse între 27 şi 30 grade). Apoi, temperatura va scădea uşor şi în această parte a ţării. Este de aşteptat ca valorile minime să fie cuprinse între 5—15 grade. Cu această prognoză ne-am prezentat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, solicitînd direcţiilor de resort să formuleze unele recomandări cu privire la modul în care trebuie să acţioneze lucrătorii ogoarelor. In primul rînd, trebuie să se continue întreţinerea culturilor prăşitoare. Unele din acestea sînt foarte bine dezvoltate şi, chiar dacă timpul o va permite, nu se poate intra în lan cu tractoarele. în această situaţie praşilele trebuie executate manual. Plivitul contribuie, de asemenea, la stîrpirea buruienilor, în special la sfecla de zahăr şi plantele medicinale, adică la acele culturi cu talie mică. în unităţile cultivatoare de cartofi trebuie urgentat muşuroitul, pînă la faza de înflorire a plantelor. In ceea ce priveşte recoltatul, acesta se va declanşa în următoarele zile şi la grîu, mai ales în sudul ţării. Timpul capricios va face ca în unele zile să existe intervale scurte favorabile pentru recoltare, fapt care impune eforturi deosebite pentru utilizarea la capacitatea maximă a tuturor mijloacelor şi forţelor existente. In cazul folosirii forţelor manuale la recoltat se va acorda o atenţie deosebită clădirii snopilor în glugi sau clăi, pentru a se putea asigura uscarea lor. Treieratul păioaselor se va organiza staţionar în EUGEN SASU (Continuare in pag. a 3-a) ----------------------------------------------- în judeţele Dolj, Mehedinţi şi Tulcea a Început recoltatul griului Potrivit datelor centralizate ieri la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, în unităţile agricole socialiste s-au recoltat pînă acum aproape 60 000 ha cu orz. De subliniat faptul că în judeţele MEHEDINŢI, DOLJ şi TULCEA s-au secerat pînă acum peste 1000 ha cu grîu. ORAŞUL VECHI Sânziana Pop ularului ţi i se spună numele de familie ţi pronumele-n public, să fie ştiut ţi iubit de tot trecătorul prin Bucureşti. Pentru meserie o dată, a doua oară pentru caracter. Cine-a făcut ce-a făcut intre Lipscani ţi Splaiul Unirii e muncitor luminat şi-nţelept. De-o lună de zilencheiată ne-am mutat promenadele spre Dîmboviţa, ne lăsăm tot Bucureştiul pe seară spre Şelari şi spre Gabroveni. Tot mai e de văzut. Tot mai e de simţit. Străzile, bolţile, coridoarele strimte, cite-un fir de lumină la capăt te-aduc şi seara viitoare şi ce descoperi nu sunt doar luminările soarelui dinspre noapte, pilpite undeva pe aproape şi un sentiment neştiut de linişte cu nelinişte, un dor real de a fost odată ca niciodată, o răsucire a firii noastre către trecut. Nu ştiu de ce suntem aşa de sentimentali cu istoria. Nu ştiu cum se poate depinde pe viaţă de-un pom, de-o stradă, de-un zid. Nu ştiu cum de se uită atitea-intîmplări şi atitea cuvinte şi nu se uită un felinar care-a avut norocul să ardă şi pentru noi, dar şi pentru străbunici. De asta spun că trebuie rostit numele artistului in piaţă. Fiindcă s-a priceput cineva să ne lege încă o dată de Bucureşti. Ştiu sigur cit dor porneşte dintr-o imagine ca aceasta : o curte cu palma pe-o casă ; o terasă cu şase scaune vizavi de-un geamlîc; o cofetărie tapisată-n mătase turcească peste drum de galantarul cu oglinzi de argint; o transparenţă veneţiană peste o rişniţă de cafea; o prăvălie la stradă cu lumina uitată aprinsă ca o lampă de noapte pe trotuar; chihlimbaruri galbene prin ferestre, mobile vechi, aurite, alte mobile ca răşina, catifele lucioase, covoare de Ispahan. Şi numele: Carul cu Bere, Crama Domnească, Hanul lui Manuc. Şi zidurile : biserica Stavropoleos, biserica Domniţa Bălaşa, Mitropolia, Zidurile Curţii Domneşti. De cită vreme aştepta Bucureştiul un loc de aducere-aminte pentru cită istorie este in Bucureşti. De cită vreme bucureştenii visau un loc pentru inimă şi pentru suvenir. Acum oraşul vechi fiinţează. Ştiu sigur cite legăminte pe viaţă se fac în numele lui. Peste legămintele nedezminţite ale copilăriei, legămintele noi ale locurilor in care trăim. Sint două puncte in care uitarea n-are nici o putere : locul ieşirii în lume şi locul răminerii din ea.