România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)

1971-06-25 / nr. 8295

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALA ROMÂNA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, S-A ÎNAPOIAT IN CAPITALĂ Joi după-amiază, s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, a făcut vizite oficiale de prietenie in Republica Populară Chineză, Republica Populară De­mocrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam şi Repu­blica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului municipal­ București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dă­­nălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mi­ron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Pati­­lineţ, Ion Stănescu, Mihai Ma­­rinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor ob­şteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai­­ presei străine. Au fost de faţă V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii So­vietice, Van Ten-juan, însărci­natul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, în­sărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mon­gole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplo­matice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplo­matic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aş­teptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entu­ziastă primire. Miile de bucureş­­teni aplaudau şi scandau ,,P.C.R.—P.C.R.“, „Ceauşescu— P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul", exprimîndu-şi dragostea fierbin­te şi stima faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de se­cretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, tota­la adeziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care dele­gaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chi­nezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli, au înconjurat pe secre­tarul general al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, o­­ferindu-le buchete de flori. (Agerpres) TfiMMM La sosire, pe aeroportul Bâneasa /V încheierea vizitei în R. P. Mongol. Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongo­lă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a Pre­zidiului Marelui Hural Popu­lar şi a Consiliului de Miniş­tri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, de­legaţia română a fost condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Te­­denbal, prim-secretar al Co­mitetului Central al Parti­dului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republi­cii Populare Mongole, Jam­­saranghiin Sambu, preşedin­tele Prezidiului Marelui Hu­ral Popular al R.P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetăţeni din capitala R.P. Mongole. Erau, de asemenea, pre­zenţi membri ai corpului di­plomatic acreditaţi în R.P. Mongolă, precum şi persona­lul Ambasadei române la U­­lan Bator. In cadrul ceremoniei ofi­ciale de plecare au fost into­nate Imnul de Stat al Repu­blicii Socialiste România şi Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole şi s-au tras 21 de salve de tun. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de tovarăşii Jamjaaghiin Te­­denbal şi Jamsaranghiin Sam­bu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri au oferit membrilor delega­ţiei române buchete de flori, în încheierea solemnităţii de plecare, tovarăşul Jam­saranghiin Sambu, preşedin­tele Prezidiului Marelui Hu­ral Popular al Republicii Populare Mongole, şi tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. In drum spre patrie, delega-­­­ţia de partid şi guvernamen­tală română, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegaţia română a fost întîm­­pinată de A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, mem­bru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministru­lui afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, pre­zenţi ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chine­ze, Republicii Populare Demo­crate Coreene, Republicii De­mocrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum şi ambasadorul Guvernului Revo­luţionar Provizoriu al Repu­blicii Vietnamului de Sud şi ambasadorul Guvernului Cam­bodgian de Unitate Naţională. In întîmpinarea delegaţiei au venit, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la şedinţa Comite­tului Executiv al C.A.E.R., precum şi Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., am­basadorul Republicii Socialiste România la Moscova, şi mem­bri ai ambasadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele so­vietice au oferit un prînz în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale române. (Agerpres) Delegaţia de partid şi guvernamentală română a făcut o escală la Moscova Placarea din Ulan Bator în pag. a 3-a COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL privind vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă Vineri 25 iunie 1971 STAREA VREMII CONSTMft Harta fenomenelor meteorologiei probabile. Amănunte in pag. ■ S-o Oamenii muncii răspund cu însufleţire Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a declanşat în co­lectivele de muncă ale unităţilor economice din întreaga ţară o puternică efervescenţă creatoare în vederea depistării posibilităţilor şi resurselor existente, pentru valorifica­rea lor superioară, astfel incit sarcinile actualului cincinal, ca şi propriile angajamente să nu fie numai îndeplinite dar şi depăşite substanţial. Sintetizate la nivelul judeţelor, rezultatele dezbaterilor care au avut loc în fiecare secţie, uzină, fabrică sau combinat s-au concretizat în noi angajamente suplimentare în valoare de zeci de milioane de lei producţie globală, beneficii peste plan şi produse pentru export. MUNICIPIUL BUCUREŞTI Potrivit datelor preliminare ale Direcţiei municipale de statistică, colectivele de mun­că din industria bucureşteană au realizat, cu patru zile îna­inte de termen, principalii in­dicatori din planul semestrial. Avansul de timp cîştigat per­mite ca, pînă la­ sfîrşitul lunii iunie, să fie obţinută supli­mentar, faţă de prevederile de plan, o producţie globală şi marfă în valoare de peste 700 milioane lei. Chemarea Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii So­cialiste a trezit un puternic ecou în rîndul colectivelor de muncă din industria Capitalei. Aplicîndu-se o serie de mă­suri complexe tehnico-organi­­zatorice, se vor realiza, peste prevederile iniţiale, o produc­ţie marfă evaluată la 200 mi­lioane lei, livrări de mărfuri la fondul pieţii însumînd 15 milioane lei, economii prin reducerea cheltuielilor de producţie estimată la 10 mili­oane­­ lei, precum şi 60 mili­oane lei beneficii. JUDEŢUL SATU MARE 57,7 milioane lei, cu 12,4 mi­lioane mai mult decît anga­jamentele iniţiale, reprezintă valoarea producţiei globale pe care s-au angajat să o dea în plus oamenii muncii sătmă­reni. Pentru export se vor realiza produse suplimentare de peste 3,7 milioane lei valu­tă, iar beneficiile vor fi depă­şite cu şase milioane lei faţă de angajamentele de la înce­putul anului. La uzinele „Unio“ în urma propunerilor făcute în cadrul dezbaterilor s-a suplimentat angajamentul iniţial cu încă un milion de lei, stabilindu-se să se livreze peste plan cinci maşini de în­cărcat minereu, două locomo­tive de mină, 1 240 m trans­portoare de mină etc. Colecti­vul cunoscutei fabrici de ma­şini casnice „23 August“ a ho­­tărît să-şi mărească angaja­mentul la producţia globală cu 900 000 lei iar în urma re­­proiectării unor repere şi folo­sirii mai judicioase a materiei prime să obţină economii de metal de 200 tone. JUDEŢUL ARAD Oamenii muncii din judeţul Arad — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi — au hotărit să dea peste sar­cinile de plan o producţie de marfă suplimentară în valoare de 78 milioane lei, cu aproxi­mativ 30 milioane lei mai mult decît iniţial şi să-şi majoreze angajamentul la export, volu­mul mărfurilor destinate pie­ţei externe fiind cu 11 milioa­ne lei valută mai mare decît cel prevăzut în planul anual. Printre produsele importante prevăzute pentru export amin­tim 400 de strunguri şi 50 de vagoane marfă. Angajamente importante şi-au asumat Uzi­na de strunguri şi cea de va­goane care şi-au propus să realizeze în plus o producţie de cîte 10 milioane lei. Combi­natul de exploatare şi indus­trializare a lemnului 9 mili­oane lei, Combinatul textil 8 milioane lei şi întreprinderile de industrie locală 15 milioane lei, fără investiţii suplimentare ci numai printr-o mai bună valorificare a rezervelor inter­ne, prin gospodărirea cu chili­iContinuare in pag. a 3-a) I METEOROLOGIA $I RECOLTAREA GRIMELOR Institutul de Meteorologie şi Hidrologie ne-a comunicat, prin şefa laboratorului de prog­noză de mijlocie şi lungă du­rată — LIVIA RAHAU — timpul probabil pînă la sfîrşi­­tul acestei luni. Ca şi pînă a­­cum înseminările şi înnorările vor alterna, mai ales în pri­mele zile, cu deosebire în zona de munte, unde vor cădea ploi de scurtă durată, în continua­re înnorările se vor generali­za, şi, ca urmare, se vor semnala ploi cu caracter lo­cal în cea mai mare parte a ţării. Din punct de vedere ter­mic, în prima parte a acestui interval, se va remarca o deo­sebire pronunţată între regiu­nile din nordul ţării (unde vremea va fi relativ răcoroasă) şi cele din sud (unde tempe­raturile maxime vor fi cuprin­se între 27 şi 30 grade). Apoi, temperatura va scădea uşor şi în această parte a ţării. Este de aşteptat ca valorile mini­me să fie cuprinse între 5—15 grade. Cu această prognoză ne-am prezentat la Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii şi Apelor, so­­licitînd direcţiilor de resort să formuleze unele recomandări cu privire la modul în care trebuie să acţioneze lucrătorii ogoarelor. In primul rînd, tre­buie să se continue întreţine­rea culturilor prăşitoare. U­nele din acestea sînt foarte bine dezvoltate şi, chiar dacă timpul o va permite, nu se poate intra în lan cu tractoa­rele. în această situaţie pra­­şilele trebuie executate ma­nual. Plivitul contribuie, de asemenea, la stîrpirea buruie­nilor, în special la sfecla de zahăr şi plantele medicinale, adică la acele culturi cu ta­lie mică. în unităţile cultiva­toare de cartofi trebuie urgen­tat muşuroitul, pînă la faza de înflorire a plantelor. In ceea ce priveşte recolta­tul, acesta se va declanşa în următoarele zile şi la grîu, mai ales în sudul ţării. Tim­pul capricios va face ca în unele zile să existe intervale scurte favorabile pentru recol­tare, fapt care impune efor­turi deosebite pentru utiliza­rea la capacitatea maximă a tuturor mijloacelor şi forţelor existente. In cazul folosirii for­ţelor manuale la recoltat se va acorda o atenţie deosebită clă­dirii snopilor în glugi sau clăi, pentru a se putea asigura us­carea lor. Treieratul păioase­­lor se va organiza staţionar în EUGEN SASU (Continuare in pag. a 3-a)­ ­-----------------------------------------------­ în judeţele Dolj, Mehedinţi şi Tulcea a Început recoltatul griului Potrivit datelor centralizate ieri la Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, în unităţile agricole socia­liste s-au recoltat pînă acum aproape 60 000 ha cu orz. De subliniat faptul că în judeţele MEHEDINŢI, DOLJ şi TULCEA s-au secerat pînă acum peste 1000 ha cu grîu. ORAŞUL VECHI Sânziana Pop­ ularului ţi i se spună numele de familie ţi pronumele-n public, să fie ştiut ţi iubit de tot tre­cătorul prin Bucureşti. Pen­tru meserie o dată, a doua oară pentru caracter. Cine-a făcut ce-a făcut intre Lip­scani ţi Splaiul Unirii e muncitor luminat şi-nţe­­lept. De-o lună de zile­­ncheiată ne-am mutat pro­menadele spre Dîmbovi­ţa, ne lăsăm tot Bucu­­reştiul pe seară spre Şelari şi spre Gabroveni. Tot mai e de văzut. Tot mai e de sim­ţit. Străzile, bolţile, coridoare­le strimte, cite-un fir de lu­mină la capăt te-aduc şi seara viitoare şi ce descoperi nu sunt doar luminările soarelui dinspre noapte, pilpite unde­va pe aproape şi­ un senti­ment neştiut de linişte cu nelinişte, un dor real de a fost odată ca niciodată, o răsucire a firii noastre către trecut. Nu ştiu de ce suntem­ aşa de sentimentali cu istoria. Nu ştiu cum se poate depinde pe viaţă de-un pom, de-o stradă, de-un zid. Nu ştiu cum de se uită atitea-intîm­­plări şi atitea cuvinte şi nu se uită un felinar care-a a­­vut norocul să ardă şi pen­tru noi, dar şi pentru străbu­nici. De asta spun că trebuie rostit numele artistului in piaţă. Fiindcă s-a priceput cineva să ne lege încă o dată de Bucureşti. Ştiu sigur cit dor porneşte dintr-o imagine ca aceasta : o curte cu­ palma pe-o casă ; o terasă cu şase scaune vi­zavi de-un geamlîc; o cofe­tărie tapisată-n mătase tur­cească peste drum de galan­tarul cu oglinzi de argint; o transparenţă veneţiană pes­te­ o rişniţă de cafea; o pră­vălie la stradă cu lumina ui­tată aprinsă ca o lampă de noapte pe trotuar; chihlim­­baruri galbene prin ferestre, mobile vechi, aurite, alte mo­bile ca răşina, catifele lucioa­se, covoare de Ispahan. Şi numele: Carul cu Bere, Cra­ma Domnească, Hanul lui Manuc. Şi zidurile : biserica Stavropoleos, biserica Dom­niţa Bălaşa, Mitropolia, Zi­durile Curţii Domneşti. De cită vreme aştepta Bucureştiul un loc de adu­­cere-aminte pentru cită isto­rie este in Bucureşti. De cită vreme bucureştenii visau un loc pentru inimă şi pentru suvenir. Acum oraşul vechi fiinţează. Ştiu sigur cite le­­găminte pe viaţă se fac în numele lui. Peste legăminte­­le nedezminţite ale copilăriei, legămintele noi ale locurilor in care trăim. Sint două puncte in care uitarea n-are nici o putere : locul ieşirii în lume şi locul răminerii d­in ea.

Next