România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)

1971-07-03 / nr. 8302

a pr VIZITA IN FINLANDA intelui Consiliului de Stat OLAE CEAUŞESCU MOMENTE SÂRBĂ Vineri dimineaţa, la Salmaan Hovi, reşedinţa preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, aflaţi în­­tr-o vizită de două zile în re­giunea de sud-est a Finlandei, au venit primarul oraşului Imatra, Tovio Mausreer, şi pre­şedintele societăţii „Enso-Gut­­zeit Osakeyhtto“ pentru a expri­ma, în numele populaţiei din localitate şi al muncitorilor uzi­nelor de aici, urări de bun ve­nit, sentimentele de satisfacţie pentru onoarea de a avea în mijlocul lor pe înalţii oaspeţi români. Intîlnirea cu reprezentanţii vieţii publice a oraşului Imatra a marcat Începutul unei bogate zile de lucru. Intr-unui din saloanele reşe­dinţei, şefului statului român i-a fost prezentată viaţa econo­mică şi socială a acestei regiuni. Partea principală a expunerii au constituit-o marile unităţi ale industriei lemnului — nucleul vital al întregii activităţi produc­tive a zonei respective, expresia cea mai reprezentativă a tradi­ţiei industriale a poporului fin­landez şi, totodată, domeniul de care este strîns legată dezvolta­rea producţiei materiale din această parte a ţării. Societatea „Enso-Gutzeit Osa­keyhtio" — cea mai mare între­prindere industrială din Fin­landa şi cel mai mare producă­tor de hîrtie din Europa — îşi desfăşoară activitatea în 17 fa­brici, răspîndite în toată regiu­­­ silvană din sud-estul ţării, simte care cele mai importante se află da­lmatra. 17 000 de mun­citori, ingineri, tehnicieni pre­lucrează anual 7 milioane metri cubi de lemn, transformîndu-i în celuloză, hîrtie, cartoane şi alte produse, realizând, totodată, şi o gamă variată de utilaje pentru cele mai variate ramuri ale in­dustriei de prelucrare a lemnu­lui, precum şi instalaţii pentru protejarea naturii. Statul este Principalul­ proprietar al socie­tăţii, ale cărei acţiuni le împarte cu o serie de organizaţii econo­mice şi sociale. Pe parcursul expunerii, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu so­licită unele detalii cu privire la procesul de producţie, esenţele de lemn folosite, eficacitatea e­­conomică a întreprinderilor. In mod deosebit, s-a discutat des­pre structura organizatorică a întreprinderii, sistemul de elabo­rare a deciziilor şi componenţa consiliului de conducere. înainte de a începe vizitarea uzinelor, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a luat rămas bun de la reprezentanţii oraşului I­­matra, prin intermediul cărora a transmis locuitorilor şi edililor acestui puternic centru indus­trial­ur­i de succese în dezvol­tarea economică, în creşterea continuă a nivelului de viaţă al tuturor cetăţenilor. IETITE, indu-ne impresiile intîlnirea cu tovarăşul Ceauşescu, primarul ora­şului Imatra, Tovio Mausteer, declara : „Sîntem profund miş­caţi de faptul că preşedintele României ne-a onorat cu pre­zenţa sa în oraşul nostru. In per­soana preşedintelui Ceauşescu, am salutat cu bucurie pe înaltul reprezentant al unei ţări priete­ne, de care ne leagă relaţii tot mai strînse, tot mai largi. Popu­laţia oraşului Imatra, ca întreg poporul finlandez, a ţinut să în­conjoare cu toată dragostea pe oaspeţii români, pentru ca ei să se simtă bine pe meleagurile noastre. Sîntem convinşi că a­­ceastă vizită va contribui la dez­voltarea prieteniei dintre po­poarele noastre, a relaţiilor mul­tilaterale dintre Finlanda şi Ro­mânia. Urez multă fericire şi să­nătate preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, prospe­ritate poporului român". Sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi oaspeţi români la Fabrica de hîrtie şi cartoane din localitate este căl­duros salutată de conducătorii întreprinderii, de un mare nu­măr de muncitori, înalţilor oas­peţi români le sunt oferite flori; muncitorii şi funcţionarii care nu au putut coborî în curte — dominată de două mari catarge pe care flutură drapelele de stat ale României şi Finlandei — privesc şi salută de la fe­restre. Urmînd etapele procesului tehnologic, vizitarea fabricii în­cepe cu instalaţiile de tocare şi curăţare a lemnului şi continuă cu sălile marilor maşini în care pasta ia forma hîrtiei sau a cartonului. Oaspeţii zăbovesc mai mult la centrul de cercetări al societă­ţii — practic, o fabrică experi­mentală , unde se face o ex­punere cuprinzătoare despre or­ganizarea activităţii ştiinţifice de cercetare, despre procesul materializării ideilor tehnice no­vatoare menite să sporească e­­ficacitatea tehnologică şi econo­mică a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat strînsa legătură dintre cercetare şi producţie, eficienţa conlucrării dintre specialiştii ca­re participă direct la procesul de fabricaţie şi constructorii de utilaje pentru acest sector in­dustrial, faptul că instalaţiile respective sunt experimentate şi perfecţionate înainte de a se trece la realizarea lor în serie. La centrul de calcul electro­nic, în cadrul căruia funcţio­nează maşini de programare a producţiei, de controlare a flu­xului tehnologic şi a calităţii hîrtiei produse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost invi­tat să declanşeze o comandă la una dintre aceste instalaţii. Pro­gramată de specialiştii centru­lui, maşina electronică a con­turat pe o foaie de hîrtie har­ta României şi pe cea a Finlan­dei, unite prin meridianul 25, care trece pe lingă capitalele ce­lor două ţări. Menţiunea „Ro­mânia şi Finlanda pe aceeaşi longitudine“ era precedată de urarea adresată în limba româ­nă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu: „Bine aţi venit la Imatra ! Vă mulţumim din toată inima pen­tru vizita dumneavoastră. Vă aşteptăm din nou să ne onoraţi cu prezenţa dumneavoastră“. Semnează­ personalul uzinelor Kalipopaa. O discuţie vie, interesantă a avut loc în faţa unui stand cu mostre ale tuturor produselor acestei uzine. La despărţire gazdele mul­ţumesc din nou şefului statului român şi soţiei sale pentru o­­noarea de a le fi fost oaspeţi, rostesc cuvinte de caldă apreci­ere la adresa prieteniei fino­­române. Oaspeţii români se îndreaptă apoi spre Lappeenranta. De-a lungul drumului, păduri nesfîr­­şite, apele lacului Saimaan, pe care plutesc şirurile de buşteni spre docurile fabricilor de che­restea. Una din aceste întreprinderi, Kaukas Oy, din Lauritsala, şi-a deschis larg porţile oaspeţilor­­­români. Ca pretutindeni, mani­festări de simpatie marchează «trecerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena .. Ceauşescu, a persoanelor care i l ■ însoţesc, locuitorii din Lauritsala '‘aplaudă, fac semne prieteneşti. La întreprinderea „Kaukas Oy“ a societăţii cu acelaşi nume, urările de bun sosit sunt rostite de directorul general C. Shi­ro­­oth. Copii ai salariaţilor, îmbră­caţi în frumoase costume popu­lare, oferă înalţilor oaspeţi bu­chete de flori. Explicaţiile oferite oaspeţilor de directorul K. Säumen contu­rează o intensă activitate econo­mică, axată pe producţia de ce­luloză, pe activitatea de trans­formare in cherestea şi alte sor­timente a 650 000 tone de buş­teni. 80 la sută din produsele fa­bricii iau drumul exportului. Aspectele concrete ale acestei activităţi sunt prezentate la faţa locului, în secţiile de prelucrare şi pregătire a buştenilor şi de cherestea. Apoi oraşul Lappeenranta în­­tîmpină pe oaspeţii români în­­tr-o atmosferă destinsă, caldă. Grupuri de oameni, pe străzi şi în balcoane, aplaudă îndelung. Momentul sărbătoresc al întîm­­pinării are loc pe malul lacului Saimaan, în decorul pitoresc al parcului ; numeroşi locuitori au venit aici, alcătuind un coridor viu de-a lungul căruia preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, sunt salutaţi cu căldură şi prietenie. O orchestră interpre­tează frumoase melodii populare. Exprimînd bucuria locuitorilor de a-l primi pe şeful statului ro­mân, primarul oraşului, Jarmo Kobhi, a declarat : Din partea populaţiei Lappeenrantei, a mu­nicipalităţii, vă urez bun sosit şi dorim să vă simţiţi cit mai bine în mijlocul nostru, în acest scurt răstimp pe care il vom pe­trece împreună. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a spus : Aş dori să vă adresez dumnea­voastră, domnule primar, şi tu­turor locuitorilor un salut cor­dial. E o plăcere deosebită pen­tru mine de a vizita oraşul dumneavoastră. Vă urez multă sănătate, prosperitate şi fericire. Cuvintele şefului statului ro­mân sunt viu aplaudate de mul­ţimea care îl înconjoară. Sunt momente de spontane manifes­tări de simpatie şi stimă faţă de România, faţă de preşedintele ei. A urmat apoi un dejun oferit în cinstea oaspeţilor români de Consiliul municipal Lappeen­ranta. Toastind în sănătatea şefului statului român şi a soţiei sale, a persoanelor care 11 însoţesc, Mario Forsman, preşedintele consiliului municipal, a spus : Aş dori, în primul rînd, să vă adresez, în numele conducerii oraşului Lappeenranta, un bun venit la acest dejun. Conside­răm o mare cinste faptul că o­raşul nostru a fost ales ca un obiectiv al vizitei dumneavoas­tră. După ce a prezentat activita­tea economică a oraşului, pers­pectivele acestuia ca centru in­dustrial şi turistic, preocupările edililor, preşedintele Consiliu­lui Municipal a spus : Noi, fin­landezii, cunoaştem România nu numai ca o ţară frumoasă din punct de vedere turistic, ci şi ca o ţară care, datorită eficacităţii economice, se dezvoltă intr-un ritm impetuos. Noi dorim ca colaborarea din­tre ţările şi popoarele noastre să se dezvolte continuu. In nu­mele conducerii oraşului, doresc, stimaţi oaspeţi, să vă simţiţi bine în mijlocul nostru, să vă formaţi o impresie bună des­pre oraşul Lappeenranta. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Este pentru noi o deosebită plăcere că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, avem posibilitatea să vizităm şi oraşul Lappeenranta. Am vizitat una din întreprin­derile cele mai mari ale oraşului dumneavoastră, şi — aşa cum mi s-a spus — din Finlanda. Am admirat frumuseţile acestei vechi aşezări şi am simţit din plin ospitalitatea conducerii oraşului şi a locuitorilor săi. Relaţiile dintre România şi Finlanda se dezvoltă bine şi spe­răm că vizita pe care o facem acum va contribui şi mai mult la intensificarea acestor relaţii în toate domeniile de activitate. România — ea însăşi preocu­pată de dezvoltarea sa economică şi socială -» doreşte relaţii largi cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orînduire socială. Doresc să urez încă o dată conducerii oraşului, tuturor lo­cuitorilor, viaţă cit mai fericită. Să se dezvolte relaţiile dintre România şi Finlanda ! Toastul a fost îndelung apla­udat, însoţit de oficialităţile locale, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, cei­lalţi oaspeţi români s-au îndrep­tat apoi spre aeroport, unde s-au îmbarcat într-un avion special pentru a reveni la Helsinki. Cu aceasta, călătoria în regiu­nile de sud-est ale ţării gazdă a luat sfîrşit, înscriindu-se ca un moment remarcabil al vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Finlanda, atît prin utilitatea sa, cît şi prin manifestările de căldură şi prietenie, prin dorinţa comună de cunoaştere şi cola­borare pe care le-a pus în evi­denţă. A. IONESCU La întreprinderea de prelucrare a lemnului „Kauskas Oy" din oraşul Lappeenranta La întreprinderea „Enso-Gutzeit Osakeyhtto" din oraşul Imatra Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎN PAGINA A 3-A : • ÎNTILNIREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU CU CONDUCEREA ASOCIAŢIEI DE PRIETENIE FINLANDA—ROMÂNIA • DECLARAŢIILE PRIMULUI MINISTRU AL FINLANDEI, AHTI KARJALAINEN, LA INTÎLNIREA CU ZIARIŞTI ROMÂNI STAREA VREMI! SAW MARE £ bucurești , ® u •CONSTANȚA Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte fn pag. e 5-6 CRMOVĂȚ â Aâi/i C__i) WASMA A AMM«’ v SE PLOAIE ^ NINSOARE Ww \ ft/TiV/NT PUTERNIC A M-fl «sjSj cA-yf v d­ffcG^r i " i) ,£), n \ T.S&EMN^ DATORIA RESPECTĂRII LEGISLAŢIEI ECONOMICE C­ALITATEA Intr-un dialog PRODUCŢIE-COMERŢ I­niţiativa Consiliului popular judeţean Prahova, spriji­nită de Inspectoratul Ge­neral al Calităţii de a-i reuni laolaltă la Ploieşti pe reprezen­tanţii comerţului prahovean cu cei ai diferitelor firme producă­toare din ţară trebuie salutată ca un fapt pozitiv deşi, din mo­tive pe care le vom expune în­dată, e cazul să exprimăm şi unele rezerve asupra eficienţei acesteia. Cert este că ea a dat loc unei confruntări de poziţii adesea foarte ascuţite, mai ales datorită atitudinii nesperat de ofensive a reprezentanţilor co­merţului. Aceştia postîndu-se pe poziţia de apărători ai cumpă­rătorilor cu care au relaţii ne­mijlocite, s-au referit cu exem­ple concrete la o seamă de în­călcări, (din partea producăto­rilor), a legii calităţii şi ale unor prevederi ale legii contractelor economice, cerînd explicaţii şi mai ales garanţii pentru curma­rea lor în viitor. Reacţia producătorilor, a re­prezentanţilor unor întreprin­deri cu renume sau a altora mai puţin cunoscute a fost, cu puţine excepţii, departe de ce­rinţe. Ea explică însă de ce se mai menţin în producţia unor în­treprinderi neajunsuri şi de ce mai ies pe porţile lor mărfuri de calitate slabă. E a­­devărat că ei au fost obligaţi pînă la urmă să recunoască va­labilitatea criticilor aduse, ceea ce poate fi un prim pas, o pre­misă pentru înlăturarea defi­cienţelor din întreprinderile lor. E adevărat că unii reprezen­tanţi ai comerţului, participanţi la consfătuire au abordat criti­­cile la un mod „sentimental“. „Se poate tovarăşi să ne faceţi una ca asta, să ne trimiteţi măr­furi care stîrnesc nemulţumirile clienţilor...“ ? „De ce ne puneţi într-o situaţie atît de neplăcută ? ş.a.m.d. Un asemenea mod de a aborda problemele atît de acute ale valorii de întrebuinţare a u­­nor produse, apare desuet dacă ne gindim că există o lege a ca­lităţii ale cărei prevederi nu sunt de loc benevole. Unii pro­ducători în cuvîntul lor, au a­­doptat acelaşi ton vag de de­claraţii „sentimentale“ şi de bune intenţii. — Regretăm ceea ce s-a întîmplat cu mar­fa noastră, dar iată am ve­­­­nit patru inşi, pentru a afla pă­rerile dv., şi vrem să vă asigu­răm că... spunea inginerul şef M. RADIAN (Continuare in pag. a 2-a) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER PREŞEDINTELE CELEI DE-A 25-A SESIUNI A ADUNĂRII GENERALE A O. N. U. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, vineri dimineaţa, pe Edward Hambro, preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adună­rii generale a O.N.U., care face o vizită în ţara noastră la invi­taţia Ministerului Afacerilor Ex­terne. La primire a participat Nico­lae Ecobescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost discutate probleme privind acti­vitatea Naţiunilor Unite şi cola­borarea dintre România şi O.N.U. Au fost abordate, de ase­menea, unele aspecte ale situa­ţiei internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. DELEGAŢIA BIROULUI ADUNĂRII NAŢIONALE FRANCEZE Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri la amiază, dele­gaţia Biroului Adunării Naţio­nale Franceze, condusă de pre­şedintele Achille Peretti, care se află în ţara noastră la invi­taţia Marii Adunări Naţionale. La primire, au participat Şte­fan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Tudor Io­­nescu şi Ioan Pop D. Popa, de­putaţi ai M.A.N. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucu­reşti. Preşedintele Consiliului de Miniştri, s-a întreţinut cordial cu parlamentarii francezi. In timpul întrevederii au fost sub­liniate cu satisfacţie bunele re­laţii statornicite între România şi Franţa, dezvoltarea lor con­tinuă, în interesul ambelor sta­te. A fost relevată contribuţia pe care parlamentarii o pot a­­duce la dezvoltarea colaborării şi înţelegerii între popoare, la întărirea păcii în Europa şi în lume. (Agerpres). Vă satisfac prestările de servicii medicale p­ rivite prin prizma respon­sabilităţilor şi atribuţiilor stabilite la ultimul lor Con­gres, sindicatele au sarcini ma­jore şi în domeniul înfăptuirii politicii sanitare a statului. In această lumină, am considerat o­­portună o discuţie cu tov. dr. LIDIA ORĂDEAN, preşedinta Uniunii Sindicatelor din unită­ţile sanitare, asupra câtorva din­tre cele mai actuale probleme din domeniul ocrotirii sănătăţii, pentru a căror rezolvare sindi­catele acţionează nemijlocit. — La ultima plenară a uniunii, tovarăşă preşedin­tă, s-au semnalat unele defi­cienţe in ocrotirea sănătăţii populaţiei. Ce mijloace vor fi folosite pentru înlătura­rea lor ? — Vă referiţi, desigur, la a­­sistenţa medicală la locul de muncă, ocrotirea mam­ei şi co­pilului, precum şi la recrudes­cenţa unor boli. — Exact. — Ocrotirea sănătăţii munci­torilor fiind o problemă com­plexă, rezolvarea ei depinde ,a­­tît de organele sanitare, cît şi de cele tehnico-economice de stat şi obşteşti. Deşi în ultimii ani s-au obţinut rezultate bune în acest domeniu, totuşi sunt necesare încă o serie de efor­turi la toate nivelele pentru a rezolva în condiţii calitativ îmbunătăţite, aspectele profilac­tice şi curative ale ocrotirii să­nătăţii. în acest scop, Consiliul Uniunii Sindicatelor din Uni­tăţile Sanitare şi Ministerul Să­nătăţii au preconizat o serie de măsuri, care vor fi concretizate şi amplificate in etapa următoa­re. Cu toate că indicele de mor­talitate infantilă este în des­creştere în comparaţie cu anii precedenţi, el nu reflectă încă întrutotul eforturile mari făcute de statul nostru în asigurarea bazei tehnico-materiale şi de cadre în legătură cu ocrotirea mamei şi copilului. La aceasta contribuie, pe lingă un complex de factori socio-culturali, şi u­­nele deficienţe în supraveghe­rea viitoarelor mame, cazurile de naşteri neasistate de medici, insuficientă preocupare în­ îngri­jirea copiilor la domiciliu, gre­şelile în alimentaţia sugarilor şi altele. Cred că organele sindi­cale pot să contribuie mai mult pentru obţinerea unor rezultate mai bune în acest domeniu. De curînd, a luat fiinţă co­misia Consiliului Unităţii Sin­dicatelor din unităţile sanitare pentru problemele medico-soci­­ale ale femeilor, copiilor şi ti­neretului, care îşi propune să studieze factorii sociali şi cul- IOANA PATRAŞCU |­Continuare în pag. a 2-a) . POZIŢIE CLARĂ Mihnea Gheorghiu parte tinerii intelectuali care îşi făceau prin 1935 debutul in cerce­tarea „spiritului european'', incercînd să pătrundă prin hăţişul teoriilor interbelice despre emanciparea naţiuni­lor mici şi mijlocii in scopul unei păci durabile, găseau în Manualul geografic de po­litică europeană al profeso­rului Jaques Ancel, o cele­britate a timpului, un număr de argumente împotriva „po­liticii externe duse din um­bra cabinetelor marilor pu­teri" și contra „vechilor­ re­zistenţe istorice“, interne sau străine, ce nu sunt încă moarte". Prezentînd aspecte­le de anxietate pe care le a­­limentează neglijarea „con­tactelor şi contrastelor na­ţionale" ivite în lumea eu­ropeană, autorul deplingea faptul că „transformările şi revoluţiile lumii actuale nu sunt încă realizate in concep­ţia spiritului acestuia". Cel de-al doilea război mondial a venit să demons­treze că temerile intelectua­lilor progresişti din acea pe­rioadă fuseseră îndreptăţite, primul semnal al derutei fi­ind dat, in zona noastră po­­litico-geografică, de silnica „limitare" a lui Titulescu din afacerile externe. Cu zece ani în urmă, De­nis de Rougemont, pe atunci director al Centrului Euro­pean de Cultură, încerca un Douăzeci şi opt de secole de Europă să întrezărească o definire a „conştiinţei eu­ropene“ deacurmezişul unor texte alese, de la Hesiod şi pină atunci. Dar nici „spiritul euro­pean“ şi nici ,,conştiinţa eu­ropeană“ luate separat ca noţiuni teoretice, nu aveau darul să precizeze cu exac­titate necesităţile reale ale popoarelor continentului tra­umatizate de războaie, de crize economice şi de teama dictatelor. Pentru că orice cooperare internaţională în scopul unei păci durabile nu poate să pornească de la criterii abstracte, dogmatice şi nici nu trebuie condiţio­nată de rezolvarea simulta­nă a tuturor problemelor ne­rezolvate, existente in Euro­pa, după cum in discuţiile asupra unor asemenea idei nu se poate cere acordul i­­mediat al tuturor interlocu­torilor. Ajungerea la un a­­cord general cere timp, su­pleţe şi tact, intr-o serie în­treagă de contacte bilaterale şi multilaterale, bazate pe respectul mutual al opiniilor şi intereselor fiecărei părţi, fără considerentele precon­cepute de forţă şi mărime, rămase din vremea imperi­ilor revolute. (Continuare în pag. a 2­s)

Next