România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)
1971-07-03 / nr. 8302
a pr VIZITA IN FINLANDA intelui Consiliului de Stat OLAE CEAUŞESCU MOMENTE SÂRBĂ Vineri dimineaţa, la Salmaan Hovi, reşedinţa preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, aflaţi într-o vizită de două zile în regiunea de sud-est a Finlandei, au venit primarul oraşului Imatra, Tovio Mausreer, şi preşedintele societăţii „Enso-Gutzeit Osakeyhtto“ pentru a exprima, în numele populaţiei din localitate şi al muncitorilor uzinelor de aici, urări de bun venit, sentimentele de satisfacţie pentru onoarea de a avea în mijlocul lor pe înalţii oaspeţi români. Intîlnirea cu reprezentanţii vieţii publice a oraşului Imatra a marcat Începutul unei bogate zile de lucru. Intr-unui din saloanele reşedinţei, şefului statului român i-a fost prezentată viaţa economică şi socială a acestei regiuni. Partea principală a expunerii au constituit-o marile unităţi ale industriei lemnului — nucleul vital al întregii activităţi productive a zonei respective, expresia cea mai reprezentativă a tradiţiei industriale a poporului finlandez şi, totodată, domeniul de care este strîns legată dezvoltarea producţiei materiale din această parte a ţării. Societatea „Enso-Gutzeit Osakeyhtio" — cea mai mare întreprindere industrială din Finlanda şi cel mai mare producător de hîrtie din Europa — îşi desfăşoară activitatea în 17 fabrici, răspîndite în toată regiu silvană din sud-estul ţării, simte care cele mai importante se află dalmatra. 17 000 de muncitori, ingineri, tehnicieni prelucrează anual 7 milioane metri cubi de lemn, transformîndu-i în celuloză, hîrtie, cartoane şi alte produse, realizând, totodată, şi o gamă variată de utilaje pentru cele mai variate ramuri ale industriei de prelucrare a lemnului, precum şi instalaţii pentru protejarea naturii. Statul este Principalul proprietar al societăţii, ale cărei acţiuni le împarte cu o serie de organizaţii economice şi sociale. Pe parcursul expunerii, preşedintele Nicolae Ceauşescu solicită unele detalii cu privire la procesul de producţie, esenţele de lemn folosite, eficacitatea economică a întreprinderilor. In mod deosebit, s-a discutat despre structura organizatorică a întreprinderii, sistemul de elaborare a deciziilor şi componenţa consiliului de conducere. înainte de a începe vizitarea uzinelor, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a luat rămas bun de la reprezentanţii oraşului Imatra, prin intermediul cărora a transmis locuitorilor şi edililor acestui puternic centru industrialuri de succese în dezvoltarea economică, în creşterea continuă a nivelului de viaţă al tuturor cetăţenilor. IETITE, indu-ne impresiile intîlnirea cu tovarăşul Ceauşescu, primarul oraşului Imatra, Tovio Mausteer, declara : „Sîntem profund mişcaţi de faptul că preşedintele României ne-a onorat cu prezenţa sa în oraşul nostru. In persoana preşedintelui Ceauşescu, am salutat cu bucurie pe înaltul reprezentant al unei ţări prietene, de care ne leagă relaţii tot mai strînse, tot mai largi. Populaţia oraşului Imatra, ca întreg poporul finlandez, a ţinut să înconjoare cu toată dragostea pe oaspeţii români, pentru ca ei să se simtă bine pe meleagurile noastre. Sîntem convinşi că această vizită va contribui la dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, a relaţiilor multilaterale dintre Finlanda şi România. Urez multă fericire şi sănătate preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, prosperitate poporului român". Sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi oaspeţi români la Fabrica de hîrtie şi cartoane din localitate este călduros salutată de conducătorii întreprinderii, de un mare număr de muncitori, înalţilor oaspeţi români le sunt oferite flori; muncitorii şi funcţionarii care nu au putut coborî în curte — dominată de două mari catarge pe care flutură drapelele de stat ale României şi Finlandei — privesc şi salută de la ferestre. Urmînd etapele procesului tehnologic, vizitarea fabricii începe cu instalaţiile de tocare şi curăţare a lemnului şi continuă cu sălile marilor maşini în care pasta ia forma hîrtiei sau a cartonului. Oaspeţii zăbovesc mai mult la centrul de cercetări al societăţii — practic, o fabrică experimentală , unde se face o expunere cuprinzătoare despre organizarea activităţii ştiinţifice de cercetare, despre procesul materializării ideilor tehnice novatoare menite să sporească eficacitatea tehnologică şi economică a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat strînsa legătură dintre cercetare şi producţie, eficienţa conlucrării dintre specialiştii care participă direct la procesul de fabricaţie şi constructorii de utilaje pentru acest sector industrial, faptul că instalaţiile respective sunt experimentate şi perfecţionate înainte de a se trece la realizarea lor în serie. La centrul de calcul electronic, în cadrul căruia funcţionează maşini de programare a producţiei, de controlare a fluxului tehnologic şi a calităţii hîrtiei produse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost invitat să declanşeze o comandă la una dintre aceste instalaţii. Programată de specialiştii centrului, maşina electronică a conturat pe o foaie de hîrtie harta României şi pe cea a Finlandei, unite prin meridianul 25, care trece pe lingă capitalele celor două ţări. Menţiunea „România şi Finlanda pe aceeaşi longitudine“ era precedată de urarea adresată în limba română tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu: „Bine aţi venit la Imatra ! Vă mulţumim din toată inima pentru vizita dumneavoastră. Vă aşteptăm din nou să ne onoraţi cu prezenţa dumneavoastră“. Semnează personalul uzinelor Kalipopaa. O discuţie vie, interesantă a avut loc în faţa unui stand cu mostre ale tuturor produselor acestei uzine. La despărţire gazdele mulţumesc din nou şefului statului român şi soţiei sale pentru onoarea de a le fi fost oaspeţi, rostesc cuvinte de caldă apreciere la adresa prieteniei finoromâne. Oaspeţii români se îndreaptă apoi spre Lappeenranta. De-a lungul drumului, păduri nesfîrşite, apele lacului Saimaan, pe care plutesc şirurile de buşteni spre docurile fabricilor de cherestea. Una din aceste întreprinderi, Kaukas Oy, din Lauritsala, şi-a deschis larg porţile oaspeţilorromâni. Ca pretutindeni, manifestări de simpatie marchează «trecerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena .. Ceauşescu, a persoanelor care i l ■ însoţesc, locuitorii din Lauritsala '‘aplaudă, fac semne prieteneşti. La întreprinderea „Kaukas Oy“ a societăţii cu acelaşi nume, urările de bun sosit sunt rostite de directorul general C. Shirooth. Copii ai salariaţilor, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, oferă înalţilor oaspeţi buchete de flori. Explicaţiile oferite oaspeţilor de directorul K. Säumen conturează o intensă activitate economică, axată pe producţia de celuloză, pe activitatea de transformare in cherestea şi alte sortimente a 650 000 tone de buşteni. 80 la sută din produsele fabricii iau drumul exportului. Aspectele concrete ale acestei activităţi sunt prezentate la faţa locului, în secţiile de prelucrare şi pregătire a buştenilor şi de cherestea. Apoi oraşul Lappeenranta întîmpină pe oaspeţii români într-o atmosferă destinsă, caldă. Grupuri de oameni, pe străzi şi în balcoane, aplaudă îndelung. Momentul sărbătoresc al întîmpinării are loc pe malul lacului Saimaan, în decorul pitoresc al parcului ; numeroşi locuitori au venit aici, alcătuind un coridor viu de-a lungul căruia preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, sunt salutaţi cu căldură şi prietenie. O orchestră interpretează frumoase melodii populare. Exprimînd bucuria locuitorilor de a-l primi pe şeful statului român, primarul oraşului, Jarmo Kobhi, a declarat : Din partea populaţiei Lappeenrantei, a municipalităţii, vă urez bun sosit şi dorim să vă simţiţi cit mai bine în mijlocul nostru, în acest scurt răstimp pe care il vom petrece împreună. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a spus : Aş dori să vă adresez dumneavoastră, domnule primar, şi tuturor locuitorilor un salut cordial. E o plăcere deosebită pentru mine de a vizita oraşul dumneavoastră. Vă urez multă sănătate, prosperitate şi fericire. Cuvintele şefului statului român sunt viu aplaudate de mulţimea care îl înconjoară. Sunt momente de spontane manifestări de simpatie şi stimă faţă de România, faţă de preşedintele ei. A urmat apoi un dejun oferit în cinstea oaspeţilor români de Consiliul municipal Lappeenranta. Toastind în sănătatea şefului statului român şi a soţiei sale, a persoanelor care 11 însoţesc, Mario Forsman, preşedintele consiliului municipal, a spus : Aş dori, în primul rînd, să vă adresez, în numele conducerii oraşului Lappeenranta, un bun venit la acest dejun. Considerăm o mare cinste faptul că oraşul nostru a fost ales ca un obiectiv al vizitei dumneavoastră. După ce a prezentat activitatea economică a oraşului, perspectivele acestuia ca centru industrial şi turistic, preocupările edililor, preşedintele Consiliului Municipal a spus : Noi, finlandezii, cunoaştem România nu numai ca o ţară frumoasă din punct de vedere turistic, ci şi ca o ţară care, datorită eficacităţii economice, se dezvoltă intr-un ritm impetuos. Noi dorim ca colaborarea dintre ţările şi popoarele noastre să se dezvolte continuu. In numele conducerii oraşului, doresc, stimaţi oaspeţi, să vă simţiţi bine în mijlocul nostru, să vă formaţi o impresie bună despre oraşul Lappeenranta. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Este pentru noi o deosebită plăcere că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, avem posibilitatea să vizităm şi oraşul Lappeenranta. Am vizitat una din întreprinderile cele mai mari ale oraşului dumneavoastră, şi — aşa cum mi s-a spus — din Finlanda. Am admirat frumuseţile acestei vechi aşezări şi am simţit din plin ospitalitatea conducerii oraşului şi a locuitorilor săi. Relaţiile dintre România şi Finlanda se dezvoltă bine şi sperăm că vizita pe care o facem acum va contribui şi mai mult la intensificarea acestor relaţii în toate domeniile de activitate. România — ea însăşi preocupată de dezvoltarea sa economică şi socială -» doreşte relaţii largi cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Doresc să urez încă o dată conducerii oraşului, tuturor locuitorilor, viaţă cit mai fericită. Să se dezvolte relaţiile dintre România şi Finlanda ! Toastul a fost îndelung aplaudat, însoţit de oficialităţile locale, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi români s-au îndreptat apoi spre aeroport, unde s-au îmbarcat într-un avion special pentru a reveni la Helsinki. Cu aceasta, călătoria în regiunile de sud-est ale ţării gazdă a luat sfîrşit, înscriindu-se ca un moment remarcabil al vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Finlanda, atît prin utilitatea sa, cît şi prin manifestările de căldură şi prietenie, prin dorinţa comună de cunoaştere şi colaborare pe care le-a pus în evidenţă. A. IONESCU La întreprinderea de prelucrare a lemnului „Kauskas Oy" din oraşul Lappeenranta La întreprinderea „Enso-Gutzeit Osakeyhtto" din oraşul Imatra Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎN PAGINA A 3-A : • ÎNTILNIREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU CU CONDUCEREA ASOCIAŢIEI DE PRIETENIE FINLANDA—ROMÂNIA • DECLARAŢIILE PRIMULUI MINISTRU AL FINLANDEI, AHTI KARJALAINEN, LA INTÎLNIREA CU ZIARIŞTI ROMÂNI STAREA VREMI! SAW MARE £ bucurești , ® u •CONSTANȚA Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte fn pag. e 5-6 CRMOVĂȚ â Aâi/i C__i) WASMA A AMM«’ v SE PLOAIE ^ NINSOARE Ww \ ft/TiV/NT PUTERNIC A M-fl «sjSj cA-yf v dffcG^r i " i) ,£), n \ T.S&EMN^ DATORIA RESPECTĂRII LEGISLAŢIEI ECONOMICE CALITATEA Intr-un dialog PRODUCŢIE-COMERŢ Iniţiativa Consiliului popular judeţean Prahova, sprijinită de Inspectoratul General al Calităţii de a-i reuni laolaltă la Ploieşti pe reprezentanţii comerţului prahovean cu cei ai diferitelor firme producătoare din ţară trebuie salutată ca un fapt pozitiv deşi, din motive pe care le vom expune îndată, e cazul să exprimăm şi unele rezerve asupra eficienţei acesteia. Cert este că ea a dat loc unei confruntări de poziţii adesea foarte ascuţite, mai ales datorită atitudinii nesperat de ofensive a reprezentanţilor comerţului. Aceştia postîndu-se pe poziţia de apărători ai cumpărătorilor cu care au relaţii nemijlocite, s-au referit cu exemple concrete la o seamă de încălcări, (din partea producătorilor), a legii calităţii şi ale unor prevederi ale legii contractelor economice, cerînd explicaţii şi mai ales garanţii pentru curmarea lor în viitor. Reacţia producătorilor, a reprezentanţilor unor întreprinderi cu renume sau a altora mai puţin cunoscute a fost, cu puţine excepţii, departe de cerinţe. Ea explică însă de ce se mai menţin în producţia unor întreprinderi neajunsuri şi de ce mai ies pe porţile lor mărfuri de calitate slabă. E adevărat că ei au fost obligaţi pînă la urmă să recunoască valabilitatea criticilor aduse, ceea ce poate fi un prim pas, o premisă pentru înlăturarea deficienţelor din întreprinderile lor. E adevărat că unii reprezentanţi ai comerţului, participanţi la consfătuire au abordat criticile la un mod „sentimental“. „Se poate tovarăşi să ne faceţi una ca asta, să ne trimiteţi mărfuri care stîrnesc nemulţumirile clienţilor...“ ? „De ce ne puneţi într-o situaţie atît de neplăcută ? ş.a.m.d. Un asemenea mod de a aborda problemele atît de acute ale valorii de întrebuinţare a unor produse, apare desuet dacă ne gindim că există o lege a calităţii ale cărei prevederi nu sunt de loc benevole. Unii producători în cuvîntul lor, au adoptat acelaşi ton vag de declaraţii „sentimentale“ şi de bune intenţii. — Regretăm ceea ce s-a întîmplat cu marfa noastră, dar iată am venit patru inşi, pentru a afla părerile dv., şi vrem să vă asigurăm că... spunea inginerul şef M. RADIAN (Continuare in pag. a 2-a) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER PREŞEDINTELE CELEI DE-A 25-A SESIUNI A ADUNĂRII GENERALE A O. N. U. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, vineri dimineaţa, pe Edward Hambro, preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U., care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe. La primire a participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost discutate probleme privind activitatea Naţiunilor Unite şi colaborarea dintre România şi O.N.U. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. DELEGAŢIA BIROULUI ADUNĂRII NAŢIONALE FRANCEZE Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri la amiază, delegaţia Biroului Adunării Naţionale Franceze, condusă de preşedintele Achille Peretti, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire, au participat Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Tudor Ionescu şi Ioan Pop D. Popa, deputaţi ai M.A.N. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Miniştri, s-a întreţinut cordial cu parlamentarii francezi. In timpul întrevederii au fost subliniate cu satisfacţie bunele relaţii statornicite între România şi Franţa, dezvoltarea lor continuă, în interesul ambelor state. A fost relevată contribuţia pe care parlamentarii o pot aduce la dezvoltarea colaborării şi înţelegerii între popoare, la întărirea păcii în Europa şi în lume. (Agerpres). Vă satisfac prestările de servicii medicale p rivite prin prizma responsabilităţilor şi atribuţiilor stabilite la ultimul lor Congres, sindicatele au sarcini majore şi în domeniul înfăptuirii politicii sanitare a statului. In această lumină, am considerat oportună o discuţie cu tov. dr. LIDIA ORĂDEAN, preşedinta Uniunii Sindicatelor din unităţile sanitare, asupra câtorva dintre cele mai actuale probleme din domeniul ocrotirii sănătăţii, pentru a căror rezolvare sindicatele acţionează nemijlocit. — La ultima plenară a uniunii, tovarăşă preşedintă, s-au semnalat unele deficienţe in ocrotirea sănătăţii populaţiei. Ce mijloace vor fi folosite pentru înlăturarea lor ? — Vă referiţi, desigur, la asistenţa medicală la locul de muncă, ocrotirea mamei şi copilului, precum şi la recrudescenţa unor boli. — Exact. — Ocrotirea sănătăţii muncitorilor fiind o problemă complexă, rezolvarea ei depinde ,atît de organele sanitare, cît şi de cele tehnico-economice de stat şi obşteşti. Deşi în ultimii ani s-au obţinut rezultate bune în acest domeniu, totuşi sunt necesare încă o serie de eforturi la toate nivelele pentru a rezolva în condiţii calitativ îmbunătăţite, aspectele profilactice şi curative ale ocrotirii sănătăţii. în acest scop, Consiliul Uniunii Sindicatelor din Unităţile Sanitare şi Ministerul Sănătăţii au preconizat o serie de măsuri, care vor fi concretizate şi amplificate in etapa următoare. Cu toate că indicele de mortalitate infantilă este în descreştere în comparaţie cu anii precedenţi, el nu reflectă încă întrutotul eforturile mari făcute de statul nostru în asigurarea bazei tehnico-materiale şi de cadre în legătură cu ocrotirea mamei şi copilului. La aceasta contribuie, pe lingă un complex de factori socio-culturali, şi unele deficienţe în supravegherea viitoarelor mame, cazurile de naşteri neasistate de medici, insuficientă preocupare în îngrijirea copiilor la domiciliu, greşelile în alimentaţia sugarilor şi altele. Cred că organele sindicale pot să contribuie mai mult pentru obţinerea unor rezultate mai bune în acest domeniu. De curînd, a luat fiinţă comisia Consiliului Unităţii Sindicatelor din unităţile sanitare pentru problemele medico-sociale ale femeilor, copiilor şi tineretului, care îşi propune să studieze factorii sociali şi cul- IOANA PATRAŞCU |Continuare în pag. a 2-a) . POZIŢIE CLARĂ Mihnea Gheorghiu parte tinerii intelectuali care îşi făceau prin 1935 debutul in cercetarea „spiritului european'', incercînd să pătrundă prin hăţişul teoriilor interbelice despre emanciparea naţiunilor mici şi mijlocii in scopul unei păci durabile, găseau în Manualul geografic de politică europeană al profesorului Jaques Ancel, o celebritate a timpului, un număr de argumente împotriva „politicii externe duse din umbra cabinetelor marilor puteri" și contra „vechilor rezistenţe istorice“, interne sau străine, ce nu sunt încă moarte". Prezentînd aspectele de anxietate pe care le alimentează neglijarea „contactelor şi contrastelor naţionale" ivite în lumea europeană, autorul deplingea faptul că „transformările şi revoluţiile lumii actuale nu sunt încă realizate in concepţia spiritului acestuia". Cel de-al doilea război mondial a venit să demonstreze că temerile intelectualilor progresişti din acea perioadă fuseseră îndreptăţite, primul semnal al derutei fiind dat, in zona noastră politico-geografică, de silnica „limitare" a lui Titulescu din afacerile externe. Cu zece ani în urmă, Denis de Rougemont, pe atunci director al Centrului European de Cultură, încerca un Douăzeci şi opt de secole de Europă să întrezărească o definire a „conştiinţei europene“ deacurmezişul unor texte alese, de la Hesiod şi pină atunci. Dar nici „spiritul european“ şi nici ,,conştiinţa europeană“ luate separat ca noţiuni teoretice, nu aveau darul să precizeze cu exactitate necesităţile reale ale popoarelor continentului traumatizate de războaie, de crize economice şi de teama dictatelor. Pentru că orice cooperare internaţională în scopul unei păci durabile nu poate să pornească de la criterii abstracte, dogmatice şi nici nu trebuie condiţionată de rezolvarea simultană a tuturor problemelor nerezolvate, existente in Europa, după cum in discuţiile asupra unor asemenea idei nu se poate cere acordul imediat al tuturor interlocutorilor. Ajungerea la un acord general cere timp, supleţe şi tact, intr-o serie întreagă de contacte bilaterale şi multilaterale, bazate pe respectul mutual al opiniilor şi intereselor fiecărei părţi, fără considerentele preconcepute de forţă şi mărime, rămase din vremea imperiilor revolute. (Continuare în pag. a 2s)