România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)

1971-07-22 / nr. 8318

„Románia liberăn întregul popor îşi exprimă hotărirea FERMĂ DE A ÎNFĂPTUI STRĂLUCITUL PROGRAM PROPUS DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Telegrame şi scrisori adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) profund realist al acţiunii ini­ţiate de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru per­fecţionarea activităţii politico­­educative, însuşindu-şi pe deplin acest program, organizaţia noas­tră de partid va milita pentru întărirea spiritului partinic, pen­tru promovarea unor înalte tră­sături moral-politice în rîndul salariaţilor noştri. Totodată, vom mobiliza întregul nostru colec­tiv la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin in acest an şi în cincinalul 1971—1975“. In scrisoarea comitetului de partid al marii UZINE bucu­­reştene „23 AUGUST“ se scrie : „In numele celor 3 200 de comu­nişti din uzină, ne angajăm să luăm asemenea măsuri încît pre­ţioasele indicaţii şi măsuri sta­bilite de conducerea partidului să prindă viaţă cit mai repede, să înlăturăm tot ceea ce a im­pietat munca de pregătire ideo­logică marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a celorlalţi sa­lariaţi. Gîndurile şi sentimentele noastre de adîncă admiraţie şi recunoştinţă se îndreaptă mereu către conducătorul iubit al par­tidului şi poporului nostru — mi­litant neobosit pentru cauza so­cialismului şi comunismului, pentru cauza clasei muncitoare, a întregului nostru popor — to­varăşul Nicolae Ceauşescu“. Comitetul de partid de la U­­ZINA DE MAŞINI GRELE BUCUREŞTI scrie între altele în telegrama sa: „Vom acţiona cu perseverenţă şi vom stabili măsurile în scopul intensificării muncii politico-educative, îmbu­nătăţirii activităţii agitatorilor, brigăzii artistice de agitaţie, ga­zetelor satirică, a diferitelor rf­orme de agitaţie vizuală la locurile de muncă atit în vede­rea popularizării şi dinamizării experienţei pozitive cît şi pen­tru combaterea activă şi perse­verentă a stărilor de lucruri ne­gative. In adunările generale ale or­ganizaţiilor de bază vom dez­bate mai profund problemele co­lectivelor de muncă, vom pro­mova mai activ spiritul critic şi autocritic. Vă asigurăm, scumpe tovarăşe secretar general, că alături de întregul partid, de întregul po­por, sîntem pe deplin conştienţi de complexitatea şi însemnăta­tea sarcinilor ce le avem de în­deplinit şi ne angajăm să mun­cim fără preget pentru ca ele să prindă viaţă, spre binele şi pros­peritatea patriei noastre scum­pe „ Republica Socialistă Ro­mânia“. După ce relevă că toţi comu­niştii, muncitorii, maiştrii, ingi­nerii, tehnicienii şi funcţionarii, au primit cu legitim interes mă­surile adoptate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice,­­tele­grama COMITETULUI DE PARTID DIN UZINA DE ŢEVI ROMAN subliniază : „Organizaţia noastră de partid consideră că o condiţie fun­damentală a mersului înainte al societăţii, este îmbunătăţirea continuă a activităţii politico-i­deologice, mobilizarea comunişti­lor, a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor ce le revin“. „In numele comuniştilor, al tuturor salariaţilor din uzina noastră — se arată in telegrama trimisă de comitetul de partid de la UZINA DE VAGOANE ARAD — ne exprimăm totala a­­deziune faţă de ideile cuprinse in programul ideologico-educativ propus de dumneavoastră şi vă asigurăm, iubite tovarăşe Ceauşescu că întregul nostru co­lectiv de muncă va depune toate eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor ce ne revin din amplul program de dezvoltare multilaterală a Româ­niei socialiste“ Cităm din telegrama trimisă de muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii şantierului uneia dintre cele mai mari cetăţi ale luminii — CENTRALA TERMO-ELEC­­TRICA ROVINARI din judeţul Gorj, întruniţi cu ocazia zilei Constructorului : ,,Dînd glas sen­timentelor care ne animă, asigu­răm Comitetul Central, pe dum­neavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, — strălucit exemplu de slujire a cauzei partidului şi poporului — că, alături de tovarăşii noştri din în­treaga Românie, vom face totul pentru a ne însuşi pe deplin şi a aplica întocmai sarcina de a ne ridica necontenit nivelul politi­co-ideologic şi profesional, spre a fi cît mai folositori ţării“. Din telegrama comitetului organizaţiilor de partid din UNITĂŢILE COMERCIALE DIN BUCUREŞTI, transcriem : „Comuniştii, cei aproape 50 000 lucrători din comerţul Capita­lei, deopotrivă cu toţi cetăţenii României socialiste, urmăresc cu cel mai viu interes şi apro­bă din adîncul conştiinţei lor, indicaţiile şi activitatea neobo­sită, fermă şi clarvăzătoare pe care dumneavoastră, mult iubi­te tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o desfăşuraţi în fruntea parti­dului şi statului. Vă asigurăm că lucrătorii din comerţul Ca­pitalei, in frunte cu comuniştii, vor face totul pentru sporirea aportului la buna aprovizionare a oraşului, la desfăşurarea unui comerţ modern, civilizat“. „Conştienţi de îndatoririle care le revin, comuniştii şi toţi lucrătorii STUDIOULUI CINE­MATOGRAFIC „BUCUREŞTI" — relevă o altă telegramă — se angajează în faţa partidului să transforme toate indicaţiile şi sarcinile trasate de dumnea­voastră, tovarăşe secretar gene­ral, într-un program viu pentru a cărui realizare vor acţiona cu toată energia şi pasiunea de comunişti. După preţioasele in­dicaţii pe care ni le-aţi dat la consfătuirea cu creatorii din cinematografie, acesta este un nou prilej de a mobiliza forţele de creaţie şi de producţie ale studioului nostru pentru a de­termina o reală creştere a ca­lităţii artistice şi educative a filmelor româneşti“. După ce apreciază că măsuri­le propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru perfecţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative în patria noastră au o însemnătate teore­tică şi practică excepţională, te­legrama adresată în numele co­lectivului OPEREI DE STAT DIN TIMIŞOARA subliniază: „Ne luăm angajamentul să strîn­­gem şi mai mult legătura cu viaţa şi simţirea poporului, să aplicăm cu mai multă consec­venţă principiile marxist-leni­­niste, să ne orientăm cu mai multă hotărîre spre un reperto­riu conform cu exigenţele cla­sei muncitoare pentru a deveni în egală măsură un detaşament înaintat al culturii societăţii noastre socialiste şi o înaltă şcoală de educaţie artistică, pa­triotică şi socială“. De la FILIALA DIN IAŞI A ACADEMIEI s-a primit, de a­­semenea, o telegramă din care cităm : „Cercetătorii ştiinţifici studiază cu cea mai mare aten­ţie şi în cel mai înalt spirit de responsabilitate expunerea la consfătuirea de lucru a ac­tivului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii poli­tice şi cultural-educative. Ne exprimăm deplina satisfacţie şi totala adeziune faţă de aceste istorice măsuri cerute de sta­diul actual al dezvoltării socie­tăţii noastre izvorîte din înalta principialitate comunistă care caracterizează partidul nostru. Conştienţi că un adevărat om de ştinţă trebuie să vadă în orice act de creaţie profesiona­lă şi un act de responsabilitate civică şi partinică, sîntem ho­­tărîţi să folosim toate forţele orientării activităţii noastre în direcţia indicată cu atîta­ clar­viziune în expunerea dumnea­voastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Telegrame în care se exprimă hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de a milita pentru transpunerea în viaţă a programului de acţiune politico­­ideologică elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au trimis de asemenea: COMITETELE DE PARTID ALE SECTOARELOR 3, 4, 5, 8 din Capitală, AGENŢIA româna de presa „ager-PRES“, COMITETUL DE PAR­TID AL REGIONALEI DE CAI FERATE BUCUREŞTI, INSTI­TUTUL DE CERCETĂRI PEN­TRU CONSTRUCŢII DE MAŞI­NI din Bucureşti, INSTITUTUL POLITEHNIC „TRAIAN VUIA“ din Timişoara, ASOCIAŢIA GE­NERALA A VÎNATORILOR ŞI PESCARILOR SPORTIVI, CON­SILIUL JUDEŢEAN IAŞI AL SINDICATELOR, COMITETUL DE PARTID AL I.A.S. ROMAN, județul Neamț. A continuat în ultimele zile controlul modului cum decurge apro­vizionarea in unităţile comerciale, in pieţe, in depozite. Colectivele alcătuite din specialişti ai Consiliului economic şi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat s-au deplasat pe teritoriul judeţelor, controlînd felul cum se desfăşoară aprovizionarea şi servirea populaţiei, stabilind acolo unde era cazul, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii in acest domeniu. Ca o apreciere generală, după constatările corespondenţilor zia­rului nostru, care însoţesc colectivele de control, se desprinde faptul că aprovizionarea este corespunzătoare, în continuu şi sensibil pro­gres — atit sub raport cantitativ cît şi calitativ — faţă de începutul acestei luni. De altfel, o serie de aspecte pozitive sunt evidenţiate în cele ce urmează. După cum am socotit necesar să publicăm şi con­statările care vizează unele lipsuri ce mai persistă in circuitul pînă la consumator, lipsuri ce fac notă discordantă în contextul general. Pe lingă măsurile luate pe loc cu ocazia controalelor în scopul îmbună­tăţirii situaţiei aprovizionării, sunt de aşteptat şi măsuri cu caracter mai general din partea organelor comerciale, în majoritatea pieţelor, în ma­gazinele de legume şi fructe şi centre ale întreprinderilor in­­tercooperatiste din Iaşi, cumpă­rătorii sunt întîmpinaţi cu canti­tăţi îndestulătoare de roşii, var­ză, cartofi, ceapă şi alte legume. Ceea ce prezintă, însă, unele de­ficienţe este modul în care este repartizat fondul de marfă. Dacă în magazinele alimentare sau de legume şi fructe din centrul ora­şului, populaţia găseşte un sorti­ment bogat de produse, în une­le din unităţile din pieţele mai îndepărtate, aprovizonarea se face încă anevoios, vădind din partea unor responsabili lipsă de preocupare în ceea ce pri­veşte aprovizionarea ritmică cu aceste mărfuri care există în depozite în cantităţi îndestulă­toare. Ajutate de cumpărători, echi­pele de control au reuşit să depisteze în rîndul unor salariaţi anumite acte de indisciplină, de necinste şi favoritism. Dar să relatăm spre argumentare cîteva fapte. Numeroşi cetăţeni se aflau în faţa unităţii Gostat nr. 6 din piaţa Dimitrov. Aprovizionarea cu legume şi fructe, corespunză­toare. Erau mult solicitate me­rele de calitate superioară şi la un preţ convenabil (2,30 lei kg). După un timp vînzătoarea Mar­gareta Horoş anunţă : — Merele s-au terminat. — Poate că mai sint totuşi cîteva — insistă o cumpărătoare. Vînzătoarea s-a făcut foc şi pară. Dar... la un control sumar al echipei s-au găsit puse deo­parte nu cîteva ci patru lăzi pline cu mere. ...Am arătat la început că aprovizonarea cu legume şi fructe a populaţiei din oraşul Iaşi este mulţumitoare. Dar această mulţumire nu se referă decit la o parte din sortimente. Cu ocazia controalelor efec­tuate s-a remarcat lipsa vine­­telor, a ardeilor şi a unor fructe de sezon. — în notele noastre de co­mandă — argumenta Aurel Za­­haria, responsabil la magazinul de prezentare L.F.­Iaşi — am cerut şi aceste produse, dar nu ni s-au adus. Acelaşi răspuns l-am căpătat şi din partea altor responsabili de unităţi. Iată şi explicaţia to­varăşului Octav Iliescu, directo­rul adjunct al C.L.F.-Iaşi : „Ju­deţul nostru nu are o suficientă bază proprie de aprovizionare. Trebuie să ne completăm canti­tăţile necesare din alte judeţe : Buzău, Teleorman etc. Reparti­ţiile obţinute sunt mici şi întîm­­pinăm greutăţi din partea furni­zorilor care nu ne livrează nici aceste cantităţi. De la Tr. Măgu­rele, unde ni s-a dat repartizare pentru roşii şi unde nu am găsit de loc, camioanele noastre au fost nevoite să se deplaseze la Zimnicea“. Rămîne, evident, de văzut de ce judeţului Iaşi i s-au reparti­zat pentru completarea bazei de aprovizionare, judeţe atât de îndepărtate. Să vedem însă cum au folosit organele locale baza proprie legumicolă de aprovizio­nare existentă în judeţ ? Am vizitat grădina de legume şi zarzavaturi a cooperativei agricole de producţie Leţcani, aflată la 13 km de capitala ju­deţului. Am găsit aici cantităţi însemnate de varză (50 tone), de ceapă (30 tone) în grămezi sau gata de cules, aşteptînd za­darnic beneficiarii. — De ce nu s-au prezentat încă ? — l-am întrebat pe preşe­dintele cooperativei. — Noi am anunţat Inter­­coop-ul, cu care avem contract — spune preşedintele coopera­tivei, numai că aceştia nu vor să le ridice. Motivul ? Şi-au fă­cut planul aprovizionării cu varză şi ceapă adusă din Zim­nicea, judeţul Teleorman. — N-ar fi fost mai uşor să le cumpere de la dumneavoastră un loc să se deplaseze la sute de kilometri depărtare ? — Bineînţeles că ar fi fost mai uşor, dar furnizorii din Zimnicea n-au vrut să le vîndă roşii decit condiţionat, dacă cumpără şi o însemnată canti­tate de varză şi ceapă. — De ce nu le-aţi dat dum­neavoastră ? — La noi roşiile nu au ajuns încă la faza de coacere. ...Şi nici nu se vor coace aşa de curind, după cum a constatat colectivul de control, deoarece soiul de roşii folosit aici nu este din cel extratimpuriu. Iată aşa­dar cum proasta gos­podărire îşi spune cuvîntul asu­pra aprovizionării, cum negli­jenţele în folosirea resurselor locale influenţează negativ asu­pra sortimentelor aflate în ma­gazine. Ce au de spus organele agricole şi comerciale ale jude­ţului Iaşi ? — Piaţa Tim­işoara-700 este unul din cele mai mari vaduri co­merciale ale oraşului. Marfa frumos expusă atrage de la dis­tanţă cumpărătorii. Ochii gospo­dinelor se opresc însă imediat asupra ardeilor, care par din cale afară de... piperaţi. Nu la gust ci la preţ. Este imediat sesizat şe­ful de unitate, Dumitru Hornoiu. — Vai, iertaţi-ne. Vînzătorii au „uitat“ să schimbe preţurile. Imediat facem ordine... După ce timp de două ore marfa a fost vindută cu un su­­prapreţ de 1,75 lei la fiecare kg, s-a hotărît, în sfîrşit, şi şeful să pună capăt „ciuperii". Mai bine mai tir­ziu... Tot la această uni­tate, vinetele pipernicite se vierdeau la calitatea „extra”. Du­pă ce criterii­ comerciale, n-am mai putut înţelege, aşa cum n-au putut pricepe tîlcul nici organele de conducere ale I.L.F., prezente la faţa locului, în persoana tov. director adj. Lu­­movici. De bună seamă, scuza se găseşte : „aşa au fost recepţio­nate” ! Dar cine te poate obliga să preiei marfă la altă calitate decit cea reală ? Nu cumva este şi aceasta o metodă de a scoate profituri personale din buzuna­rul cetăţeanului ? Iată o întreba­re la care organele în drept tre­buie să reflecteze mai serios. Dar să revenim la cazul de faţă, în prezenţa noastră a în­ceput sortarea mărfurilor şi reaşezarea preţurilor. Ca „epi­log“ al vizitei se încheie procese verbale de amenzi ce totalizează 450 lei. Se face intr-adevăr or­dine. Dar de ce acum şi nu în­totdeauna, aceasta fiind o obli­gaţie elementară ? Iată-ne ajunşi şi la unităţile C.L.F. şi I.A.S. situate in cadrul complexului „Bega“. Dar şi aici, una caldă, una, rece, în timp ce in unitatea nr. 3 (responsabil I. Carabas) spiritul gospodăresc se simţea la el acasă, la unita­tea nr. 17 (responsabil Petre Mihail), despărţită doar prin­­tr-un perete de cealaltă, am în­­tîlnit exact reversul medaliei.. Aici ardeii de calitatea a doua erau expuşi nu în magazin, cum era normal, ci în frigider... — Dacă îi punem pe aceştia în vînzare, rămîn nevînduţi cei­lalţi — ne explică responsabilul. Ciudată concepţie de a face comerţ : să obligi clientul să cumpere doar anumite produse, fără a-i da posibilitatea să a­­leagă. Intrăm în unitatea C.L.F. nr 7 de pe bulevardul central al oraşului. Responsabilul, Vasile Enache, tocmai prelua marfa. — Aţi primit ardei şi piersici, produse care vă lipsesc din ma­gazin ? In timp ce şeful dă din cap negativ, ne împiedicăm de o lădiţă cu... prune alterate. Ca să se răzbune, responsabilul o aruncă imediat. „Vom scoate şi conservele şi murăturile acestea vechi pe care tot nu le mai cum­pără nimeni“ — ne explică el. Dar pînă acum nu se putea face acest lucru ? Aceeaşi între­bare ne-am pus-o şi la magazi­nul intercooperatist din B-dul Tinereţii. Aici, surprinzător, pînă şi cîntarul ţinea cu... vîn­­zătorul. Automat te „ardea" cu 20 de g. Alături, vinetele şi ouăle nu aveau preţul afişat. S-a făcut şi aici ordine, iar res­ponsabilul unităţii, A. Oiţe, a trebuit, pe Ioc, să plătească 350 de lei amendă. Ca să nu fie mai prejos, colegul său, D. Bulic, a scos şi el 400 lei. Şi el a fost prins cu produsele dosite. Să continuăm raidul nostru, de data aceasta in judeţul Bihor. Complexul comercial din locali­tatea Pădurea Neagră, nu este cu nimic mai prejos decit cele existente în marile oraşe. Dar consumatorul va căuta un zadar să servească în cofetărie o pră­jitură sau o îngheţată, un suc sau altă băutură răcoritoare. Citeva sorturi de bomboane şi nişte ciocolată, iată tot ce am intîlnit în rafturi. în schimb, în loc de dulciuri, copiilor şi tineri­lor de aici li se oferă un bogat sortiment de... băuturi alcoolice Pare de necrezut dar, într-o in­­treagă săptămînă (8—15 iulie), acest magazin n-a emis nici o comandă de prăjituri. La Tileagd, după ce pătrunzi in bufetul „Popasul drumeţilor”, îţi piere cheful să mai faci.. popas. Lipsa de preocupare pen­tru buna gospodărire, nerespec­­tarea condiţiilor elefmentare de igienă, reprezintă „cartea de vi­zită” a unităţii. Igiena nu face casă bună nici cu „gospodarii“ restaurantului din Aleşd. Nu mai oferim de­talii, menţionăm, in schimb, că la policlinica din localitate am găsit o situaţie inadmisibilă : carnetele de sănătate ale lucră­torilor din sectorul alimentar se vizează fără a se efectua şi controlul medical obligatoriu. Că nu este nevoie de cine ştie ce condiţii deosebite pen­tru a asigura cetăţenilor un ser­viciu corespunzător o dovedeşte unitatea de la Chistag din Aleşd. In fond, nu este decit o gheretă de circa 20 mp dar curăţenia este lună,­ preţurile sint afişate corespunzător, aprovizionarea se face în condiţii superioare, atit sortimental cît şi calitativ. Nu este de mirare, în aceste condiţii, că la această unitate, modestă ca înfăţişare, desfaceri­le se ridică la aproape jumătate milion de lei lunar. La fel de plăcut îi este consu­matorului să-şi facă cumpără­turile la magazinele din Bulz sau din Remeţi, în schimb, în Şuncuiş, de la începutul anului, din numai două chioşcuri de le­gume şi fructe, unul (chiar cel situat în centru) stă închis. Pre­textul : nu se poate găsi un gestionar ! Lucrurile nu stau prea grozav nici la cel care func­ţionează din moment ce s-au gă­sit produse de calitate inferioa­ră, de pildă castraveţii, care se vînd la preţ de calitatea I. în zona de vest a Oradiei (cartierul Rogerius), la centrul I.A.S., vinzătorul Marin Stoianov a fost surprins vînzînd păsări cu suprapreţ. Măsurile au fost operative. Vinzătorul necinstit a fost destituit, iar în momentul de faţă se află în urmărire pe­nală. Tot în acelaşi cartier, la magazinul cu autoservire nr. 65, din rafturi lipseau făina şi mă­laiul, deşi în depozit existau cantităţi suficiente. „Nu are cine să ambaleze“ , au încercat să justifice situaţia cei de aici. Dar pentru pachetele cu margarină pe care le-am găsit dosite, nu ştiu ce motive ar mai putea in­voca... „ ★ In contextul unor preocupări sporite pentru perfecţionarea a­­provizionării populaţiei, con­troalele arată că persistă o serie de deficienţe. Nu pentru că­­ n-ar exista produse, acestea există în cantităţi suficiente, şi controalele au evidenţiat acest lucru. Ci pentru că în toate a­­ceste situaţii se constată lipsa spiritului gospodăresc. La care se mai adaugă cîteodată incorecti­tudinea, nepăsarea, nerespecta­­rea normelor legale în ceea ce­ priveşte civilizaţia comerţului. Şi de data aceasta, determinaţi de faptul că abia cu ocazia controa­lelor s-au identificat defi­cienţele, menţinem întrebarea pusă într-unul din articolele precedente : sediile organelor locale nu erau in acelaşi oraş ? Şi aşteptăm răspunsul, în primul rînd, în felul în care vor arăta pieţele şi magazinele. Va fi un răspuns dat consumatorilor. ANA CRISTEA MARIAN DUMITRESCU I. MEDOIA Aprovizionarea pieţelor agroalimentare şi a unităţilor comerciale PRODUSE EXISTĂ IN CANTITĂŢI SUFICIENTE. LIPSESC UNEORI SPIRITUL GOSPODĂRESC ŞI CORECTITUDINEA IN SERVIRE SUCCESE ALE MINERILOR SUCEVENI SUCEAVA (coresp. R. I.) Minerii suceveni angajaţi în­­tr-o susţinută acţiune de pu­nere în valoare a bogăţiilor existente în subsolul Ţării de Sus, în scopul introducerii în circuitul economic al patriei de cantităţi sporite de materii prime, înscriu noi şi impor­tante succese în muncă, însu­mate, acestea reprezintă pen­tru perioada care a trecut de la începutul anului pînă acum o depăşire a sarcinilor de plan în valoare de peste 14 mili­oane lei, depăşire ce reprezin­tă între altele peste 13 000 tone barită, 3 400 tone minereu mangan-marfă. De reţinut că sporurile înscrise pînă în pre­zent se datorează creşterii productivităţii muncii şi per­fecţionării organizării activi­tăţii productive. MOTRU, centru urban în plină dezvoltare Potrivit ultimelor date, populaţia oraşului Motru, unul dintre cele mai tinere centre urbane înscrise pe harta ţă­rii, se ridică la 10 000 de lo­cuitori. Peste cîteva zile, în perimetrul acestui centru mi­nier se vor stabili alte 300 de familii, care vor primi aparta­mente noi. In prezent, oraşul dispune de 41 de blocuri cu 3 200 apartamente, de două şcoli, un liceu teoretic şi un grup şcolar minier, de patru cămine a căror capacitate în­sumează 1 200 de locuri. Aici funcţionează, de asemenea, un spital cu 300 locuri, o policli­nică, un cinematograf şi cîteva complexe comerciale. In fază avansată de construcţie se află un local pentru clubul ti­neretului şi o bază sportivă. Pe măsura dezvoltării exploa­tărilor de lignit,creşte şi tînărul oraş al minărilor. (Agerpres) Pagina a 3 a — 22 iulie 1971 Săptămînă de virf in strîngerea recoltei • în cursul acestor zile, secerişul trebuie să se încheie în sud­ şi să fie mult avansat în restul zonelor • Ce înseamnă a lucra în con­diţiile oferite de natură • Cum trebuie să se organizeze acţiunea de întrajutorare cu ma­şini între unităţi şi judeţe • Lanurile căzute solicită prezenţa în cîmp a tuturor forţelor existente la sate. I­n ultimele zile, natura a confirmat odată In plus că operativitatea la recol­tatul grînelor nu este o noţiune legată de o situaţie conjunctu­­rală, ci o necesitate stringentă. Ne referim la aversele de ploa­ie, însoţite pe alocuri de vînt şi grindină, condiţii meteorolo­gice ce împiedică desfăşurarea normală a secerişului (prin în­muierea terenului şi căderea la­nurilor), duc la înregistrarea — acolo unde grînele au ajuns la faza de coacere deplină — a u­­nor pierderi de boabe prin scu­turare. La data cînd s-au manifestat ultimele fenomene meteorologi­ce, datorită măsurilor luate din timp de organele şi organizaţii­le de partid, o bună parte din recolta ’71 era la adăpost de intemperii. Recoltatul orzului, cu excepţia unor mici suprafeţe din Transilvania şi nordul Mol­dovei, este încheiat în întreaga ţară. Secerişul griului s-a efec­tuat pe circa 1,5 milioane hec­tare, lucrare care este mult a­­vansată — cu aproape 870.000 ha — faţă de anul trecut. De re­marcat faptul că în judeţele Olt, Dolj, Timiş, Teleorman, Mehedinţi, Caraş-Severin şi Tulcea, recoltatul s-a realizat pe 85—96 la sută din suprafeţe­le cultivate, ceea ce înseamnă că mai sunt aici 1—2 zile de lu­cru. Prognoza meteorologică pen­tru următoarele zile nu este, din păcate, prea favorabilă des­făşurării lucrărilor agricole. A­­ceasta înseamnă că vor trebui luate toate măsurile pentru a se lucra în condiţiile oferite de natură pentru ca pînă la sfîrşi­­tul acestei săptămîni să se în­cheie secerişul în judeţele din Cîmpia Dunării, Dobrogea şi vestul ţării, iar în celelalte zone realizările să treacă de 60—70 la sută. Ce înseamnă practic a se lu­cra în condiţiile oferite de na­tură ? In primul rînd, situaţia o cere — cînd în I.A.S. mai sînt de secerat 26 la sută şi în C.A.P. 39 la sută din prevederi — ca nici o oră şi nici o zi bună de lucru­ să nu fie irosită. Dacă va fi cazul, lucrătorii de pe ogoare vor tre­bui să acţioneze intens în „fe­restrele" dintre ploi, astfel ca suprafeţele recoltate zilnic să fie cel puţin la nivelul vitezei de lucru stabilite. A retrage de pe cîmp combinele şi oamenii după fiecare ploaie măruntă, înseamnă că pe durata unei zile-lumină să se lucreze doar cîteva ore şi aceasta nu poate fi admis . In al doilea rînd, va trebui să se asigure folosirea din plin a combinelor şi preselor de balo­tat paie aflate în dotarea între­prinderilor agricole. De zi ce trece, sunt tot mai multe unităţi agricole care încheie seceratul pe întreaga suprafaţă cultivată sau se apropie de sfîrşit. Se pu­ne deci problema mutării ope­rative a utilajelor pe ogoarele celorlalte unităţi care fac parte din cadrul aceluiaşi consiliu in­­tercooperatist sau întărirea al­tor întreprinderi pentru meca­nizarea agriculturii din judeţ. De modul cum se desfăşoară a­­ceastă operaţie, de preocuparea ce există pentru folosirea aces­tor utilaje in locurile unde au fost detaşate, depinde ca fie­care judeţ să poată executa se­cerişul înainte ca griul să ajun­gă la supracoacere. Sunt cazuri cînd asemenea transferări de combine se jus­tifică şi de la un judeţ la altul. Recent, Departamentul Agricul­turii de Stat a stabilit ca o se­rie de combine să fie deplasate din Teleorman în Ilfov, din Brăila în Galaţi, Buzău şi Pra­hova, din Dolj în Olt etc. Ar trebui ca şi Centrala întreprin­derilor pentru mecanizarea a­­griculturii să analizeze dacă si­tuaţia din unele judeţe din zo­na de deal şi din nord nu im­pune detaşarea unor comune din sud. Dar acest lucru trebu­ie să se facă cu mult simţ de răspundere şi cu maximă ur­genţă. Lanurile căzute, terenurile cu exces de umiditate fac ca a­­ceasta campanie de strîngere a recoltei să solicite, poate mai mult decit în alţi ani, prezenţa masivă în cîmp a seceratorilor şi cosaşilor. Se consideră pe a­­locuri că apelarea la mijloacele manuale — chiar dacă situaţia o impune ! — ar pune intr-o... lumină nefavorabilă rezultatele obţinute în dotarea tehnică. Greşit. Aşa cum am aratat mai înainte, combinele şi alte mij­loace mecanice trebuie folosite la întreaga loc capacitate. Se pune chiar problema montării zăbrelelor la roţile din spate ale tractorului şi a unor bandaje din tablă la cele din faţă, pen­tru ca şi pe terenurile cu exces de umiditate să se poată lucra mecanizat. Totuşi sînt parcele unde singura cale pentru a se salva recolta, rămîne aportul secerătorilor şi al cosaşilor. Ia­tă de ce considerăm necesar ca să se asigure în toate unităţile agricole o mobilizare mai activă a cooperatorilor la seceriş. In zonele din centrul şi nordul ţă­rii, prin folosirea mijloacelor manuale la seceriş, se va putea devansa cu cîteva zile intrarea combinelor în lanuri. Important este — mai ales în condiţiile unei vremi instabi­le — ca tot ce se seceră manual să fie grabnic treierat. Se cons­tată, bunăoară, că în cooperati­vele agricole de producţie din judeţele Bacău, Vrancea, Iaşi, Botoşani şi altele există un de­calaj prea mare între seceriş şi treieriş. Pentru a se beneficia din plin de condiţiile climatice favorabile culturilor duble, se impune grăbirea insămînţării porumbului pentru masă verde şi siloz, realizarea planului — în limitele optime — nefiind o chestiune facultativă, ci una o­­bligatorie a fiecărei unităţi a­­gricole. Ing. TH. MARCAROV VEŞTI DE PE ŞANTIERELE MUNCII VOLUNTAR-PA­TRIOTICE Din iniţiativa organizaţiilor U.T.C., în JUDEŢUL HUNE­DOARA au fost deschise 12 şan­tiere locale de muncă patrioti­că ale tineretului, pe care acti­vează zilnic peste 800 elevi şi tineri din întreprinderi şi insti­tuţii. Elevii liceului din Haţeg lucrează în cadrul pepinierei sil­vice de la Beia, unitate situată in apropierea Munţilor Retezat. Numeroşi tineri din municipiul Deva participă la acţiunile de consolidare a zidurilor cetăţii din localitate, la curăţirea şi în­frumuseţarea zonei din jurul a­­cestui monument istoric. Pe un alt şantier — cel de la Uzina de utilaj minier din Petroşani — se apropie de faza finală lucrările de amenajare a unui nou ştrand. De la­ începutul anului şi pînă acum, elevii, studenţii şi alţi tineri din centrele miniere ale Văii Jiului au efectuat lucrări de interes obştesc, de gospodă­rire şi înfrumuseţare a localită­ţilor în valoare de 11 700 000 lei. Pe ansamblul judeţului, valoarea lucrărilor realizate de tineri, în cadrul orelor de muncă patrio­tică, depăşeşte suma de 23 000 000 lei. ★ Zilele acestea, aproximativ 750 de elevi şi studenţi din JU­DEŢUL DOLJ au lucrat la cu­lesul şi sortatul fructelor şi au ajutat la recoltatul păioaselor in unităţile agricole din Poiana Mare, Maglavit, Breasta, Segar­­cea, Melineşti, Portăreşti, Bîrca, Robăneşti şi altele. Numeroşi alţi tineri lucrează, alături de constructori, la ridicarea locuin­ţelor din „Valea Roşie“ şi „Cra­­ioviţa“ — cele mai noi cartiere ale oraşului Craiova. Alţi tineri lucrează la Fabrica de cărămizi Mofleni, la întreprinderea de construcţii şi întreprinderea de valorificare a legumelor şi fruc­telor din Craiova, pe şantierele destinate extinderii spitalelor de la Băileşti şi Filiaşi, precum şi în numeroase cooperative agri­cole şi întreprinderi de stat din judeţ. „ In primele şase luni ale anu­lui, cetăţenii ORAŞULUI HUŞI, cunoscuţi pentru spiritul lor gospodăresc, au realizat, prin muncă patriotică, lucrări în va­loare de circa 7 milioane lei, situîndu-se astfel printre frun­taşii judeţului Vaslui. Pe şo­seaua Dobrina — Huşi, de pil­dă, au fost plantate 30 000 de flori, mii de metri pătraţi de spaţii verzi au fost întreţinute şi amenajate de-a lungul străzilor şi în parcuri. Locuitorii oraşului au contribuit, de asemenea, la amenajarea unui loc de parcare auto, la repararea podurilor şi la accelerarea lucrărilor­ agrico­le de sezon în fermele IAS Huşi. (Agerpres)

Next