România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)
1971-07-22 / nr. 8318
„Románia liberăn întregul popor îşi exprimă hotărirea FERMĂ DE A ÎNFĂPTUI STRĂLUCITUL PROGRAM PROPUS DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Telegrame şi scrisori adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) profund realist al acţiunii iniţiate de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru perfecţionarea activităţii politicoeducative, însuşindu-şi pe deplin acest program, organizaţia noastră de partid va milita pentru întărirea spiritului partinic, pentru promovarea unor înalte trăsături moral-politice în rîndul salariaţilor noştri. Totodată, vom mobiliza întregul nostru colectiv la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin in acest an şi în cincinalul 1971—1975“. In scrisoarea comitetului de partid al marii UZINE bucureştene „23 AUGUST“ se scrie : „In numele celor 3 200 de comunişti din uzină, ne angajăm să luăm asemenea măsuri încît preţioasele indicaţii şi măsuri stabilite de conducerea partidului să prindă viaţă cit mai repede, să înlăturăm tot ceea ce a impietat munca de pregătire ideologică marxist-leninistă a membrilor de partid, a celorlalţi salariaţi. Gîndurile şi sentimentele noastre de adîncă admiraţie şi recunoştinţă se îndreaptă mereu către conducătorul iubit al partidului şi poporului nostru — militant neobosit pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru cauza clasei muncitoare, a întregului nostru popor — tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Comitetul de partid de la UZINA DE MAŞINI GRELE BUCUREŞTI scrie între altele în telegrama sa: „Vom acţiona cu perseverenţă şi vom stabili măsurile în scopul intensificării muncii politico-educative, îmbunătăţirii activităţii agitatorilor, brigăzii artistice de agitaţie, gazetelor satirică, a diferitelor rforme de agitaţie vizuală la locurile de muncă atit în vederea popularizării şi dinamizării experienţei pozitive cît şi pentru combaterea activă şi perseverentă a stărilor de lucruri negative. In adunările generale ale organizaţiilor de bază vom dezbate mai profund problemele colectivelor de muncă, vom promova mai activ spiritul critic şi autocritic. Vă asigurăm, scumpe tovarăşe secretar general, că alături de întregul partid, de întregul popor, sîntem pe deplin conştienţi de complexitatea şi însemnătatea sarcinilor ce le avem de îndeplinit şi ne angajăm să muncim fără preget pentru ca ele să prindă viaţă, spre binele şi prosperitatea patriei noastre scumpe „ Republica Socialistă România“. După ce relevă că toţi comuniştii, muncitorii, maiştrii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii, au primit cu legitim interes măsurile adoptate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice,telegrama COMITETULUI DE PARTID DIN UZINA DE ŢEVI ROMAN subliniază : „Organizaţia noastră de partid consideră că o condiţie fundamentală a mersului înainte al societăţii, este îmbunătăţirea continuă a activităţii politico-ideologice, mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor ce le revin“. „In numele comuniştilor, al tuturor salariaţilor din uzina noastră — se arată in telegrama trimisă de comitetul de partid de la UZINA DE VAGOANE ARAD — ne exprimăm totala adeziune faţă de ideile cuprinse in programul ideologico-educativ propus de dumneavoastră şi vă asigurăm, iubite tovarăşe Ceauşescu că întregul nostru colectiv de muncă va depune toate eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor ce ne revin din amplul program de dezvoltare multilaterală a României socialiste“ Cităm din telegrama trimisă de muncitorii, tehnicienii şi inginerii şantierului uneia dintre cele mai mari cetăţi ale luminii — CENTRALA TERMO-ELECTRICA ROVINARI din judeţul Gorj, întruniţi cu ocazia zilei Constructorului : ,,Dînd glas sentimentelor care ne animă, asigurăm Comitetul Central, pe dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, — strălucit exemplu de slujire a cauzei partidului şi poporului — că, alături de tovarăşii noştri din întreaga Românie, vom face totul pentru a ne însuşi pe deplin şi a aplica întocmai sarcina de a ne ridica necontenit nivelul politico-ideologic şi profesional, spre a fi cît mai folositori ţării“. Din telegrama comitetului organizaţiilor de partid din UNITĂŢILE COMERCIALE DIN BUCUREŞTI, transcriem : „Comuniştii, cei aproape 50 000 lucrători din comerţul Capitalei, deopotrivă cu toţi cetăţenii României socialiste, urmăresc cu cel mai viu interes şi aprobă din adîncul conştiinţei lor, indicaţiile şi activitatea neobosită, fermă şi clarvăzătoare pe care dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului. Vă asigurăm că lucrătorii din comerţul Capitalei, in frunte cu comuniştii, vor face totul pentru sporirea aportului la buna aprovizionare a oraşului, la desfăşurarea unui comerţ modern, civilizat“. „Conştienţi de îndatoririle care le revin, comuniştii şi toţi lucrătorii STUDIOULUI CINEMATOGRAFIC „BUCUREŞTI" — relevă o altă telegramă — se angajează în faţa partidului să transforme toate indicaţiile şi sarcinile trasate de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, într-un program viu pentru a cărui realizare vor acţiona cu toată energia şi pasiunea de comunişti. După preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat la consfătuirea cu creatorii din cinematografie, acesta este un nou prilej de a mobiliza forţele de creaţie şi de producţie ale studioului nostru pentru a determina o reală creştere a calităţii artistice şi educative a filmelor româneşti“. După ce apreciază că măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru perfecţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative în patria noastră au o însemnătate teoretică şi practică excepţională, telegrama adresată în numele colectivului OPEREI DE STAT DIN TIMIŞOARA subliniază: „Ne luăm angajamentul să strîngem şi mai mult legătura cu viaţa şi simţirea poporului, să aplicăm cu mai multă consecvenţă principiile marxist-leniniste, să ne orientăm cu mai multă hotărîre spre un repertoriu conform cu exigenţele clasei muncitoare pentru a deveni în egală măsură un detaşament înaintat al culturii societăţii noastre socialiste şi o înaltă şcoală de educaţie artistică, patriotică şi socială“. De la FILIALA DIN IAŞI A ACADEMIEI s-a primit, de asemenea, o telegramă din care cităm : „Cercetătorii ştiinţifici studiază cu cea mai mare atenţie şi în cel mai înalt spirit de responsabilitate expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Ne exprimăm deplina satisfacţie şi totala adeziune faţă de aceste istorice măsuri cerute de stadiul actual al dezvoltării societăţii noastre izvorîte din înalta principialitate comunistă care caracterizează partidul nostru. Conştienţi că un adevărat om de ştinţă trebuie să vadă în orice act de creaţie profesională şi un act de responsabilitate civică şi partinică, sîntem hotărîţi să folosim toate forţele orientării activităţii noastre în direcţia indicată cu atîta clarviziune în expunerea dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Telegrame în care se exprimă hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de a milita pentru transpunerea în viaţă a programului de acţiune politicoideologică elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au trimis de asemenea: COMITETELE DE PARTID ALE SECTOARELOR 3, 4, 5, 8 din Capitală, AGENŢIA româna de presa „ager-PRES“, COMITETUL DE PARTID AL REGIONALEI DE CAI FERATE BUCUREŞTI, INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CONSTRUCŢII DE MAŞINI din Bucureşti, INSTITUTUL POLITEHNIC „TRAIAN VUIA“ din Timişoara, ASOCIAŢIA GENERALA A VÎNATORILOR ŞI PESCARILOR SPORTIVI, CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI AL SINDICATELOR, COMITETUL DE PARTID AL I.A.S. ROMAN, județul Neamț. A continuat în ultimele zile controlul modului cum decurge aprovizionarea in unităţile comerciale, in pieţe, in depozite. Colectivele alcătuite din specialişti ai Consiliului economic şi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat s-au deplasat pe teritoriul judeţelor, controlînd felul cum se desfăşoară aprovizionarea şi servirea populaţiei, stabilind acolo unde era cazul, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii in acest domeniu. Ca o apreciere generală, după constatările corespondenţilor ziarului nostru, care însoţesc colectivele de control, se desprinde faptul că aprovizionarea este corespunzătoare, în continuu şi sensibil progres — atit sub raport cantitativ cît şi calitativ — faţă de începutul acestei luni. De altfel, o serie de aspecte pozitive sunt evidenţiate în cele ce urmează. După cum am socotit necesar să publicăm şi constatările care vizează unele lipsuri ce mai persistă in circuitul pînă la consumator, lipsuri ce fac notă discordantă în contextul general. Pe lingă măsurile luate pe loc cu ocazia controalelor în scopul îmbunătăţirii situaţiei aprovizionării, sunt de aşteptat şi măsuri cu caracter mai general din partea organelor comerciale, în majoritatea pieţelor, în magazinele de legume şi fructe şi centre ale întreprinderilor intercooperatiste din Iaşi, cumpărătorii sunt întîmpinaţi cu cantităţi îndestulătoare de roşii, varză, cartofi, ceapă şi alte legume. Ceea ce prezintă, însă, unele deficienţe este modul în care este repartizat fondul de marfă. Dacă în magazinele alimentare sau de legume şi fructe din centrul oraşului, populaţia găseşte un sortiment bogat de produse, în unele din unităţile din pieţele mai îndepărtate, aprovizonarea se face încă anevoios, vădind din partea unor responsabili lipsă de preocupare în ceea ce priveşte aprovizionarea ritmică cu aceste mărfuri care există în depozite în cantităţi îndestulătoare. Ajutate de cumpărători, echipele de control au reuşit să depisteze în rîndul unor salariaţi anumite acte de indisciplină, de necinste şi favoritism. Dar să relatăm spre argumentare cîteva fapte. Numeroşi cetăţeni se aflau în faţa unităţii Gostat nr. 6 din piaţa Dimitrov. Aprovizionarea cu legume şi fructe, corespunzătoare. Erau mult solicitate merele de calitate superioară şi la un preţ convenabil (2,30 lei kg). După un timp vînzătoarea Margareta Horoş anunţă : — Merele s-au terminat. — Poate că mai sint totuşi cîteva — insistă o cumpărătoare. Vînzătoarea s-a făcut foc şi pară. Dar... la un control sumar al echipei s-au găsit puse deoparte nu cîteva ci patru lăzi pline cu mere. ...Am arătat la început că aprovizonarea cu legume şi fructe a populaţiei din oraşul Iaşi este mulţumitoare. Dar această mulţumire nu se referă decit la o parte din sortimente. Cu ocazia controalelor efectuate s-a remarcat lipsa vinetelor, a ardeilor şi a unor fructe de sezon. — în notele noastre de comandă — argumenta Aurel Zaharia, responsabil la magazinul de prezentare L.F.Iaşi — am cerut şi aceste produse, dar nu ni s-au adus. Acelaşi răspuns l-am căpătat şi din partea altor responsabili de unităţi. Iată şi explicaţia tovarăşului Octav Iliescu, directorul adjunct al C.L.F.-Iaşi : „Judeţul nostru nu are o suficientă bază proprie de aprovizionare. Trebuie să ne completăm cantităţile necesare din alte judeţe : Buzău, Teleorman etc. Repartiţiile obţinute sunt mici şi întîmpinăm greutăţi din partea furnizorilor care nu ne livrează nici aceste cantităţi. De la Tr. Măgurele, unde ni s-a dat repartizare pentru roşii şi unde nu am găsit de loc, camioanele noastre au fost nevoite să se deplaseze la Zimnicea“. Rămîne, evident, de văzut de ce judeţului Iaşi i s-au repartizat pentru completarea bazei de aprovizionare, judeţe atât de îndepărtate. Să vedem însă cum au folosit organele locale baza proprie legumicolă de aprovizionare existentă în judeţ ? Am vizitat grădina de legume şi zarzavaturi a cooperativei agricole de producţie Leţcani, aflată la 13 km de capitala judeţului. Am găsit aici cantităţi însemnate de varză (50 tone), de ceapă (30 tone) în grămezi sau gata de cules, aşteptînd zadarnic beneficiarii. — De ce nu s-au prezentat încă ? — l-am întrebat pe preşedintele cooperativei. — Noi am anunţat Intercoop-ul, cu care avem contract — spune preşedintele cooperativei, numai că aceştia nu vor să le ridice. Motivul ? Şi-au făcut planul aprovizionării cu varză şi ceapă adusă din Zimnicea, judeţul Teleorman. — N-ar fi fost mai uşor să le cumpere de la dumneavoastră un loc să se deplaseze la sute de kilometri depărtare ? — Bineînţeles că ar fi fost mai uşor, dar furnizorii din Zimnicea n-au vrut să le vîndă roşii decit condiţionat, dacă cumpără şi o însemnată cantitate de varză şi ceapă. — De ce nu le-aţi dat dumneavoastră ? — La noi roşiile nu au ajuns încă la faza de coacere. ...Şi nici nu se vor coace aşa de curind, după cum a constatat colectivul de control, deoarece soiul de roşii folosit aici nu este din cel extratimpuriu. Iată aşadar cum proasta gospodărire îşi spune cuvîntul asupra aprovizionării, cum neglijenţele în folosirea resurselor locale influenţează negativ asupra sortimentelor aflate în magazine. Ce au de spus organele agricole şi comerciale ale judeţului Iaşi ? — Piaţa Timişoara-700 este unul din cele mai mari vaduri comerciale ale oraşului. Marfa frumos expusă atrage de la distanţă cumpărătorii. Ochii gospodinelor se opresc însă imediat asupra ardeilor, care par din cale afară de... piperaţi. Nu la gust ci la preţ. Este imediat sesizat şeful de unitate, Dumitru Hornoiu. — Vai, iertaţi-ne. Vînzătorii au „uitat“ să schimbe preţurile. Imediat facem ordine... După ce timp de două ore marfa a fost vindută cu un suprapreţ de 1,75 lei la fiecare kg, s-a hotărît, în sfîrşit, şi şeful să pună capăt „ciuperii". Mai bine mai tirziu... Tot la această unitate, vinetele pipernicite se vierdeau la calitatea „extra”. După ce criterii comerciale, n-am mai putut înţelege, aşa cum n-au putut pricepe tîlcul nici organele de conducere ale I.L.F., prezente la faţa locului, în persoana tov. director adj. Lumovici. De bună seamă, scuza se găseşte : „aşa au fost recepţionate” ! Dar cine te poate obliga să preiei marfă la altă calitate decit cea reală ? Nu cumva este şi aceasta o metodă de a scoate profituri personale din buzunarul cetăţeanului ? Iată o întrebare la care organele în drept trebuie să reflecteze mai serios. Dar să revenim la cazul de faţă, în prezenţa noastră a început sortarea mărfurilor şi reaşezarea preţurilor. Ca „epilog“ al vizitei se încheie procese verbale de amenzi ce totalizează 450 lei. Se face intr-adevăr ordine. Dar de ce acum şi nu întotdeauna, aceasta fiind o obligaţie elementară ? Iată-ne ajunşi şi la unităţile C.L.F. şi I.A.S. situate in cadrul complexului „Bega“. Dar şi aici, una caldă, una, rece, în timp ce in unitatea nr. 3 (responsabil I. Carabas) spiritul gospodăresc se simţea la el acasă, la unitatea nr. 17 (responsabil Petre Mihail), despărţită doar printr-un perete de cealaltă, am întîlnit exact reversul medaliei.. Aici ardeii de calitatea a doua erau expuşi nu în magazin, cum era normal, ci în frigider... — Dacă îi punem pe aceştia în vînzare, rămîn nevînduţi ceilalţi — ne explică responsabilul. Ciudată concepţie de a face comerţ : să obligi clientul să cumpere doar anumite produse, fără a-i da posibilitatea să aleagă. Intrăm în unitatea C.L.F. nr 7 de pe bulevardul central al oraşului. Responsabilul, Vasile Enache, tocmai prelua marfa. — Aţi primit ardei şi piersici, produse care vă lipsesc din magazin ? In timp ce şeful dă din cap negativ, ne împiedicăm de o lădiţă cu... prune alterate. Ca să se răzbune, responsabilul o aruncă imediat. „Vom scoate şi conservele şi murăturile acestea vechi pe care tot nu le mai cumpără nimeni“ — ne explică el. Dar pînă acum nu se putea face acest lucru ? Aceeaşi întrebare ne-am pus-o şi la magazinul intercooperatist din B-dul Tinereţii. Aici, surprinzător, pînă şi cîntarul ţinea cu... vînzătorul. Automat te „ardea" cu 20 de g. Alături, vinetele şi ouăle nu aveau preţul afişat. S-a făcut şi aici ordine, iar responsabilul unităţii, A. Oiţe, a trebuit, pe Ioc, să plătească 350 de lei amendă. Ca să nu fie mai prejos, colegul său, D. Bulic, a scos şi el 400 lei. Şi el a fost prins cu produsele dosite. Să continuăm raidul nostru, de data aceasta in judeţul Bihor. Complexul comercial din localitatea Pădurea Neagră, nu este cu nimic mai prejos decit cele existente în marile oraşe. Dar consumatorul va căuta un zadar să servească în cofetărie o prăjitură sau o îngheţată, un suc sau altă băutură răcoritoare. Citeva sorturi de bomboane şi nişte ciocolată, iată tot ce am intîlnit în rafturi. în schimb, în loc de dulciuri, copiilor şi tinerilor de aici li se oferă un bogat sortiment de... băuturi alcoolice Pare de necrezut dar, într-o intreagă săptămînă (8—15 iulie), acest magazin n-a emis nici o comandă de prăjituri. La Tileagd, după ce pătrunzi in bufetul „Popasul drumeţilor”, îţi piere cheful să mai faci.. popas. Lipsa de preocupare pentru buna gospodărire, nerespectarea condiţiilor elefmentare de igienă, reprezintă „cartea de vizită” a unităţii. Igiena nu face casă bună nici cu „gospodarii“ restaurantului din Aleşd. Nu mai oferim detalii, menţionăm, in schimb, că la policlinica din localitate am găsit o situaţie inadmisibilă : carnetele de sănătate ale lucrătorilor din sectorul alimentar se vizează fără a se efectua şi controlul medical obligatoriu. Că nu este nevoie de cine ştie ce condiţii deosebite pentru a asigura cetăţenilor un serviciu corespunzător o dovedeşte unitatea de la Chistag din Aleşd. In fond, nu este decit o gheretă de circa 20 mp dar curăţenia este lună, preţurile sint afişate corespunzător, aprovizionarea se face în condiţii superioare, atit sortimental cît şi calitativ. Nu este de mirare, în aceste condiţii, că la această unitate, modestă ca înfăţişare, desfacerile se ridică la aproape jumătate milion de lei lunar. La fel de plăcut îi este consumatorului să-şi facă cumpărăturile la magazinele din Bulz sau din Remeţi, în schimb, în Şuncuiş, de la începutul anului, din numai două chioşcuri de legume şi fructe, unul (chiar cel situat în centru) stă închis. Pretextul : nu se poate găsi un gestionar ! Lucrurile nu stau prea grozav nici la cel care funcţionează din moment ce s-au găsit produse de calitate inferioară, de pildă castraveţii, care se vînd la preţ de calitatea I. în zona de vest a Oradiei (cartierul Rogerius), la centrul I.A.S., vinzătorul Marin Stoianov a fost surprins vînzînd păsări cu suprapreţ. Măsurile au fost operative. Vinzătorul necinstit a fost destituit, iar în momentul de faţă se află în urmărire penală. Tot în acelaşi cartier, la magazinul cu autoservire nr. 65, din rafturi lipseau făina şi mălaiul, deşi în depozit existau cantităţi suficiente. „Nu are cine să ambaleze“ , au încercat să justifice situaţia cei de aici. Dar pentru pachetele cu margarină pe care le-am găsit dosite, nu ştiu ce motive ar mai putea invoca... „ ★ In contextul unor preocupări sporite pentru perfecţionarea aprovizionării populaţiei, controalele arată că persistă o serie de deficienţe. Nu pentru că n-ar exista produse, acestea există în cantităţi suficiente, şi controalele au evidenţiat acest lucru. Ci pentru că în toate aceste situaţii se constată lipsa spiritului gospodăresc. La care se mai adaugă cîteodată incorectitudinea, nepăsarea, nerespectarea normelor legale în ceea ce priveşte civilizaţia comerţului. Şi de data aceasta, determinaţi de faptul că abia cu ocazia controalelor s-au identificat deficienţele, menţinem întrebarea pusă într-unul din articolele precedente : sediile organelor locale nu erau in acelaşi oraş ? Şi aşteptăm răspunsul, în primul rînd, în felul în care vor arăta pieţele şi magazinele. Va fi un răspuns dat consumatorilor. ANA CRISTEA MARIAN DUMITRESCU I. MEDOIA Aprovizionarea pieţelor agroalimentare şi a unităţilor comerciale PRODUSE EXISTĂ IN CANTITĂŢI SUFICIENTE. LIPSESC UNEORI SPIRITUL GOSPODĂRESC ŞI CORECTITUDINEA IN SERVIRE SUCCESE ALE MINERILOR SUCEVENI SUCEAVA (coresp. R. I.) Minerii suceveni angajaţi într-o susţinută acţiune de punere în valoare a bogăţiilor existente în subsolul Ţării de Sus, în scopul introducerii în circuitul economic al patriei de cantităţi sporite de materii prime, înscriu noi şi importante succese în muncă, însumate, acestea reprezintă pentru perioada care a trecut de la începutul anului pînă acum o depăşire a sarcinilor de plan în valoare de peste 14 milioane lei, depăşire ce reprezintă între altele peste 13 000 tone barită, 3 400 tone minereu mangan-marfă. De reţinut că sporurile înscrise pînă în prezent se datorează creşterii productivităţii muncii şi perfecţionării organizării activităţii productive. MOTRU, centru urban în plină dezvoltare Potrivit ultimelor date, populaţia oraşului Motru, unul dintre cele mai tinere centre urbane înscrise pe harta ţării, se ridică la 10 000 de locuitori. Peste cîteva zile, în perimetrul acestui centru minier se vor stabili alte 300 de familii, care vor primi apartamente noi. In prezent, oraşul dispune de 41 de blocuri cu 3 200 apartamente, de două şcoli, un liceu teoretic şi un grup şcolar minier, de patru cămine a căror capacitate însumează 1 200 de locuri. Aici funcţionează, de asemenea, un spital cu 300 locuri, o policlinică, un cinematograf şi cîteva complexe comerciale. In fază avansată de construcţie se află un local pentru clubul tineretului şi o bază sportivă. Pe măsura dezvoltării exploatărilor de lignit,creşte şi tînărul oraş al minărilor. (Agerpres) Pagina a 3 a — 22 iulie 1971 Săptămînă de virf in strîngerea recoltei • în cursul acestor zile, secerişul trebuie să se încheie în sud şi să fie mult avansat în restul zonelor • Ce înseamnă a lucra în condiţiile oferite de natură • Cum trebuie să se organizeze acţiunea de întrajutorare cu maşini între unităţi şi judeţe • Lanurile căzute solicită prezenţa în cîmp a tuturor forţelor existente la sate. In ultimele zile, natura a confirmat odată In plus că operativitatea la recoltatul grînelor nu este o noţiune legată de o situaţie conjuncturală, ci o necesitate stringentă. Ne referim la aversele de ploaie, însoţite pe alocuri de vînt şi grindină, condiţii meteorologice ce împiedică desfăşurarea normală a secerişului (prin înmuierea terenului şi căderea lanurilor), duc la înregistrarea — acolo unde grînele au ajuns la faza de coacere deplină — a unor pierderi de boabe prin scuturare. La data cînd s-au manifestat ultimele fenomene meteorologice, datorită măsurilor luate din timp de organele şi organizaţiile de partid, o bună parte din recolta ’71 era la adăpost de intemperii. Recoltatul orzului, cu excepţia unor mici suprafeţe din Transilvania şi nordul Moldovei, este încheiat în întreaga ţară. Secerişul griului s-a efectuat pe circa 1,5 milioane hectare, lucrare care este mult avansată — cu aproape 870.000 ha — faţă de anul trecut. De remarcat faptul că în judeţele Olt, Dolj, Timiş, Teleorman, Mehedinţi, Caraş-Severin şi Tulcea, recoltatul s-a realizat pe 85—96 la sută din suprafeţele cultivate, ceea ce înseamnă că mai sunt aici 1—2 zile de lucru. Prognoza meteorologică pentru următoarele zile nu este, din păcate, prea favorabilă desfăşurării lucrărilor agricole. Aceasta înseamnă că vor trebui luate toate măsurile pentru a se lucra în condiţiile oferite de natură pentru ca pînă la sfîrşitul acestei săptămîni să se încheie secerişul în judeţele din Cîmpia Dunării, Dobrogea şi vestul ţării, iar în celelalte zone realizările să treacă de 60—70 la sută. Ce înseamnă practic a se lucra în condiţiile oferite de natură ? In primul rînd, situaţia o cere — cînd în I.A.S. mai sînt de secerat 26 la sută şi în C.A.P. 39 la sută din prevederi — ca nici o oră şi nici o zi bună de lucru să nu fie irosită. Dacă va fi cazul, lucrătorii de pe ogoare vor trebui să acţioneze intens în „ferestrele" dintre ploi, astfel ca suprafeţele recoltate zilnic să fie cel puţin la nivelul vitezei de lucru stabilite. A retrage de pe cîmp combinele şi oamenii după fiecare ploaie măruntă, înseamnă că pe durata unei zile-lumină să se lucreze doar cîteva ore şi aceasta nu poate fi admis . In al doilea rînd, va trebui să se asigure folosirea din plin a combinelor şi preselor de balotat paie aflate în dotarea întreprinderilor agricole. De zi ce trece, sunt tot mai multe unităţi agricole care încheie seceratul pe întreaga suprafaţă cultivată sau se apropie de sfîrşit. Se pune deci problema mutării operative a utilajelor pe ogoarele celorlalte unităţi care fac parte din cadrul aceluiaşi consiliu intercooperatist sau întărirea altor întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii din judeţ. De modul cum se desfăşoară această operaţie, de preocuparea ce există pentru folosirea acestor utilaje in locurile unde au fost detaşate, depinde ca fiecare judeţ să poată executa secerişul înainte ca griul să ajungă la supracoacere. Sunt cazuri cînd asemenea transferări de combine se justifică şi de la un judeţ la altul. Recent, Departamentul Agriculturii de Stat a stabilit ca o serie de combine să fie deplasate din Teleorman în Ilfov, din Brăila în Galaţi, Buzău şi Prahova, din Dolj în Olt etc. Ar trebui ca şi Centrala întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii să analizeze dacă situaţia din unele judeţe din zona de deal şi din nord nu impune detaşarea unor comune din sud. Dar acest lucru trebuie să se facă cu mult simţ de răspundere şi cu maximă urgenţă. Lanurile căzute, terenurile cu exces de umiditate fac ca aceasta campanie de strîngere a recoltei să solicite, poate mai mult decit în alţi ani, prezenţa masivă în cîmp a seceratorilor şi cosaşilor. Se consideră pe alocuri că apelarea la mijloacele manuale — chiar dacă situaţia o impune ! — ar pune intr-o... lumină nefavorabilă rezultatele obţinute în dotarea tehnică. Greşit. Aşa cum am aratat mai înainte, combinele şi alte mijloace mecanice trebuie folosite la întreaga loc capacitate. Se pune chiar problema montării zăbrelelor la roţile din spate ale tractorului şi a unor bandaje din tablă la cele din faţă, pentru ca şi pe terenurile cu exces de umiditate să se poată lucra mecanizat. Totuşi sînt parcele unde singura cale pentru a se salva recolta, rămîne aportul secerătorilor şi al cosaşilor. Iată de ce considerăm necesar ca să se asigure în toate unităţile agricole o mobilizare mai activă a cooperatorilor la seceriş. In zonele din centrul şi nordul ţării, prin folosirea mijloacelor manuale la seceriş, se va putea devansa cu cîteva zile intrarea combinelor în lanuri. Important este — mai ales în condiţiile unei vremi instabile — ca tot ce se seceră manual să fie grabnic treierat. Se constată, bunăoară, că în cooperativele agricole de producţie din judeţele Bacău, Vrancea, Iaşi, Botoşani şi altele există un decalaj prea mare între seceriş şi treieriş. Pentru a se beneficia din plin de condiţiile climatice favorabile culturilor duble, se impune grăbirea insămînţării porumbului pentru masă verde şi siloz, realizarea planului — în limitele optime — nefiind o chestiune facultativă, ci una obligatorie a fiecărei unităţi agricole. Ing. TH. MARCAROV VEŞTI DE PE ŞANTIERELE MUNCII VOLUNTAR-PATRIOTICE Din iniţiativa organizaţiilor U.T.C., în JUDEŢUL HUNEDOARA au fost deschise 12 şantiere locale de muncă patriotică ale tineretului, pe care activează zilnic peste 800 elevi şi tineri din întreprinderi şi instituţii. Elevii liceului din Haţeg lucrează în cadrul pepinierei silvice de la Beia, unitate situată in apropierea Munţilor Retezat. Numeroşi tineri din municipiul Deva participă la acţiunile de consolidare a zidurilor cetăţii din localitate, la curăţirea şi înfrumuseţarea zonei din jurul acestui monument istoric. Pe un alt şantier — cel de la Uzina de utilaj minier din Petroşani — se apropie de faza finală lucrările de amenajare a unui nou ştrand. De la începutul anului şi pînă acum, elevii, studenţii şi alţi tineri din centrele miniere ale Văii Jiului au efectuat lucrări de interes obştesc, de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor în valoare de 11 700 000 lei. Pe ansamblul judeţului, valoarea lucrărilor realizate de tineri, în cadrul orelor de muncă patriotică, depăşeşte suma de 23 000 000 lei. ★ Zilele acestea, aproximativ 750 de elevi şi studenţi din JUDEŢUL DOLJ au lucrat la culesul şi sortatul fructelor şi au ajutat la recoltatul păioaselor in unităţile agricole din Poiana Mare, Maglavit, Breasta, Segarcea, Melineşti, Portăreşti, Bîrca, Robăneşti şi altele. Numeroşi alţi tineri lucrează, alături de constructori, la ridicarea locuinţelor din „Valea Roşie“ şi „Craioviţa“ — cele mai noi cartiere ale oraşului Craiova. Alţi tineri lucrează la Fabrica de cărămizi Mofleni, la întreprinderea de construcţii şi întreprinderea de valorificare a legumelor şi fructelor din Craiova, pe şantierele destinate extinderii spitalelor de la Băileşti şi Filiaşi, precum şi în numeroase cooperative agricole şi întreprinderi de stat din judeţ. „ In primele şase luni ale anului, cetăţenii ORAŞULUI HUŞI, cunoscuţi pentru spiritul lor gospodăresc, au realizat, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de circa 7 milioane lei, situîndu-se astfel printre fruntaşii judeţului Vaslui. Pe şoseaua Dobrina — Huşi, de pildă, au fost plantate 30 000 de flori, mii de metri pătraţi de spaţii verzi au fost întreţinute şi amenajate de-a lungul străzilor şi în parcuri. Locuitorii oraşului au contribuit, de asemenea, la amenajarea unui loc de parcare auto, la repararea podurilor şi la accelerarea lucrărilor agricole de sezon în fermele IAS Huşi. (Agerpres)